1,557 matches
-
bărbații cântau la fluier, a studiat oboiul la Școala de Muzică și la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. S-a dedicat ulterior taragotului, creându-și un stil propriu inspirat din cântecul și dansul popular românesc, care impresionează prin patosul interpretărilor, prin modulațiile lente sau antrenante, prin valorile spirituale pe care le exprimă. „Joc de Maramureș”, „Singurătate”, „Ciobănelul”, „Joc din Transilvania”, „Doina din bătrâni”, „Fecioreasca lui Petruță” sunt doar câteva din melodiile care au dus faima cântecului și dansului popular
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
amândoi ca-necații, toată noaptea ... Și a stat pă netu' ăla ... Ba, unde mai pui, că s-a luat și la bătaie, pă la vreo două noaptea ... de m-am băgat io între ei, să-i desparț ... Bătrâna vorbește cu patos, vizibil afectată. Neculai însă e convins că supărare ei nu e cauzată de faptul că fiică-sa și cu ginere-său nu vor merge azi la prașilă la el, ci de ciuda că respectivii n-or fi chemat-o și
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
sud-vestul Transilvaniei, hotar între două țări: „Țara Hațegului” la nord și „Țara Românească” la sud, reprezentând una dintre frumoasele și bogatele zone montane ale României - o a doua „Vale a Prahovei” - cunoscută sub denumirea de „DEPRESIUNEA PETROȘANI”, descrisă cu mult patos de Alexandru Vlahuță. Huila este un tip de cărbune tare ce conține o substanță asemănătoare cu smoala, numită bitum. Este un cărbune cu un potențial energetic mai înalt decât lignitul, dar mai scăzut decât antracitul. Huila s-a format prin
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
am avut mai întâi, lecturând diferite publicații literare consacrate. Apoi, am primit unele dintre cărțile domniei sale, la redacția Revistei de Cultură Universală “Regatul Cuvântului”, al cărei director și redactor-șef sunt. Mi-a atras atenția grația conștiinței de sine cristalizată, patosul lucidității și imaginația mereu aprinsă de dorința creației. Se înțelege, vorbim despre o conștiință adânc ancorată în substanța creatoare, voită și mărturisită. Dar să vedem cum percepem, prin lupa aparatului critic de întâmpinare, lucrările expuse atunci - (după-amiaza zilei de 4
O ORIGINALĂ ARHITECTURĂ MEDITATIVĂ ÎN OPERA ELIZEI ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359851_a_361180]
-
pupa ! »spre 2010 cu « Speranțele vieții » în suflet » ! Mulțumim gazdelor, Shinya și Cristina, pentru generozitate, cântăreților pentru recitaluri dar și publicului, atât de delicat și amabil. Japonia de asemeni o poate numi ca CETĂȚEAN al său pentru promovarea cu atât patos și devotament a ceea ce a scris și sunt sigur va mai scrie despre această țară magică, referindu-ne la Japonia. * Referință Bibliografică: DESCOPERIREA JAPONIEI PRIN FLOAREA CĂRBUNE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 660, Anul II, 21 octombrie
DESCOPERIREA JAPONIEI PRIN FLOAREA CĂRBUNE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359861_a_361190]
-
cuminecabil, este „cină de taină” sau agapie, Arc-arcadă, prag și boltă: ceea ce conține este cu atât mai viabil cu cât conține Informație elevată, fruct de gustat, fruct îmbiat: al Cunoașterii. A scrie este și a dărui, empatic și sinergic, celuilat, patosul (iubire mistică) din preaplinul tău: cu cât oferi mai bine primit, cu atât se înnoiește în sinea ta harul: Scrii și ai sau nu au Charismă, talent, forță de seducție, verbul Harului este Hărnicia. * A ignora să scrii după alfabetizare
TAINA SCRISULUI (9): NECESITATEA EXISTENŢIALĂ de EUGEN EVU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359092_a_360421]
-
