1,597 matches
-
în studiu. Cei mai mulți oameni ezită să manifeste un comportament care diferă de cel normal și vor tinde să urmeze grupul, deși s-ar putea să fie în total dezacord cu opinia globală. Sarcina cercetătorului este să încerce să elimine această pasivitate, spunând subiecților că răspunsurile lor sunt importante. În cazul sondajelor este vorba de o formă mai subtilă de distorsionare a răspunsurilor generată în principiu fie de reacția de prestigiu, fie de efectul dezirabilității sociale. * Ordinea temporală cauzală organizarea unei cercetări
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cu deosebire cei geopolitici (cum ar fi stabilitatea politică a exportatorilor de petrol și gaz ori interesele și motivațiile lor), nu au figurat de aceea în analizele apolitice referitoare la securitatea energetică internațională."317 Probabil sunt mai multe explicații pentru pasivitatea Germaniei. Pentru noi, un element explicativ important îl reprezintă legătura preferențială cu Rusia. Să nu uităm că fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schröder, ocupă o poziție de frunte în ierarhia Gazprom. Ca să fie finalizată o asemenea mișcare a fost nevoie
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
intervenția, și, oricum, pretinde o acțiune precaută, bine fundamentată și eșalonată; dar nici situarea pe pozițiile potrivit cărora evoluția unei populații îi trasează ireversibil destinul nu sunt de acceptat. Întrucât cultivă un tip de determinism demografic, induce un gen de pasivitate, de resemnare. Intervenția este posibilă, dar, mai mult decât oriunde, ea solicită fundamentare riguroasă și influență delicată și eșalonată. Pentru că este vorba de modificarea modelului cultural. Prin urmare, atunci când discutăm despre creșterea populației islamice pe teritoriul european va trebui să
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
poate fi controlat În mod centralizat. Trebuie să ne descurcăm cu aceste fluxuri și cu diversitatea actorilor vizați, Într-o logică a schimbului și a dialogului, printr-un simț al anticipării și al tempoului favorabil luării de inițiative creative, căci pasivitatea devine fatală. Această evoluție globală se repercutează asupra naturii activităților Întreprinderii. În sectorul său (comunicarea) Mediascope este afectată de scăderea drastică a comenzilor provenite de la diferitele entități ale grupului NTT, iar această reducere a piețelor publicitare este agravată de o
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
multă angajare și responsabilitate socială, mai mult entuziasm și curaj pentru a traduce În viață gândurile și inițiativele sale, pentru a face față cerințelor și exigențelor lumii de astăzi. Sunt cerințele firești ale unui viitor care nu trebuie așteptat cu pasivitate, ci pregătit, construit sau inventat, chiar, cu grijă. De aici și o schimbare fundamentală În concepția despre sine a omului;afirmarea unei noi teorii a personalității umane izvorâtă din cunoașterea nevoilor șia vieții sale atât de complexe. Toate acestea au
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
fundamentate pe observarea lucrurilor și fenomenelor concrete sau a substitutelor acestora (imagini, modele, machete etc.) și - metode așa-zis tradiționale - bazate pe experiența anterioară a copilului și pe procedurile didactice și intuitive mai sus-amintite, de regulă autoritare, ce Îndeamnă la pasivitate și riscă să conducă la o cultură intelectualistă și superficială, formală. După același autor, metodele noi sunt cele care pornesc de la principiulpotrivit căruia „școala este făcută pentru copil și nu copilul pentru școală”. Acestea sunt grupate În: - metode libertine, anarhiste
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ori contestată, Întrucât se consideră că, În ultimă analiză, orice metodă implică o anumită activitate și, mai ales, este greu de Întrevăzut de unde și până unde Începe și se sfârșește adevăratul activism al elevului. De multe ori sub aparența unei pasivități se ascunde o intensă participară și trăire a momentului de Învățare dat. După modul de determinare a caracterului activității mintale solicitate de Învățare (Landa, 1977) sau a gradului de dirijare a Învățării, se disting: - metode algoritmice (deterministe), caracterizate prin determinarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
găsesc originea În experiența sensibilă (concret-senzorială), fără ca subiectul (elevul) să joace vreun rol deosebit În dobândirea (elaborarea) lor. Firește, o asemenea pedagogie, fundamentată pe teoria imprimării imaginilor și a abstragerii unor noțiuni generale, a contribuit la accentuarea descriptivismului și a pasivității În procesul de Învățământ. Acestei metode i s-a atribuit prea mult timp doar o valoare intuitivă, imagistică, de simplă ilustrare, de menținere a activității mintale a elevilor mai mult la nivelul actului perceptiv decât la cel rațional (logic); acțiunile
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
simplă ilustrare, de menținere a activității mintale a elevilor mai mult la nivelul actului perceptiv decât la cel rațional (logic); acțiunile exploratorii fiind destul de reduse, trecerea de la fenomen la esență, de la imagine la idee, devenea și ea destul de anevoioasă. Riscul pasivității se asocia astfel riscului superficialității, al menținerii la suprafața lucrurilor. Propunându-și să provoace anumite impresii În mintea copilului, Învățământul tradițional se limitează să prezinte obiectele și operațiile cu ajutorul demonstrației făcute În fața elevilor. Operațiile efective sunt executate numai de către profesor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
