6,839 matches
-
mai vorbă! La drept vorbind, ce-l interesau pe el astfel de fleacuri?... Și ce dacă s-ar uita Ilinca la el?... Ce-ar cîștiga din asta?... N-are decît să se uite la cine vrea, că lui nu-i pasă! Deloc nu-i pasă! Trecu dincolo de șosea și se uită din nou în toate părțile... Nici urmă de Vlad și nici de Virgil. Drept e că erau și multe garduri și chiar niște copaci groși, cu ramuri stufoase, în umbra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
vorbind, ce-l interesau pe el astfel de fleacuri?... Și ce dacă s-ar uita Ilinca la el?... Ce-ar cîștiga din asta?... N-are decît să se uite la cine vrea, că lui nu-i pasă! Deloc nu-i pasă! Trecu dincolo de șosea și se uită din nou în toate părțile... Nici urmă de Vlad și nici de Virgil. Drept e că erau și multe garduri și chiar niște copaci groși, cu ramuri stufoase, în umbra cărora s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Starea ta generală explică și faptul că ultima ta întălnire cu publicul a fost mai mult o morală decăt o expunere științifică. Evelin: Cred că ai dreptate; dar ce poate face un nemuritor în fața la atăți muritori cărora nu le pasă de moarte? Voi face un raport detaliat la Academie despre Conferințele mele. Aurora: Sampanie și muzică! Evelin a sosit momentul mult așteptat, dar și marele concert! Ela intră cu șampanie. Evelin se așează la pian, căteva acorduri și începe să
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
unde a fost aruncat, în Panorama deșertăciunilor evoluția ineluctabilă a civilizațiilor de la mărire la dispariție, consecutiv decăderii morale. Aceste poeme sunt alcătuite din numeroase nervuri tensionale care înscriu sintetic ideea metafizică, și din care iradiază concluziv înțelesuri perene: "Ce-ți pasă, ție chip de lut/ Dac'oi fi eu sau altul?// Trăind în cercul vostru strâmt,/ Norocul vă petrece./ Ci eu în lumea mea mă simt/ Nemuritor și rece" pentru că geniul este gândire pură, un străin într-o lume străină, idealul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
am iubit, care l-am urât ca nimeni altul, care i l-am împroșcat cu venin lui Al-Walid, care mă rog zi și noapte să pier sfâșiat de ciumă, de fiare, de oamenii lui, de oamenii mei, ce-mi mai pasă... Eu mi-am purtat războinicii până la porțile Cetății Parfumurilor, pentru gloria lui Allah și a lui Al Walid Abdalmelek, după mine au botezat muntele Jabal Tariq, eu i-am dus pe dreptcredincioși la izbândă, eu am visat zi și noapte
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
dulăpiorul din baie și înghiți cu apă de la chiuvetă două antinevralgice și o fiolă de algocalmin. Ce vis oribil. Auzi, n-are el magneziu! Doctorii ăștia sunt niște tâmpiți chiar și în vis. Și dacă n-are magneziu, ce-i pasă doctorului? Parcă aia îi lipsea lui, magneziu? Nevastă-sa se proțăpise în pragul băii și se uita la el cu ochii cârpiți de somn. Tu știi cât e ceasul? zise ea molfăind o bucățică de lămâie. — Cât e? — Cinci! De ce
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
o întreagă comunitate. „La pânză“, cu varianta mai tinerească „la vapor“, nu semnala numai un simplu loc de întâlnire, ci și o atitudine, un act doveditor că ești un cetățean activ al societății și garanția ta în fața celorlalți că îți pasă de viața colectivității. Cei câțiva care încă se mai fofilau de la responsa bilitățile impuse de majoritate, preferând să-și dea întâlnire în locuri nepurtătoare de conotații cetățenești, cum ar fi „la birtul din colț“, „la ceas“ sau, pur și simplu
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
erau pentru Plictiseală un adevărat miracol, nu neapărat cu încărcătură religioasă. Doar că Plictiseală nu avea de unde să știe că autorul compunerii „Patria Mea“ nu îi adu cea sendvișul cu salam decât atunci când se hotăra să nu i-l mai paseze cățelei Milupa, cea cu o veșnică liotă de pui. Având în vedere faptul că era o demnă purtătoare a unei zgărzi roșii, semn că a fost deposedată de putința de a produce pui, trupa de patrupede minuscule încălca în mod
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
