8,290 matches
-
și trăgător către poftă și către amăgire<footnote Ibidem. footnote>. De aceea, se spune: astupă-ți urechile<footnote Monahul Agapie Criteanu, op. cit., p. 83. footnote> pentru ca astfel să nu auzi cuvinte necuviincioase și de rușine<footnote Ibidem. footnote>, care pornesc patimile<footnote Sf. Nil de la Sorska, Lucrarea minții și așezământ ucenicilor săi..., p. 61. footnote> pentru că îți otrăvești sufletul tău și altora vorbind despre lucruri josnice și deosebit de desfrânate, făcând astfel loc de pătrundere a patimii. Sfântul Nicodim Aghioritul ne avertizează
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
footnote Ibidem. footnote>, care pornesc patimile<footnote Sf. Nil de la Sorska, Lucrarea minții și așezământ ucenicilor săi..., p. 61. footnote> pentru că îți otrăvești sufletul tău și altora vorbind despre lucruri josnice și deosebit de desfrânate, făcând astfel loc de pătrundere a patimii. Sfântul Nicodim Aghioritul ne avertizează asupra căderilor ce se pot naște din auzirea și ascultarea îndemnurilor la păcate: urechile sunt al doilea organ al simțurilor ce ne întâmpină, după rânduială. Deci să ne străduim a tăia de la dânsele cântecele stricate
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
lor neostoită. Remediul îl constituie austeritatea și decența în gesturi, ținută, conduită și îmbrăcăminte<footnote Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 95. footnote>. Supravegherea comportamentului, a faptelor și gândurilor noastre, precum și a îmbrăcămintei, poate fi socotită un bun remediu împotriva patimii desfrânării. Un bun creștin se ferește, mai întâi de toate, de a fi o ispită, o sminteală, o cauză a căderii altora, după cum, în același timp, luptă cu putere împotriva unor astfel de conduite ale celorlalți. Un bun creștin trebuie
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
spune sau a asculta glume imorale, indecente triviale, cu substrat erotic, întrucât acestea pot crea ispite sau pofte ascunse, ferirea de a privi tablouri, imagini, reprezentări, fotografii, care pot pătrunde prin intermediul simțurilor, provocând ravagii în sufletul nostru, căci împotriva acestei patimi să lupți, nu stându-i împotrivă [...] ci fugind cu toată puterea de orice prilej care te poate ademeni<footnote Nicodim Aghioritul, Războiul nevăzut, Edit. Bunavestire, Bacău, 1996, p. 55. footnote>. Sfântul Ioan Scărarul amintește și alte nevoințe cum ar fi
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cu măsură răcorită, așezarea în coșciuge, ajutorul unui părinte sau al altui frate sârguincios, bătrân cu cugetul<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p. 236. footnote>. Acestea sunt sfaturi date pentru cazurile mai grave, care pot depăși puterea celui încercat de patima desfrânării, fiind necesar ajutorul, în special pentru monahi, unui frate care îl poate sfătui în situațiile mai grele. Pentru mireni, sfatul părintelui duhovnic este mai mult decât binevenit în condițiile în care patima nu mai poate fi ținută în frâu
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
care pot depăși puterea celui încercat de patima desfrânării, fiind necesar ajutorul, în special pentru monahi, unui frate care îl poate sfătui în situațiile mai grele. Pentru mireni, sfatul părintelui duhovnic este mai mult decât binevenit în condițiile în care patima nu mai poate fi ținută în frâu, de aceea trebuie să te nevoiești din toate puterile, pentru că fără nevoință nu vei dobândi nimic<footnote Sf. Teofan Zăvorâtul, op. cit., p. 246. footnote>. Sfinții Părinți sunt de părere că ceea ce ajută la
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
fără nevoință nu vei dobândi nimic<footnote Sf. Teofan Zăvorâtul, op. cit., p. 246. footnote>. Sfinții Părinți sunt de părere că ceea ce ajută la alungarea acestei boli<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 189. footnote> este liniștea și singurătatea. Luptând cu patima, e recomandabilă depărtarea de ceea ce îi poate da viață, deoarece maica faptei e atingerea, precum a acesteia, vederea, și a acesteia auzul și mirosirea<footnote Sf. Teofan Zăvorâtul, op. cit., p. 234. footnote>. Sfatul în această privință este să fugim, începând
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
când se aprinde pofta ca un foc mare și arde sufletul și îl face negru și urât<footnote Sf. Teodor Studitul, op. cit., p. 164. footnote> în momentul în care ne amintim o împrejurare sau un chip care ne-a răscolit patima, ori am încercat a ne război cu gândurile, folosind combaterea prin contrazicere<footnote Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 476. footnote>, când ar fi trebuit să ni le scoatem imediat din minte. Putem evita ispita luând aminte la sfatul Sfântului Simeon Noul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