concludent îl reprezintă semaforul. Cele trei culori au alte semnificații decât cele enunțate mai sus: roșu înseamnă "interdicție, oprirea acțiunii " (psihofiziologic el fiind, dimpotrivă, incitant, declanșator al mișcării); verdele înseamnă "acces", "acționează", "traversează "(deși psihofiziologic el favorizează stări de calm, pasivitate), iar galbenul înseamnă "atenție", "pregătește-te" (corelându-se cu efectele psihofiziologice). Un alt exemplu; în cunoașterea unui drapel, culorile ce-l compun se transformă întrun complex mesaj, el caracterizăndu-se prin ceea ce are mai semnificativ, mai valoros. Percepând culorile roșu, galben și
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
aventura cunoașterii; trebuie admis că, în mod corespunzător, există un curaj al libertății, propriu omului care se angajează în aventura și mai periculoasă a acțiunii. Căci libertatea se concretizează în șirul acțiunilor omului; ea este cea care scoate omul din pasivitate și îl îndeamnă la activitate, ca natura sa fundamentală. * Am văzut că traseul parcurs de prizonierii care, ieșiți din întunericul peșterii, pășesc către lumină se convertește într-un proces politic de eliberare. Drumul către libertate al prizonierilor care au abandonat
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sau a celui specific (de pildă, răul sau negrul) nu pun problema negației, ci pot servi ca eventual subiect ulterior negației. A gândi înseamnă a îmbina cele două componente. În cazul sensibilității, situația este asemănătoare: deși este analogică intelecției prin pasivitatea sa, senzația se deosebește de intelecție prin mai multe criterii, între care este și cel al adevărului: o senzație este întotdeauna adevărată, în vreme ce un gând poate fi adevărat sau fals: dacă într-adevăr m-am înșelat că un obiect este
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
altă parte, investigațiile aprofundate și extinse pe o perioadă îndelungată arată că filmul, ca și televizorul, pune copilul în situație de spectator: el privește, ascultă, dar nu face eforturi independente de înțelegere, de aprofundare. Se cultivă o oarecare stare de pasivitate, o insuficientă activitate mintală. Or, progresul gândirii cere un efort personal de analiză, comparație, generalizare, inițiativă în dirijarea observațiilor directe și a amintirilor pentru a soluționa o anume problemă, o nelămurire sesizată. De aceea, dacă utilizarea filmului ar fi excesivă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
secolului XX " La începutul secolului, o serie de filosofi și pedagogi au criticat concepția tradițională a școlii, metodele verbale și în special prelegerile școlare. Amintim pe J. Dewey, Maria Montessori, Ovide Decroly. Critica viza slaba legătură cu practica, cu viața, pasivitatea elevilor, insuficienta solicitare a gândirii lor. Mai ales ei considerau că școala, fiind un mediu artificial, nu interesează pe copii, ceea ce duce la fragilitatea cunoștințelor. S-au pronunțat și împotriva rigidității planurilor și programelor, asupra lecțiilor organizate în clasă. Au
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mediocritate, oligrofenii ............................................... 89 Puterea deprinderilor și a obișnuințelor ................................................................... 91 Pasiunea - absolutizare a sentimentelor și a preocupărilor; patimile ...................... 92 Ecuația psihologică individuală. Subiectivitatea psihică ........................................... 97 Iubirea și ura ......................................................................................................... 108 Sentimentul sau umanizarea gîndirii, a existenței ........................................................... 112 Importanța motivației: interes, curiozitate - indiferență, pasivitate, blazare ..................... 117 Dimensiunea morală și estetică: Caracter, morală, virtute - viciu, imoralitate .............................................................. 119 Binele și răul; bunătatea - răutatea ........................................................................... 127 Arta de a trăi, de a reuși În viață ............................................................................... 136 Adevăr și minciună; conduita duplicitară. Sinceritate, onestitate - ipocrizie, viclenie ...... 146 Suferința - factor
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
atunci cînd formula acest gînd, deoarece este de presupus că la artiști „melancolia” este mai mult o stare intelectuală, decît una strict afectivă - nu oricine Își poate sublima depresiile, transformîndu-le Într-un sentiment superior (estetic). Importanța motivației: interes, curiozitate - indiferență, pasivitate, blazare „În dorul de un lucru stă măsura prețuirii lui.” (B. Gracian) CÎnd, dimpotrivă, abuzăm de un lucru Îi scădem valoarea, de aceea ajungem la un moment dat să nu-l prețuim În măsura În care ar merita. La fel se Întîmplă și
