1,667 matches
-
cu „ortodoxia”, Ghenadie aduce multe laude scrierii, sublinind că aceasta se opune diferitelor erezii și că nu propune inovații terminologice în raport cu tradiția Părinților Bisericii. Am amintit deja enciclica promulgată de sinodul din Constantinopol în 458 sau 459 care ne-a parvenit în două redactări. Se păstrează apoi o parte dintr-o scrisoare, adresată probabil lui Martirios de Antiohia, referitoare la primirea ereticilor în sânul Bisericii, unde Ghenadie face o distincție între cei ce nu au nevoie de botez (arieni macedonieni, novațieni
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
referitoare la criza de la Efes intitulată Synodicon (în realitate, nu e vorba de documente sinodale, ci de scrisori personale ale unor episcopi și presbiteri); opera e denumită adesea Sinodicon-ul de la Montecassino pentru că cel mai important manuscris prin care ne-a parvenit provine de-acolo; titlul Synodicon adversus Tragoediam Irenaei i-a fost dat de Baluze care l-a editat în 1683. Orientarea era în opoziție cu cea a lui Irineu pentru că scrierea apăra cauza lui Chiril și încerca să-l izoleze
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
său, Contra gramaticului nelegiuit, în care combate Apologia conciliului de la Calcedon a lui Ioan de Cezareea (cf. aici, p. ???; tratatul atacă și opera analoagă a lui Ioan de Scythopolis). Împărțit în trei cărți de mărime diferită (a doua ne-a parvenit incompletă), tratatul a fost completat abia în timpul primului său exil egiptean, către 520. Textul respectă ordinea operei combătute, dar e plin de digresiuni și de repetiții. Prima carte respinge afirmația conform căreia opoziția față de Calcedon ascunde intenția de a legitima
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a crea imaginea unei autorități spirituale consultate de foarte multe persoane (peste 600 de corespondenți); în realitate, tăcerea contemporanilor în privința lui Nilus dovedește că în timpul vieții sale s-a bucurat de o faină destul de limitată. Dintre tratatele care ne-au parvenit sub numele lui Nilus, cel mai lung este cel dedicat Călugărului Agațiu, sau Peristeria. În introducere, autorul evocă întâlnirea din ziua precedentă cu Agațiu care i-a vorbit despre Peristeria, o matroană contemporană cu ei, care s-a distins prin
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
unice, iar trimiteri din cuprinsul textelor dovedesc că toate aceste hagiografii formează în viziunea lui un proiect unic. Acest grup de biografii mai scurte, scrise după primele două, cuprinde viețile lui Ioan, Chiriac, Teodosie, Teognios și Avram; ultima ne-a parvenit incompletă în greacă, dar completă în traducere arabă. Cele ale lui Teodosie și Teognios sunt foarte scurte pentru că existau deja panegirice dedicate lor, compuse de Teodor, un călugăr din mănăstirea lui Teodosie, și respectiv de Pavel Elinul; confruntând aceste două
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
adresată lui Basilius de Antiohia (456-458) în care stâlpnicul declară că a aderat în mod ferm la Crezul de la Calcedon; istoricul atestă că Simeon i-a trimis o scrisoare similară împăratului Leon. În schimb prin unele florilegii siriene ne-au parvenit două scrisori ale lui Simeon, dintre care una adresată împăratului Leon, în care conciliul de la Calcedon este condamnat în mod explicit: e vorba de falsuri monofizite în perioada în care monofiziții își însușeau cultul lui Simeon (ceea ce, probabil, i-a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
sunt transmise numai prin inițiere care, așa cum am spus, ține de natura ierarhiei. Pe această concepție se bazează doctrina răului, expusă mai ales în Numele divine 4 și derivată direct din tratatul lui Proclus privitor la existența nenorocirilor care ne-a parvenit numai în traducere latină. Cum toate ființele descind din Dumnezeu care este Binele, Răul nu are existență proprie; există numai Răul relativ, adică absența parțială a Binelui (parțială pentru că ceea ce nu se împărtășește deloc din Bine nu poate exista). Dacă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
aceea, se pare că mediul cultural favorabil prin excelență imnografiei creștine a fost, la început, regiunea siriano-palestiniană. Acest lucru pare să fie confirmat de mai multe elemente. Unul este faptul că cele mai vechi texte de acest gen ne-au parvenit prin Temeiurile Apostolice care provin tocmai din această zonă: apoi, de faptele menționate mai sus: imnurile scrise de Bardesan, mărturiile despre Pavel din Samosata, judecățile lui Efrem. În același timp (adică pe la jumătatea secolului al cincilea), se instaurează la Constantinopol
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