de câțiva ani și cu sentimentul că este sărbătoare. Privirea lui hămesită și cu pupilele mărite nu se mai sătura să alunece peste cazanul cenușiu și încins. Mâna grăsuță a unui bucătar fără cap, căci ghișeul prin care li se pasa mâncarea era foarte zgârcit cu priveliștea de dincolo de tejghea, se metamorfozase, fără ca ea măcar să știe, într una a unui destin prietenos. Plictiseală mâncase ciorba în picioare, înmuind bucățile de pâine în zeama incoloră, și lăsase la final zgârciul de care
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
în genunchi! Și face semn cu degetul în față. Redactorul-șef privește capul pleșuv și linge cu privirea paharul golit. Își ridică nițel pantalonii de deasupra genunchilor și, mai în râs, mai în serios, se ploconește. Actorului nu-i mai pasă. A adormit cu nasu-n buzunarul de la piept. Suflă adânc, lin, ca un prunc cu barbă. Redactorul-șef bea. Se șterge la gură și dispare după paravan. — Mă duc să dau un telefon. Important! Pompierul nu îndrăznește să se miște. Redactorul
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
izbuti să spună și izbucni în plâns. Ai vrut să vezi dacă n-am murit? Uite că sunt cât se poate de vie, dar ce folos? Mi-ai ucis sufletul când ai plecat. Ce vrei să demonstrezi acum? Că-ți pasă?” Karina continua să vorbească singură în urma mașinii care nu se mai zărea pe drum, cu lacrimile curgând fără voie. Îi era ciudă că-și dorea îmbrățișarea lui, protecția brațelor în care găsise afecțiunea de care avea atâta nevoie. Îmbrățișarea aceea
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
ascundea? Dacă era doar un joc urât în care fusese atrasă fără să-și dea seama și acceptase jocul, inconștient, doar pentru că voia să afle cine e? Eșarfa pentru a-i ascunde identitatea, întoarcerea pentru a-i arăta că-i pasă de ce i se întâmplă, scrisoarea care-i sădise în suflet speranța cu acel „deocamdată” și pentru a-i menține atenția îndreptată asupra lui. Erau câteva indicii care îi dădeau de gândit. Și dacă era doar un joc, de ce nu renunța
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
deosebit, lăsându-le pe raftul alb al dulapului aproape gol. Legă sacul, se încălță și coborî grăbită scările pentru a duce voluminosul bagaj la gunoi. Observă că trecătorii se uitau la ea contrariați, dar îi ignoră declarând că nu-i pasă deloc și că nu o interesează ce are lumea de obiectat la adresa ei. Lăsă sacul lângă pubelă, gândindu-se că în acest fel va fi ferit de mizerie și luat în condiții bune de unul din cei pentru care scotocitul
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
-mi repeți, e suficient că simt că nu sunt singura femeie din viața ta. - Te iubesc! Înțelegi asta? - Te doresc! Asta înțelegi? Dar am senzația că nu mai pot ajunge la tine, că te-ai îndepărtat, că nu-ți mai pasă, sau pur și simplu că nu mai vrei să continuăm această relație. - Relație??? Mă faci să râd. Asta numești tu relație? Doar îmi arăți că exiști, apoi te retragi ca să am senzația că sunt de-a dreptul nebună, că totul
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
gheața. Și totuși se topește, iubito! M-ai mințit? Tremura și era incapabilă să mai răspundă. O frână bruscă și un claxon puternic, foarte aproape de ea, o sperie și țipă. - Nu vă uitați pe unde mergeți, doamnă? Dacă nu vă pasă de viața dumneavoastră, mie de ce mi-ar păsa? Karina căzuse în stradă de pe bordura pe care se cocoțase. Se uita dezorientată în jur. Ce căuta acolo? Unde era el? Își ceru scuze ca prin vis și se urcă din nou
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
pe Rosa, și nimic, de fiecare dată, mai bolnăvicoasă. Această Marina mi-o pierde cu răsfățările ei." Capitolul XV Săracul Apolodoro, după zile de sărutări și mușcături ale pernei în noapte, se calmează și deja pare că nu-i mai pasă că l-a lăsat Clarita, în fața căreia se complace așa, mai mult în interior, ca să aibă o scuză pentru demisia sa din viață, secreta lui dorință. De ce, la ce mai servește, eșuând ca povestitor și ca logodnic? Ar părea că
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
încerce ceva fără riscuri financiare. În cazul serviciilor, lucrurile stau mai simplu: poți să faci o constatare gratuită sau un serviciu gratuit condiționat de cumpărarea unui produs. 8. Promoții caritabile: la un moment dat trebuie să arăți comunității că-ți pasă de ceea ce se întâmplă în jurul tău și poți utiliza fie un procent din vânzări pentru o cauză nobilă, fie colectarea de resurse. 9. Discount-urile: adică reducerea pe loc a prețurilor cu reclame de gen economisești 30% dacă cumperi astăzi