gândește-te unde se află acelea care au murit. Și așa te vei liniști<footnote Avva Ammona, Cuvinte filocalice, trad. de Ierom. Ștefan Nuțescu, în colecția Comorile Pustiei, vol. 3, Edit. Anastasia, București, 1995, p. 120. footnote>. Când vorbește despre patimi, Sfântul Ioan Gură de Aur vorbește despre tirania obișnuinței ce devine ca o trebuință a naturii sau ca o a doua natură, sau, spunem noi, despre un automatism al patimii, iar când oferă remedii desfrânării, printre altele, Sfântul Ioan spune
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Edit. Anastasia, București, 1995, p. 120. footnote>. Când vorbește despre patimi, Sfântul Ioan Gură de Aur vorbește despre tirania obișnuinței ce devine ca o trebuință a naturii sau ca o a doua natură, sau, spunem noi, despre un automatism al patimii, iar când oferă remedii desfrânării, printre altele, Sfântul Ioan spune: și dacă obișnuința zămislește această patimă, înseamnă că tot ea o și poate stinge, căci mulți iubind în acest fel, au încetat de a mai iubi, ne mai văzând pe
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
vorbește despre tirania obișnuinței ce devine ca o trebuință a naturii sau ca o a doua natură, sau, spunem noi, despre un automatism al patimii, iar când oferă remedii desfrânării, printre altele, Sfântul Ioan spune: și dacă obișnuința zămislește această patimă, înseamnă că tot ea o și poate stinge, căci mulți iubind în acest fel, au încetat de a mai iubi, ne mai văzând pe cele pe care le iubeau. Aceasta desigur că se pare pentru un timp scurt foarte dureros
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
în acest fel, au încetat de a mai iubi, ne mai văzând pe cele pe care le iubeau. Aceasta desigur că se pare pentru un timp scurt foarte dureros și foarte dezgustător, dar cu timpul, devine plăcut, și la urmă patima devine cu neputință chiar celor ce ar voi<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteniă, omilia VII, p. 112. footnote>. Un alt mijloc de luptă împotriva desfrânării este și căsătoria, despre aceasta vorbește Sfântul Ioan
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
VII, p. 112. footnote>. Un alt mijloc de luptă împotriva desfrânării este și căsătoria, despre aceasta vorbește Sfântul Ioan Gură de Aur când zice: Căsătoria este mare folos pentru cei care și acum, după predicarea Evangheliei, se tăvălesc în mocirla patimilor, pentru cei care doresc să ducă o viață asemănătoare poruncilor, pentru cei care nu se pot stăpâni de a-și strica trupul și sufletul în locașurile de desfrâu. Pentru aceștia, deci, căsătoria este de mare folos, căci îi scapă de
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
căci îi scapă de necurăție, îi scapă de umblatul din femeie în femeie și le dă putința să trăiască în sfințenie și castitate<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorieă, p. 33 footnote>. Sfinții Părinți găsesc că înăbușirea acestei patimi se poate face chiar prin asumarea stării de monah sau de om căsătorit a creștinului. Acestea pot fi două din remediile pe care le poate alege cel pătimaș, din moment ce se vorbește de existența a trei căi de viețuire: fecioria, căsătoria
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Augustin apud Părintele Galeriu Prefață la Sf. Vasile cel Mare, Sf. Paisie Velicikovski, Cuviosul Nichifor Theotokis, Sfaturi la intrarea în monahism, în colecția Comorile Pustiei, nr. 21, Edit. Anastasia, 1998, p. 32. footnote>. Cei care au fost cumplit războiți de patima desfrânării și au ales calea îngerească pot avea râvnă tot atât de mare în săvârșirea virtuții, pe cât de mare le-a fost râvna în săvârșirea păcatului<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de sfătuireă, p. 363. footnote>, mai ales că s-
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
s-au hotărât să meargă pe această cale pentru a dobândi o biruință asupra păcatului<footnote V.V. Zenkovsky, op. cit., p. 25. footnote>. O încercare de a scăpa de demonul curviei poate fi, pentru monah, retragerea în liniștea sihăstriilor care potolește patimile<footnote Clement Alexandrinul, Stromateleă, p. 372. footnote>, dar cei mai mulți părinți sfătuiesc ca niciodată să nu vorbești cu femei<footnote Sf. Efrem Sirul, Cuvinte și învățăturiă, tomul II, Edit. Bunavestire, Bacău,1997, p. 330. footnote>. Deoarece, la fel cum uleiul alimentează
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cu femei<footnote Sf. Efrem Sirul, Cuvinte și învățăturiă, tomul II, Edit. Bunavestire, Bacău,1997, p. 330. footnote>. Deoarece, la fel cum uleiul alimentează fitilul unei candele aprinse<footnote Sf. Teofan Zăvorâtul, op. cit, p. 200. footnote>, tot așa focul patimilor este stârnit de întâlnirea cu femei<footnote Ibidem, p. 200. footnote>, de aceea orice monah care nu reușește să fugă la timp este sfătuit să țină ochii în jos și să privească fără patimă<footnote Ibidem, p. 197. footnote>, iar