istoria sa este, bineînțeles, aceea a împăraților din Orient. Fiecare carte vorbește despre domnia unui împărat cu excepția cărții a treia care cuprinde domniile lui Iulian și Iovian. Socrate a publicat de două ori Istoria bisericească și narațiunea care ne-a parvenit reproduce a doua redactare a acesteia. Așa cum ne spune la începutul celei de-a doua cărți, după ce a descoperit noi materiale pe care nu voia să le lase inedite, autorul a fost nevoit să-și rescrie opera. Acest material ar
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
din Occident, în 425, și aducerea unor relicve la Constantinopol în vremea patriarhului Proclus, adică între 434 și 446. Apoi, de două ori, Sozomen face referiri la pasaje ulterioare din istoria sa care, în schimb, în versiunea care ne-a parvenit, nu există, cum se întâmplă atunci când subliniază meritele Pulcheriei, sora mai mare a lui Teodosius al II-lea, în înfrângerea ereziilor, sau când amintește descoperirea relicvelor Sfântului Ștefan, un eveniment despre care nu se spune nimic în cursul narațiunii. S-
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
sub Constantin. Prima carte cuprinde viața lui Constantin de la primii ani ai principatului său până la victoria asupra lui Licinius în 323. A doua carte e consacrată conciliului de la Niceea, convocat de Constantin, iar în a treia, care nu ne-a parvenit în întregime, potrivit celor spuse de Fotie (Biblioteca, cod. 88), continua povestea vieții lui Constantin până la botez și la moartea sa din 337. A doua și a treia carte conțin multe documente și acte sinodale; în cursul relatării desfășurării conciliului
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
la ortodoxie. După această dată, nu mai avem alte informații despre el. a) Istoria Bisericii Puține lucruri cunoaștem despre Zaharia ca istoric de profesie (ca să zicem așa), pentru că opera lui (al cărei titlu precis nu-l cunoaștem) nu ne-a parvenit sub forma originalului grecesc care s-a pierdut, ci într-o traducere siriană. Această traducere se găsește în interiorul unei compilații mai vaste, formată din douăsprezece cărți, care începe cu facerea lumii și ajunge până în anul 568-569; scrierea lui Zaharia e
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de monah sub îndrumarea lui Petru, dar că nu avusese destulă putere ca să ia această hotărâre. c) Operele apologetice Mai semnificative pentru cultura și activitatea literară a lui Zaharia sunt două opere în care el apără creștinismul. Amândouă ne-au parvenit în forma originală în limba greacă. Cea mai vestită este Discuția în contradictoriu cu filosofii în legătură cu creația lumii, un dialog scris la Berit și localizat tot aici. În această scriere, Zaharia apără doctrina creștină a facerii lumii de către Dumnezeu polemizând
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Opera e foarte interesantă și la nivel filosofic pentru că e o serioasă dovadă că, în epocă, aveau încă loc discuții între creștini și intelectualii păgâni, în special între creștini și filosofii neoplatonici care erau ultimii apărători ai păgânismului. Ne-au parvenit numai fragmente, în schimb, din Discuția în contradictoriu cu maniheii, scrisă în urma condamnării acelei secte în 527 de către împăratul Justinian. Discuția pare să fi pornit de la un episod real: doi manihei lăsaseră un manifest ce cuprindea doctrinele lor în depozitul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
cunoaștem alte date despre viața sa. Ne-a lăsat un compendiu al celor trei istorii bisericești scrise de Socrate, Sozomen și Teodoret pe care l-a dus mai departe până în vremea lui. Dintre aceste două opere, prima, compendiul, ne-a parvenit, în timp ce a doua, care ar fi fost de departe mult mai interesantă pentru noi, s-a pierdut. Care va fi fost motivul pentru care Teodor a alcătuit această compilație este destul de limpede: dat fiind că operele celor trei istorici se
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
putem să reconstruim profilurile acestor scriitori cu aceeași siguranță ca atunci când îi analizăm pe exegeții din epocile precedente. Ca atare, și noi vom fi constrânși să prezentăm un repertoriu de informații sărac și nimic mai mult. 1. Adrian Ne-a parvenit o operă atribuită unui autor, Adrian, prea puțin cunoscut, și intitulată Introducere la Sfintele Scripturi care are scopul de a explica expresiile figurate și particularitățile stilistice ale textului sacru și mai ales pe cele din Vechiul Testament pe baza provenienței și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
latină, în text apar referiri frecvente la Vulgata latină a Bibliei, referiri ce trebuie considerate adaosuri ale traducătorului. Comentatorul, având în vedere ceea ce ne spune în introducere, înaintea acestei cărți ar fi comentat Iezechiel; sub numele lui Esihie ne-a parvenit și o traducere armeană a cărții lui Iov. Apoi, un text a cărui autenticitate e discutabilă, o Culegere de dificultăți și de soluții, alcătuită sub formă de compendiu prin consonanța Evangheliilor, unde chiar titlul trezește nedumeriri în privința semnificației exacte a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