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ele. Despre femei, Montaigne se exprimă cu cuvintele epocii sale. Scoase din context, găsim, evident, judecăți clasice despre vanitatea lor, naivitatea și încăpățânarea lor, caracterul lui coleric, natura lui plină de gelozie, instabilitatea lor, incapacitatea lor de a rezista măgulirilor, pasivitatea și slăbiciunea lor. Dar el vorbește și despre bărbați cu aceeași luciditate rece... Ca să nu fii misogin nu-i de ajuns să excelezi în ginofilie demonstrativă, o altă formă a disprețului față de femei. Egalitatea e suficientă - nici inegalitatea falocraților, nici
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și să-și amintească de genealogia sa imperfectă; îi atacă în mod ironic pe platonicienii amatori de idei pure și-i trimite la parfumuri, realități impure printre impurități; revendică artificiul asociat în mod obișnuit genului feminin și deci, pe atunci, pasivității, păcat cardinal la greci; subliniază că toate ocaziile de a te bucura sunt bune, inclusiv cele pe care socialul le stigmatizează; în sfârșit, abilitează simțurile, toate simțurile, ca mijloace de a accede atât la cunoaștere, cât și la adevărurile faptice
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Procesele n. (secvențele acțiunilor actorilor: informare, comunicare, strategii de influențare). Rezultatele n. (încheierea acordului, rezultatul resimțit diferit de către fiecare dintre părți). Negociatorul poate adopta în procesul de n. o serie de atitudini ce pot fi plasate pe un continuum: de la pasivitate, la cooperare, rationalitate, chiar la dominație, agresivitate, ostilitate. Se întâmplă câteodată în n., ca una dintre părți să joace după reguli necurate, folosind tehnici de intimidare, hărțuire (ultimatumul, schimbarea negociatorului, evitarea partenerului, escaladarea, învinovățirea) sau tehnici imorale (oferte false, mituire
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
la soluționarea ei, pentru că acțiunea afectează interesele/opțiunile altor segmente ale societății; d. nu există resursele necesare, iar canalizarea resurselor către rezolvarea problemei ar presupune un efort excesiv, fapt care ar slăbi capacitatea sistemului de a face față altor probleme. Pasivitatea este asociată cu o anumită resemnare: fie colectivitatea nu are o soluție care să-i motiveze acțiunea, fie, din diferite motive, se află în imposibilitatea de a promova soluția respectivă. Corupția poate fi acceptată negativ de către colectivitate, dar cu resemnarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
se află în imposibilitatea de a promova soluția respectivă. Corupția poate fi acceptată negativ de către colectivitate, dar cu resemnarea de a nu fi găsit soluții care par să fie eficiente. Corupția este negativ estimată colectiv, dar într-o stare de pasivitate, de îngrijorare. În starea manifestă, problema devine asociată cu voința colectivă de a acționa, fiind formulată ca problemă de soluționat. Se caută identificarea naturii problemei, se formulează soluții și se acționează pentru soluționarea respectivei probleme. Centralitate Starea manifestă a unei
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
limitată în timp, involuând spre o stare manifestă secundară sau chiar de latență. Adesea p.s. inregistrează o involuție de la starea manifestă la cea de latență: adică de la starea de obiectiv de soluționat, aflat în atenția colectivității, la o stare de pasivitate, chiar de demoralizare: „ar fi bine, dar nu se prea poate face nimic”; mai rar, p.s. trece chiar la starea de potențialitate. Factorii care produc involuția unei p.s. sunt: a. O problemă este soluționată total sau parțial. În primul caz
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Într-un moment, o componentă/problemă poate intra în atenția colectivității, datorită unor condiții speciale (vezi probleme sociale) - grupuri infracționale, fapte criminale șocante, uzul de droguri, prostituție. În alt moment, pot exploda alte cazuri, efecte ale dezorganizării familiilor sau ale pasivității școlii. Explozia în atenția colectivă a unui factor-problemă poate genera o presiune de intervenție punctuală care, în lipsa înțelegerii unui complex de factori, va duce inevitabil la un efect pozitiv minor și la abandonarea intervenției. Este bine să se acorde o
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în general, a țărilor aflate în tranziție. Figura 9.1. Surse ale stresului ocupațional În cazul în care stresul afectează angajații dintr-o organizație pot apărea mai multe simptome negative. Broadbridge (2002) sintetizează cele mai importante dintre acestea ca fiind: pasivitatea din partea angajaților, evitarea responsabilităților și a sarcinilor, rigiditatea în viziune, apariția conflictelor interpersonale și a problemelor de comunicare, scăderea motivației și a satisfacției în muncă, rezistențele la schimbare, scăderea productivității și a eficienței în muncă, scăderea calității și a interesului
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
despre „cum e cu putință”. Filosofia lui Moromete e o metafizică dialectică. Ea are dublul caracter de contemplație și de dialog. Contemplația (adică „teoria”, de la theoreo) nu este la Ilie Moromete doar o stare, o desprindere din actual, nu e pasivitate, ci dimpotrivă e act al conștiinței, e reflexivitate. Ea e, în adevăr, stare și desprindere, dar metodică, adică își determină condiția proprie a meditației la distanță de actual, dar în raport cu el. Înțelepciunea nu mai e la el de tipul „popular
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]