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
tu cum îți permiți să-l călărești pe nenorocitul ăsta. Depravaților! MINISTRUL: E ziua Europei. PATROANA: Văd. Și o sărbătorești prin muncă? MINISTRUL (patroanei): Ieși afară! PATROANA (lui Jeni): Ieși afară! JENI: "Ieși afară" este un pleonasm. MlNISTRUL: Nu-mi pasă. PATROANA: Nici mie. Nu e nici un pleonasm. E pur și simplu o porcărie. Cară-te! JENI: Dacă vă mai permiteți asemenea expresii eu plec! PATROANA: Asta și vreau. MlNISTRUL: Nu pleca. Asta și vrea. JENI: Plec. Nu suport să fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
zilelor lungi petrecute anapoda, lîngă un soț bătrîn și cocoșat. Alături de tine îmi voi schimba viața, îmi voi trăi de trei ori mai puternic fiecare minut. Bun spițer e-amorul! REGELE: Da, singurul vindecător pe lume e amorul! Ce îmi pasă de coroană și de sceptru! Ești tu lîngă mine! REGINA: Am înfruntat toate pericolele de dragul acestei clipe. REGELE: În sfîrșit (Se sărută lung. Intră Prințul) PRINȚUL: Ah, singurul spițer în lumea asta crudă-i amorul. De n-aș iubi cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
secol XX. Charles Bovary, cu o ceașcă de ceai în mînă, se uită la televizor, Soneria.) CHARLES: Intră! E deschis. EMMA (Intrînd, aruncînd geanta pe jos): Of! Nu mai suport! Orașul ăsta o să mă-nnebunească! CHARLES: Zău? EMMA: Ce-ți pasă! Să lucrez și eu la cinci minute de casă! CHARLES: Am și văzut un film pînă ai venit tu. EMMA: De unde film, la ora asta? CHARLES: Am lăsat aseară programat să-l înregistreze și acum l-am văzut. EMMA: O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
ziar, unde să lingi În fund până ți se tocește limba. Să nu-mi spui mie că m-am Îmbătat. — Bine, bine, dar fii și tu mai atentă la ce spui. Dacă te aude cineva?... Să mă audă, nu-mi pasă. M-am culcat cu băiatul lui Parolică pentru o mie de lei, na. Și dacă mă supără cineva Îl bag la zdup. — Nu-i chiar așa, mai știm și noi pe câte cineva acolo sus. Nu Înțeleg ce te-a
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
problemă... a zis Rogoz Împăciuitor, amintindu-și de Lucian și de obrăznicia prin care ăla Îi ceruse banii Înapoi, cei o mie de dolari. — Păi vezi? Atunci ne vedem mâine. Să-l scoți din pământ, din iarbă verde, nu-mi pasă. Vrei să ajungem amân doi la coada vacii? Asta vrei? Nu, tovarășul prim, ce naiba. S-a făcut. Să trăiți. De unde să scoată el, Rogoz, un adolescent instruit, care să știe să se descurce singur În fața lui Birică, vulpe bătrână, fără
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
pentru că i se reproșează rezul tate jalnice și pentru că acolo sus toată lumea e cuprinsă de panică. Parolică Își imaginează că se va scoate băgân du-l la mijloc pe Cristian, dar Îți spun eu că lui Birică nici măcar nu Îi pasă de literatură sau de cultura română. Și odată cu Parolică s-ar putea compromite și Cristian, care, pentru că Birică la beție face urât, va fi acuzat, Îm preună cu prim-secretarul, de un fel de complot de deturnare a scopului acestei
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
cu mine Însumi și Îmi recunosc venalitatea. Însă deja mi se spune Dumnezeu În județ, așa că Îi voi manipula pe toți, iar mașina propagandistică pe care o voi pune În mișcare va ridica minciuna la rang de virtute. Nu-mi pasă de ce se va alege de mine, dar un lucru e sigur: toți sunt atât de proști acolo sus, Încât adoră să fie mințiți. Fie ce-o fi, oricum, totul se va duce dracului În câțiva ani. Dar pentru mine va
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
diverse moduri (internet, TV, reviste, filme, cărți, pe stradă etc.), cântece cu conținut pornografic, beția și trândăvia. Oamenii cu credință și bun-simț se confruntă în vremurile acestea cu un atac extrem de violent și deschis al pornografiei. Celorlalți, ori nu le pasă, ori câștigă sume de bani importante din aceasta, ori, pur și simplu, au făcut, din pornografie, o obsesie. Din păcate, așa cum se va vedea, în Codul penal și prostituția a dobândit altă definiție, legăturile trupești anormale au devenit “morale” prin
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]