altele, și autorul unei Istorii bisericești din care ne-a rămas doar un fragment referitor la Teodor din Mopsuestia: s-a păstrat pentru că fusese citit în timpul celui de-al cincilea conciliu ecumenic, cel de la Constantinopol din 553 și ne-a parvenit în traducere latină; din acesta aflăm că Esihie fusese un adversar neînduplecat al lui Nestorios și că acel pasaj fusese scris după moartea lui Teodor, în 428. În schimb nu-i poate fi atribuită lui o scriere dedicată Lui Teodul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
exegeză. Amoniu a examinat și explicațiile pe care le considera greșite și a încercat să stabilească și conținutul dogmatic al textului pentru a respinge diversele erori doctrinare. Mai puțin importantă este o altă operă a sa din care ne-au parvenit doar fragmente și care e structurată ca un Comentariu (sau mai degrabă, poate, ca o serie de Note) la Faptele Apostolilor: și acesta poate fi reconstruit cu ajutorul Catenelor de manuscrise și o singură referire la Ioan Hrisostomul. Și mai puțin
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
avem de-a face, totuși, tot cu un comentariu care, în esență, adună la un loc exegezele altora. Catena propriu-zisă din care provine Comentariul nu a ajuns până la noi; din textul rezultat în urma celei de-a doua redactări ne-a parvenit, în grecește, numai un fragment referitor la Facerea 1-17, descoperit de Cardinalul Mai; întreaga operă s-a păstrat doar în traducerea latină tipărită în 1555 la Zürich de Konrad Clauser și alții. Textul acestei traduceri a fost completat ulterior, grație
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
În structura sa, aceasta e analoagă aceleia despre Optateuh pentru că nu conține numele autorilor diferitelor exegeze din care au fost luate pasajele compilate. Această Catenă se bazează pe trei comentarii: pe cel al lui Chiril din Alexandria, care ne-a parvenit (p. ???), și pe cele ale lui Eusebiu de Cezareea și Teodor din Heracleea (arian) care, la rândul lor, au ajuns până la noi numai prin intermediul catenariilor; - o Epitomă de exegeze alese privind Cântarea Cântărilor, analoagă ca formă cu cele dinainte; titlul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de abilitatea lor de a folosi timpul În mod avantajos; să știe când este timpul potrivit pentru a cumpăra ieftin și a vinde scump și cât de mult trebuie păstrat inventarul; trebuiau să determine timpul necesar pentru ca bunurile să le parvină sau cât timp era necesar pentru a le trimite la destinație; trebuiau să anticipe modificările În rata de schimb, creșterea și scăderea prețurilor, schimbările În disponibilitatea forței de muncă și timpul necesar pentru a produce un anumit bun. Comerciantul care
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
activitate etc. Hybels și Weaver (Hybels, Weaver, 1989, p. 11) iau în considerație zgomotul ca interferență care face mesajul să nu fie înțeles sau bine interpretat. Cei doi autori efectuează o distincție între zgomotele externe, care reprezintă elemente ce ne parvin din mediu și fac mesajul greu de înțeles (spre exemplu, dacă un grup de persoane discută cu voce joasă în timp ce dumneavoastră ascultați o persoană care ține o conferință, acest lucru vă poate prejudicia calitatea, dar și cantitatea ascultării), și zgomotele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
În ceea ce privește primul exemplu, se au în vedere un număr de premise care influențează decisiv activitatea de ascultare: - anumite mesaje nu sunt niciodată auzite; - alte mesaje ajung doar în zona interpretării (poate nu sunt niciodată înțelese în profunzime); - unele mesaje ne parvin simultan sau într-o succesiune foarte apropiată; - unele mesaje pot să le distorsioneze pe celelalte; - emoțiile cu care receptăm un mesaj nuanțează numărul de pași în descifrarea acestuia; - „pașii” modelului Ross operează cam în același timp. Se cuvine, de asemenea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și imuabil, tot așa sînt eterne și imuabile și numerele. Este posibil ca tratatul despre muzică să fi fost precedat de o serie de tratate despre alte științe din quadrivium (Despre aritmetică, Despre geometrie, Despre astronomie), care nu ne-au parvenit însă. Bibliografie. Ediții: CSEL 79, 1961 (De vera religione: G.M. Green); CChr.Lat 32, 1962 (De vera religione: K.-D. Daur); BA 6, 1976 (De magistro; De libero arbitrio: G. Madec); 7, 1947 (De musica: G. Finaert, F.J. Thonnard); 8
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]