1,528,970 matches
-
interval care, practic, echivalează cu vîrsta matură a picturii naționale, adică acela care începe cu Nicolae Grigorescu și se sfîrșește cu Horia Bernea și Ilie Boca. Prima observație care se impune în fața avalanșei de lucrări se referă, pe de o parte, la dinamica și la diversitatea unui fenomen care ilustrează istoria picturii românești însăși, cu toată diversitatea ei formală și cu marea sa unitate lăuntrică, și, pe de altă parte, la rolul enorm al colecționarului în păstrarea, promovarea și transmiterea unui
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
se impune în fața avalanșei de lucrări se referă, pe de o parte, la dinamica și la diversitatea unui fenomen care ilustrează istoria picturii românești însăși, cu toată diversitatea ei formală și cu marea sa unitate lăuntrică, și, pe de altă parte, la rolul enorm al colecționarului în păstrarea, promovarea și transmiterea unui imens patrimoniu cultural. Dacă ar fi să privim experiența peisajului din perspectiva fiecărui artist în parte, am avea, în mod cert, o mare varietate de atitudini, de comportamente, de
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
diversitatea ei formală și cu marea sa unitate lăuntrică, și, pe de altă parte, la rolul enorm al colecționarului în păstrarea, promovarea și transmiterea unui imens patrimoniu cultural. Dacă ar fi să privim experiența peisajului din perspectiva fiecărui artist în parte, am avea, în mod cert, o mare varietate de atitudini, de comportamente, de tipuri de sensibilitate a expresiei și de înțelegere a motivului. Dacă privirea ar fi, însă, raportată la diferite momente ale parcursului istoric ilustrat aici, formele peisagistice ar
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
Acest cuprins orășenesc îmi pare că trebuia să fie la Brăila cel mai bine păstrat, ocrotit, și nu a fost, din nefericire. Un semn rău încă din primii ani ai domniei lui Ceaușescu: smulgerea salcâmilor emblematici, străjuitori cândva pe amândouă părțile vestitei străzi. Un sacrilegiu. Au urmat alte ciuntiri, renovări neinspirate, stupide modernizări. Iar acum, lăsarea totului în paragină. Am fost în octombrie trecut la Brăila, cu o echipă a "României literare", doritor să le arăt colegilor mei, înainte de a ne
De ce nu și Brăila? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14696_a_16021]
-
a două piese, Ca zăpada și cei doi (devenită din rațiuni inexplicabile, probabil la dorința regizorului Alexandru Ber-cea-nu, Uzina de plăceri S.A.) și Legenda ultimului împărat, pe două scene faimoase ale Bucureștiului - la Nottara și la Național. Ca zăpada... face parte din volumul editat de UNITEXT, pe cînd Legenda ultimului împărat, care din punctul de vedere al autorului se numea Fotograful Ma-jestății Sale (Ultimul împărat), dă numele cărții publicată de Polirom. În postfața Ultimul împărat, Dan C. Mihăilescu scria: "Adevărul este
Clasicii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14672_a_15997]
-
atenția nimănui. Pentru o revistă ca a noastră, a devenit o dificultate majoră să găsească un cronicar de ediții. Există și consecințe așa-zicînd colaterale ale acestei situații: traducerile. Din ce în ce mai multe, dar din ce în ce mai proaste. Neglijența le caracterizează în cea mai mare parte. Nu e la mijloc atît o problemă de cunoaștere a celor două limbi. Mulți traducători cunosc bine și limba din care și aceea în care traduc. E o problemă de atitudine față de text: merge și așa! Altă consecință colaterală: greșelile
Specializări pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14687_a_16012]
-
cât gestică interesată în ce s-a scris. Într-un caz am și rupt orice relații cu un distins critic literar și foarte bun jurnalist în clipa în care am înțeles că din persoana mea îl interesa cel mai mult partea care-i putea înlesni publicarea de texte în Adevărul. Firește, de aici și până a spune precum criticița Marcu în România literară că Andrei Pleșu sau Ileana Mălăncioiu au vorbit despre mine într-un moment de amețeală e oareșicare distanță
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
în România literară că Andrei Pleșu sau Ileana Mălăncioiu au vorbit despre mine într-un moment de amețeală e oareșicare distanță. Crohmălniceanu m-a apărat când eram nimeni. La cenaclul Junimea se practicau execuții crâncene asupra celor care nu făceau parte din camarila optzecistă. În absența profesorului, fusesem deja mursecat de vreo două ori. Dacă ar fi fost după anumite cenacliste și anumiți cenacliști, trebuia să mă spânzur neîntârziat, ce să mai vorbim de scris. Apoi am citit un fragment din
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
