3,474 matches
-
Partajul bunurilor ce au format obiectul dreptului soților presupune, înainte de toate, stabilirea cotei-părți ce se cuvine fiecăruia dintre ei și numai în funcție de aceasta, repartizarea bunurilor în materialitatea lor. Prin natura juridică, deosebită de aceea a acțiunii în revendicare, cererea de partaj are drept scop transformarea dreptului indiviz al părților într-un drept diviz și exclusiv asupra unor bunuri anume din cele supuse împărțelii". Comunitatea de bunuri a soților are ca obiect o totalitate de drepturi patrimoniale, reale și de creanță, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
întemeiază pe necesitatea asigurării unei unități de judecată a cererii de divorț, cât și împărțirii bunurilor comune, precum și pe existența unor posibilități depline în ce privește administrarea dovezilor și stabilirea în mod temeinic a drepturilor părților. În cazul în care acțiunea de partaj se introduce după soluționarea definitivă a divorțului și în masa bunurilor supuse împărțelii există și un bun imobil, competența revine instanței în a cărei rază teritorială se află imobilul. În această situație nu mai sunt aplicabile dispozițiile art.36 C.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
fie concomitent și în cadrul acțiunii de divorț, precum și ca o cerere incidentală sau accesorie, potrivit art.17 C.proc.civ., după introducerea acțiunii de divorț. În afara mențiunilor obișnuite ale oricărei acțiuni în justiție, reclamantul trebuie să indice în cererea de partaj, potrivit art.2 Legea nr.603/1943 toate bunurile comune a căror împărțire o cere, întinderea contribuției fiecărui soț la dobândirea bunurilor respective, datoriile și creanțele soților, unul față de celălalt, precum și față de terțele persoane. Indiferent că partajul este voluntar sau
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în cererea de partaj, potrivit art.2 Legea nr.603/1943 toate bunurile comune a căror împărțire o cere, întinderea contribuției fiecărui soț la dobândirea bunurilor respective, datoriile și creanțele soților, unul față de celălalt, precum și față de terțele persoane. Indiferent că partajul este voluntar sau judiciar, el nu produce efecte dacă a fost realizat fără participarea tuturor copartajanților, deoarece astfel, ar însemna să se valideze o împărțeală în cadrul căreia s-a dispus de drepturile altuia. Disp.art.797 C.civ. prevăd că
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
este voluntar sau judiciar, el nu produce efecte dacă a fost realizat fără participarea tuturor copartajanților, deoarece astfel, ar însemna să se valideze o împărțeală în cadrul căreia s-a dispus de drepturile altuia. Disp.art.797 C.civ. prevăd că partajul efectuat fără participarea tuturor coproprietarilor este sancționat cu nulitatea.112 Stabilirea contribuției fiecărui soț la dobândirea bunurilor comune se poate face prin orice mijloc de probă 113. c) Măsuri de conservare Patrimoniul supus împărțelii este acel existent la data partajului
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
partajul efectuat fără participarea tuturor coproprietarilor este sancționat cu nulitatea.112 Stabilirea contribuției fiecărui soț la dobândirea bunurilor comune se poate face prin orice mijloc de probă 113. c) Măsuri de conservare Patrimoniul supus împărțelii este acel existent la data partajului, inclusiv contravaloarea bunurilor comune care au fost înstrăinate în mod nelegal până la partaj. Dacă până la împărțirea bunurilor comune există primejdia ca unul din soți să înstrăineze o parte din bunuri, în detrimentul celuilalt sau să le deterioreze, sau să nu poată
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
fiecărui soț la dobândirea bunurilor comune se poate face prin orice mijloc de probă 113. c) Măsuri de conservare Patrimoniul supus împărțelii este acel existent la data partajului, inclusiv contravaloarea bunurilor comune care au fost înstrăinate în mod nelegal până la partaj. Dacă până la împărțirea bunurilor comune există primejdia ca unul din soți să înstrăineze o parte din bunuri, în detrimentul celuilalt sau să le deterioreze, sau să nu poată folosi bunurile comune, instanța judecătorească poate numi un sechestru judiciar, care poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
împărțirii, neprefăcându-se de drept în proprietate pe cote-părți. Regimul juridic al indiviziunii de drept comun primește în aplicarea sa, unele particularități când este vorba de proprietatea foștilor soți în perioada mai sus amintită. *Efectele împărțirii bunurilor comune Hotărârile de partaj sunt, prin natura lor, declarative de drepturi și retroactivează, în sensul că drepturile pe care le recunosc copartajanților sunt considerate că au existat din momentul în care s-a născut dreptul de proprietate comună. În temeiul caracterului declarativ al partajului
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