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
p. 200. footnote>, tot așa focul patimilor este stârnit de întâlnirea cu femei<footnote Ibidem, p. 200. footnote>, de aceea orice monah care nu reușește să fugă la timp este sfătuit să țină ochii în jos și să privească fără patimă<footnote Ibidem, p. 197. footnote>, iar după câteva cuvinte de întărire și mângâiere sufletească<footnote Ibidem, p. 197. footnote> să plece cât mai repede pentru ca imaginea femeii cu care a vorbit să nu-i rămână în minte și să-i
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Ibidem, p. 197. footnote>, iar după câteva cuvinte de întărire și mângâiere sufletească<footnote Ibidem, p. 197. footnote> să plece cât mai repede pentru ca imaginea femeii cu care a vorbit să nu-i rămână în minte și să-i aprindă patima. Pentru cei cărora crucea călugăriei li se pare prea grea de dus, Sfinții Părinți le recomandă cealaltă cale, cea a căsătoriei. Păstrarea sufletului neîntinat se poate realiza în cadrul unei căsătorii binecuvântate haric prin Sfântă Taină și conservată monogamic, prin păzirea
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
footnote>. În zilele noastre, criza nu a dispărut, ci a căpătat proporții înfricoșătoare. Astăzi tânărul contemporan caută nemurirea în lucruri trecătoare care nu-i pot potoli setea de infinit<footnote V.V. Zenkovsky, op.cit., p. 50. footnote> căci ceea ce găsește în patimă este un infinit de proastă calitate<footnote Ibidem. footnote>. De aceea, căsătoria a fost și este considerată remediul ideal pentru îndepărtarea desfrâului și a desfrânării<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorieă, p. 33. footnote>, iar curăția în căsnicie
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
stopare a bolii, o înfrânare în doi, amândoi se supun privațiunii, la fel cum în rugăciunea lor, căutându-L pe Hristos, trebuie să-L privească unul prin celălalt<footnote Ibidem, p. 152. footnote>. V.2. Mijloace duhovnicești de luptă împotriva patimii desfrânării Cunoscând foarte bine nefastele consecințe ale acestei patimi, asceții răsăritului stăruie îndeosebi asupra tratamentului sufletesc al ei, acesta realizându-se prin rugăciune smerită și stăruitoare, priveghere, citirea deasă a Sfintei Scripturi și meditarea duhovnicească la cuvintele acesteia, deci nu
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
supun privațiunii, la fel cum în rugăciunea lor, căutându-L pe Hristos, trebuie să-L privească unul prin celălalt<footnote Ibidem, p. 152. footnote>. V.2. Mijloace duhovnicești de luptă împotriva patimii desfrânării Cunoscând foarte bine nefastele consecințe ale acestei patimi, asceții răsăritului stăruie îndeosebi asupra tratamentului sufletesc al ei, acesta realizându-se prin rugăciune smerită și stăruitoare, priveghere, citirea deasă a Sfintei Scripturi și meditarea duhovnicească la cuvintele acesteia, deci nu numai prin paza trupului și a simțurilor trebuie să
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
asupra tratamentului sufletesc al ei, acesta realizându-se prin rugăciune smerită și stăruitoare, priveghere, citirea deasă a Sfintei Scripturi și meditarea duhovnicească la cuvintele acesteia, deci nu numai prin paza trupului și a simțurilor trebuie să ne ferim de această patimă, cât mai ales prin trezvie duhovnicească. Prin urmare, rezistența și războiul nostru trebuie să fie îndoit. El presupune știință spirituală, adică trezvie, cunoaștere, un control foarte bun al gândurilor care ne instigă la păcat și păstrarea cugetelor bune, folositoare sufletului
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
sau rugăciunea întinsă către Dumnezeu, citirea deasă și continua cugetare adâncită asupra Scripturilor, știința spirituală, osteneala și lucrarea mâinilor care opresc și recheamă mintea din cutreierul ei nestatornic, adevărata smerenie fără de care nu va putea birui nimeni curvia nici celelalte patimi, păzirea inimii cu toată străjuința de gândurile murdare (Prov. 4, 23), căci din inimă ies toate gândurile rele, ucideri, adultere, desfrânări, mărturii mincinoase, după cum spune Mântuitorul (Mat. 15, 19), meditația duhovnicească, fără de care nu se poate urca la curăția adevărată
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
și Avva i-a răspuns aceluia: mergi, aruncă neputința ta înaintea lui Dumnezeu și vei avea odihnă<footnote Avva Agathon, în Patericulă, p. 28. footnote>. Tratamentul recomandat de Sfântul Ioan Scărarul în lupta de izbăvire, arată gravitatea și tăria acestei patimi: De un real ajutor ne pot fi în acest timp al ispitirii: sacul (de penitență), cenușa, șederea în picioare toată noaptea, îndurarea foamei, limba arsă și neudată cu puțină apă, sălășluirea în mormânt și mai înainte de toate, smerenia inimii, în
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]