din punct de vedere "tehnic": "Am subintitulat volumul Jurnal, deoarece textele reunite în el pot fi citite ca înșiruire de note zilnice; ele urmăresc istoria dintre 1990 și 1997 și o fac cu intensă participare emotivă, cu atașament explicit de partea unei cauze politice bine definite și cu o repulsie nedisimulată față de "vechiul regim" prăbușit în 1989". Articolele în cauză, apărute în ritm hebdomadar, se înscriu - urmăm sugestiile d-lui Mihai Zamfir - pe două coordonate, ambele inconformiste. Natura lor literară e
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
le-a restituit pe toate din fondul BAR cînd i-au fost solicitate, și de problema proceselor nesfîrșite intentate de fratele mai mic al lui Rebreanu pe tema paternității Puiei, fiica romancierului. Foarte interesant! Un scurt dosar de presă Care parte dintre ziarele din București au editorializat despre cartea fostului președinte al României, Emil Constantinescu. Note proaste de sus pînă jos. în JURNALUL NAȚIONAL, Marius Tucă e supărat că memorialiștii care au murit nu mai au loc de cei vii, printre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
au avut comuniști mai de bună calitate decît ai noștri. După mai bine de un deceniu de libertate, înțeleg și că majoritatea intelectualilor României nu erau cu nimic mai buni decît activiștii de partid". Să nu exagerăm, măcar pentru că mare parte din intelectualitatea autohtonă a refuzat să intre în politică.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
despre morți, despre clovnii albi e mai greu de vorbit: îndefinitiv, toți scriitorii care n-au jucat tontoroiul pecerist au fost, mai mult sau mai puțin, doar critici ai unor aspecte, și nu ai sistemului ca atare. Pe de o parte. Pe de alta, există scriitori pe care dl Grigurcu îi opune (nu pentru prima oară) celor din "curentul principal", precum Dimov, M. Ivănescu, Brumaru, Mugur etc., părînd a-i considera o categorie diferită. Nu cumva au fost și ei, prin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
Prelipceanu își intitulează editorialul din același ziar: Economie mafiotă de piață, titlul ne scutește de detalii. În sfîrșit, din același ziar am cules știrea că partidul de gu-vernămînt are cu un baron mai mult: Deputatul Dan Verbina stăpînește o bună parte din Delta Dunării. Un titlu scos parcă din Budai Deleanu în ADEVĂRUL nr. 3829: Revolta senatorilor flămînzi. Înarmați cu cîrnați, mititei și chifteluțe cu muștar din gros, aduse de acasă, senatorii s-au răsculat împotriva desființării bufetului de serviciu. Tot
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
scufundării în sine și a ascensiunii către divin, simultaneitate de neconceput în logica obișnuită, dar pe care rugăciunea inimii, în ortodoxie, și dihkr-ul, rugăciunea sufiților, o fac posibilă. Traseul cărții străbate două drumuri importante, unul în continuarea celuilalt. O primă parte a studiului încearcă să înțeleagă, să caute o formulare a unui fapt în esență de neformulat, de neînțeles, pentru că, potrivit tradiției, textelor patristice, acesta depășește marginile intelectului - în ce măsură spațialitatea, dincolo de orice conotație mundană, servește căii urmate de contemplativ. Temă recurentă
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
dintre consecințele acestei lecții a fost o corespondență, pe tot parcursul anului 1942, între Dan Barbilian și Simion Stoilow, un memorabil schimb de idei, care arată cu câtă incandescență își pot trăi căutările oamenii de știință autentici. (Am reprodus o parte a scrisorilor lui Barbilian către Stoilow în cartea "Simion Stoilow", publicată în colaborare cu Cabiria Andreian Cazacu, la Editura Științifică și Enciclopedică, 1983). De numele lui Stoilow se leagă o altă lecție de deschidere care a rămas în istoria științei
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
și apoi la bătrînețe) mi se părea remarcabil, acoperit, ca și în cazul lui Bogza, de prestigiul prozatorului (acesta, ocupînd vîrsta adultă), mult mai greu de apreciat, din cauza compromisurilor. Două feluri de proză a publicat Zaharia Stancu. Pe de o parte, erau romanele datorate condeiului său de jurnalist, amestec de cronică socială, pamflet și reportaj, impregnate de un spirit injust și caricatural. în această categorie intră atît Taifunul, sau Oameni cu joben de dinainte de război, cît și Rădăcinile sînt amare de după
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