partaj sunt, prin natura lor, declarative de drepturi și retroactivează, în sensul că drepturile pe care le recunosc copartajanților sunt considerate că au existat din momentul în care s-a născut dreptul de proprietate comună. În temeiul caracterului declarativ al partajului, fiecare copartajant este considerat că ar deveni proprietar exclusiv asupra bunului sau părții din bunuri ce i s-a atribuit din totalitatea bunurilor chiar din momentul dobândirii bunurilor supuse împărțelii. În practica fostului Trib. Supr.117, împărțeala nu are caracter
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
din totalitatea bunurilor chiar din momentul dobândirii bunurilor supuse împărțelii. În practica fostului Trib. Supr.117, împărțeala nu are caracter translativ și nu reprezintă o înstrăinare, ci doar o individualizare și o materializare a unor drepturi indivize. e) Hotărârea de partaj Hotărârea de partaj rămasă irevocabilă constituie titlu executoriu și este susceptibilă de executare, indiferent dacă în acțiune s-a cert ori nu predarea efectivă a bunului și chiar dacă instanța nu a dispus această predare. Executarea hotărârii de partaj cu privire la predarea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
chiar din momentul dobândirii bunurilor supuse împărțelii. În practica fostului Trib. Supr.117, împărțeala nu are caracter translativ și nu reprezintă o înstrăinare, ci doar o individualizare și o materializare a unor drepturi indivize. e) Hotărârea de partaj Hotărârea de partaj rămasă irevocabilă constituie titlu executoriu și este susceptibilă de executare, indiferent dacă în acțiune s-a cert ori nu predarea efectivă a bunului și chiar dacă instanța nu a dispus această predare. Executarea hotărârii de partaj cu privire la predarea bunurilor împărțite poate
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Hotărârea de partaj Hotărârea de partaj rămasă irevocabilă constituie titlu executoriu și este susceptibilă de executare, indiferent dacă în acțiune s-a cert ori nu predarea efectivă a bunului și chiar dacă instanța nu a dispus această predare. Executarea hotărârii de partaj cu privire la predarea bunurilor împărțite poate fi cerută în termenul de prescripție de 3 ani. Cind un copartajant nu a cerut executarea hotărârii de partaj în acest termen, iar cel ce deține bunul nu i-l predă de bunăvoie, acesta poate
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
nu predarea efectivă a bunului și chiar dacă instanța nu a dispus această predare. Executarea hotărârii de partaj cu privire la predarea bunurilor împărțite poate fi cerută în termenul de prescripție de 3 ani. Cind un copartajant nu a cerut executarea hotărârii de partaj în acest termen, iar cel ce deține bunul nu i-l predă de bunăvoie, acesta poate, după expirarea termenului de prescripție să intenteze o acțiune în revendicare împotriva celui ce deține bunul pe nedrept si care este imprescriptibilă (hotărârea de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în acest termen, iar cel ce deține bunul nu i-l predă de bunăvoie, acesta poate, după expirarea termenului de prescripție să intenteze o acțiune în revendicare împotriva celui ce deține bunul pe nedrept si care este imprescriptibilă (hotărârea de partaj, în acest caz, poate fi folosită ca mijloc de probă pentru dovedirea dreptului său de proprietate asupra acelui bun, drept care nu se pierde prin neuz). Partea din hotărârea de partaj prin care se constată calitatea de copărtași a părților din
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
deține bunul pe nedrept si care este imprescriptibilă (hotărârea de partaj, în acest caz, poate fi folosită ca mijloc de probă pentru dovedirea dreptului său de proprietate asupra acelui bun, drept care nu se pierde prin neuz). Partea din hotărârea de partaj prin care se constată calitatea de copărtași a părților din proces, masa bunurilor supusă împărțelii, precum și cotele ce revin fiecăruia din dreptul de proprietate asupra bunurilor comune nu este susceptibilă de executare și sub aceste aspecte, hotărârea de partaj nu
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de partaj prin care se constată calitatea de copărtași a părților din proces, masa bunurilor supusă împărțelii, precum și cotele ce revin fiecăruia din dreptul de proprietate asupra bunurilor comune nu este susceptibilă de executare și sub aceste aspecte, hotărârea de partaj nu-și pierde puterea lucrului judecat prin trecerea termenului privind prescripția executării. O nouă acțiune de împărțeală a bunurilor comune ale soților este admisibila dacă, cu ocazia judecării unei prime acțiuni n-au fost cuprinse în masa partajabilă toate bunurile
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
judecat. În cadrul celei de a doua acțiuni de împărțeală a bunurilor soților nu vor mai trebui incluse în masa partajabilă bunurile care deja au fost împărțite și asupra cărora soții au dobândit un drept de proprietate exclusivă, având loc, un partaj suplimentar, dreptul la acțiune este imprescriptibil, ca și cel inițial pe care îl desăvârșește. f) Stabilirea masei partajabile și determinarea cotei de contribuție a soților Întinderea dreptului de proprietate al fiecăruia din soți se stabilește cu ocazia împărțelii, sub forma