condeiului său de jurnalist, amestec de cronică socială, pamflet și reportaj, impregnate de un spirit injust și caricatural. în această categorie intră atît Taifunul, sau Oameni cu joben de dinainte de război, cît și Rădăcinile sînt amare de după. Pe de altă parte, romanele lirice și vizionare, cu substrat memorialistic, precum Desculț sau Ce mult te-am iubit. între unele și altele nu există decît, cel mult, similitudini tematice. Cele dintîi nu mai prezintă aproape nici un interes literar. Cele din urmă s-ar
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
mai exact doar capitolul ei care se referă la bunurile imobiliare pe care Ștefan, cel de-al doilea fiu al lui Constantin Brâncoveanu, le primește ca dar de nuntă la căsătoria sa cu Bălașa Cantacuzino, fiica boierului moldovean Iordache Cantacuzino: PARTEA FIIU MIEU ȘTEFAN BRÂNCOVEANUL Den Brâncoveni și cu alte moșii, hotare ce țin de Brâncoveni, Jăgălia, Criva de Jos jumătate, Criva de Sus toată și alte hotare până la Olt; să ție a patra parte, și cu viea den deal, jumătate
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
Cantacuzino, fiica boierului moldovean Iordache Cantacuzino: PARTEA FIIU MIEU ȘTEFAN BRÂNCOVEANUL Den Brâncoveni și cu alte moșii, hotare ce țin de Brâncoveni, Jăgălia, Criva de Jos jumătate, Criva de Sus toată și alte hotare până la Olt; să ție a patra parte, și cu viea den deal, jumătate, și cu rumânii ce i se vor veni iar a patra parte, afară din case; iar case să-și facă în Brâncoveni unde va vrea în sat. Moșia de la Ipotești tot hotarul și cu
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
ce țin de Brâncoveni, Jăgălia, Criva de Jos jumătate, Criva de Sus toată și alte hotare până la Olt; să ție a patra parte, și cu viea den deal, jumătate, și cu rumânii ce i se vor veni iar a patra parte, afară din case; iar case să-și facă în Brâncoveni unde va vrea în sat. Moșia de la Ipotești tot hotarul și cu moșia de la Puturoasa jumătate și cu viile iar de acolo de la Puturoasa. Den Cocorăști și cu moșia Ceparului
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
facă în Brâncoveni unde va vrea în sat. Moșia de la Ipotești tot hotarul și cu moșia de la Puturoasa jumătate și cu viile iar de acolo de la Puturoasa. Den Cocorăști și cu moșia Ceparului ce am cumpărat să țiie a patra parte și cu viile ce se chiamă de la Alexandru și cu câtă s'au mai pus pe lângă dânsa și cu rumânii, a patra parte. Satul Blajul cu viile, cu moșiile, peste tot. Moșia de la Câmpeni și cu câți rumâni vor fi
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
de acolo de la Puturoasa. Den Cocorăști și cu moșia Ceparului ce am cumpărat să țiie a patra parte și cu viile ce se chiamă de la Alexandru și cu câtă s'au mai pus pe lângă dânsa și cu rumânii, a patra parte. Satul Blajul cu viile, cu moșiile, peste tot. Moșia de la Câmpeni și cu câți rumâni vor fi. Satul Izlazul jumătate, cu rumânii jumătate și viile iar jumătate. Moșia de la Zvarsca toată câtă am cumpărat. Satul Comoștenii jumătate și cu rumânii
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
Satul Comoștenii jumătate și cu rumânii jumătate și viile iar jumătate i morile. Satul Radeșița jumătate și cu rumânii jumătate și viile jumătate. Satul Nedeia jumătate și rumânii jumătate. Satul Măceșul jumătate. Den jumătate de sat de la Marmure ce iaste partea noastră jumătate. Satul Hălmăjelul i Aninii ot Mehedinți cu rumânii, cu viile. Satul Bogoșăii jumătate, partea noastră și cu rumânii jumătate. Satul Aninișul ot Gorj, câtă iaste partea noastră. Satul Mogoșoaia peste tot hotarul, cu casele de piatră, cu curțile
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
și cu rumânii jumătate și viile jumătate. Satul Nedeia jumătate și rumânii jumătate. Satul Măceșul jumătate. Den jumătate de sat de la Marmure ce iaste partea noastră jumătate. Satul Hălmăjelul i Aninii ot Mehedinți cu rumânii, cu viile. Satul Bogoșăii jumătate, partea noastră și cu rumânii jumătate. Satul Aninișul ot Gorj, câtă iaste partea noastră. Satul Mogoșoaia peste tot hotarul, cu casele de piatră, cu curțile, cu viea, cu heleșteul, cu moara. Moșia de la Străulești toată. Moșia de la Buciumeni. Moșia de la Gorgănele
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
jumătate. Satul Măceșul jumătate. Den jumătate de sat de la Marmure ce iaste partea noastră jumătate. Satul Hălmăjelul i Aninii ot Mehedinți cu rumânii, cu viile. Satul Bogoșăii jumătate, partea noastră și cu rumânii jumătate. Satul Aninișul ot Gorj, câtă iaste partea noastră. Satul Mogoșoaia peste tot hotarul, cu casele de piatră, cu curțile, cu viea, cu heleșteul, cu moara. Moșia de la Străulești toată. Moșia de la Buciumeni. Moșia de la Gorgănele și de la Chitila, toată. Satul Andreșăștii peste tot și cu rumânii și
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]