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de fapt este de natură să contribuie la determinarea cotei de participare a fiecărui soț la achiziționarea bunurilor comune. Separația soților în fapt nu este de natură să aibă nici o consecință cu privire la existența regimului comunității 124. * Stabilirea valorii bunurilor supuse partajului La efectuarea partajului bunurilor comune ale soților trebuie luată în considerație valoarea pe care o au aceste bunuri la data când s-a introdus acțiunea de împărțire, iar nu valoarea lor de la data la care a luat naștere starea de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de natură să contribuie la determinarea cotei de participare a fiecărui soț la achiziționarea bunurilor comune. Separația soților în fapt nu este de natură să aibă nici o consecință cu privire la existența regimului comunității 124. * Stabilirea valorii bunurilor supuse partajului La efectuarea partajului bunurilor comune ale soților trebuie luată în considerație valoarea pe care o au aceste bunuri la data când s-a introdus acțiunea de împărțire, iar nu valoarea lor de la data la care a luat naștere starea de devălmășie. Trebuie avut
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
interpretarea concordantă a textelor, corespunzător principiilor care reglementează relațiile de familie și se armonizează cu practica judiciară menționată privind diferitele aspecte ale comunității de bunuri. Ceea ce se poate împărți între soți sunt numai bunurile existente în patrimoniul lor la data partajului, nu și cele ce s-ar putea realiza, eventual, în viitor. Urmează a fi împărțite între soți numai dobânzile deja încasate nu și cele care ar fi putut fi realizate dacă, o sumă de bani ar fi depusă spre fructificare
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
fi putut fi realizate dacă, o sumă de bani ar fi depusă spre fructificare la C.E.C.. În masa partajabilă urmează a fi inclusă și contravaloarea bunurilor comune pe care unul din soți le-a înstrăinat în mod nelegal până la data partajului. În astfel de situații, copărtașul care se consideră păgubit va trebui să facă dovada înstrăinării nelegale a bunului comun. Dacă unul din soți a săvârșit infracțiunea de furt ori de abuz de încredere și prejudiciază pe celălalt soț, așa cum precizează
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
stabilește masa bunurilor comune care urmează să se împartă, se vor determina cotele-părți ce revin soților. * Modalități de împărțire a bunurilor comune Partajarea bunurilor comune presupune, așa cum s-a arătat, stabilirea calității soților de copărtași, masa bunurilor ce fac obiectul partajului, a întinderii dreptului de proprietate al fiecăruia dintre soți asupra bunurilor supuse împărțelii, precum și stabilirea modalității în care urmează să se facă împărțeala cât și atribuirea bunurilor în materialitatea lor concretă fiecăruia dintre copartajanți în proporția cotelor părți pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în natură, instanța urmează să compenseze în bani drepturile reale ale unuia dintre ei. Art.9 din legea nr.603/1943 prevede in acest sens modalitatea de împărțeală în natură și numai în cazul în care aceasta nu este posibilă, partajul trebuie făcut prin atribuire sau vânzare prin buna învoială ori, în caz de neînțelegere, prin licitație publică. Prin partaj trebuie să se consacre, în toate cazurile în care este posibil, tot un drept de proprietate deoarece în cadrul procesului de partaj
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
603/1943 prevede in acest sens modalitatea de împărțeală în natură și numai în cazul în care aceasta nu este posibilă, partajul trebuie făcut prin atribuire sau vânzare prin buna învoială ori, în caz de neînțelegere, prin licitație publică. Prin partaj trebuie să se consacre, în toate cazurile în care este posibil, tot un drept de proprietate deoarece în cadrul procesului de partaj nu se pot naște drepturi reale, altele decât cele existente. Modalitatea atribuirii bunurilor unui singur copartajant, cu despăgubirea corespunzătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
partajul trebuie făcut prin atribuire sau vânzare prin buna învoială ori, în caz de neînțelegere, prin licitație publică. Prin partaj trebuie să se consacre, în toate cazurile în care este posibil, tot un drept de proprietate deoarece în cadrul procesului de partaj nu se pot naște drepturi reale, altele decât cele existente. Modalitatea atribuirii bunurilor unui singur copartajant, cu despăgubirea corespunzătoare a celorlalți, constituie o soluție de excepție în practica instanțelor de judecată ce se aplică numai în situația în care împărțirea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]