pensia decedatului și familia nu beneficiază de nimic din contribuția de o viață a celui decedat, fie ia toată pensia celui în viață și jumătate din cea a celui decedat. Pensiile înghețate. Adevărul dezghețat În ciuda angajamentelor electorale rostite cu patos pe toate frecvențele media în timpul ultimelor alegeri din noiembrie-decembrie 2024, coaliția PSD-PNL-UDMR a ales să echilibreze deficitul bugetar nu prin reforme curajoase sau prin tăierea risipei, ci printr-o decizie cinică: înghețarea pensiilor. A fost nevoie de un simplu
MOȚIUNE SIMPLĂ nr. 3 din 28 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296977]
-
mi ești De straja vom fi nemuririi Despre noi se vor scrie povești Prin flăcări amorul se-mparte Se propagă plăcut, visceral Iubirea este una din arte Selectata în timp, natural Tăciunii rămași nu s-or stinge Aprinși sunt de patos mereu Dorința perena învinge Când pe buze ai numele meu Din cenușă rămasă renaște Udata cu lacrimi, iubirea Se usucă, se-aprinde, ne paste Prin văpăi de amor, fericirea Iar din foc se vor scrie povești Și de straja vom
ÎN FOCUL IUBIRII de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/340262_a_341591]
-
și suferințe, în ”Pasărea de foc” este cutezătorul, cel ce renaște precum pasărea Phoenix din propria-i cenușă plin de verb și nerv poetic, la fel ca Serghei Esenin când pleacă de acasă în universul Rusiei imense. Alteori, pătruns de patosul prefacerilor, apocaliptice parcă, și-ar dori să facă minuni pentru fericirea celorlalți - „De-aș fi un os”. Curge versul dur, bărbătește ca la Adrian Păunescu, fără a cădea în păcatul imitației. În versul alb găsim expresia plină de filosofia antică
UNIVERSUL POETULUI GEORGE TEI de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340243_a_341572]
-
constituit în Germania primelor decenii ale sc. al XX-lea; ignorând principiul aristotelic al mimesis-ului în artă, pentru expresioniști imaginea artistică nu mai e rezultatul unei impresii venite dinafară, ci expresia unui peisaj interior. Ei exagerează orice trăire până la limita patosului. Reprezentanții săi mai de seamă au fost G. Trakl, G. Heym, T. Däubler, F. Werfel, iar la noi L. Blaga. În proză se păstrează tradițiile epicii obiective, instituite de programul curentul realist prin T. Mann (Casa Buddenbrook), J. Galswothy (Forsyte
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
Acasa > Poezie > Credinta > ASTĂZI SUNT ȘI EU CREȘTIN Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 2127 din 27 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Caut în suflet cu patos, Izvorul iubirii celeste, Căci vreau să răzbată-n afară, Peste vidul lumii aceste, Caut vremea în care să laud, Credința ce-n dar am primit Și starea de pace prin care, Să spun că eu sunt mântuit. Caut timpul prin
ASTĂZI SUNT ȘI EU CREȘTIN de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340494_a_341823]
-
copilul meu. Crescuse. Mult. Zâmbetul era însă același, cu singura diferență că acum îl accesoriza cu o pereche de căști foarte colorate și o freză foarte cool. Își descoperise pasiunea pentru muzică și lua lecții de chitară. Vorbea cu mult patos despre subiecte pe care nu le-aș fi bănuit să se afle în zona de interes a unui tânăr de 18-19 ani. Îmi amintesc că mi-a explicat odată de ce nu există doi fulgi de zăpadă identici, de ce sunt unici
Moartea lui Alex. 50+ () [Corola-blog/BlogPost/338265_a_339594]
-
e sigur pentru noi-zice Rosa Del Conte- e că Luceafărul rămâne numele și figura unei drame provocată de o dublă aspirație: a ceea ce e pământesc spre divin și a ceea ce e divin spre pământesc, aspirație simțită însă, și ispășită, cu patos foarte diferit de către cei doi protagoniști”, Eminescu și Veronica Micle. Și cu o temă înălțătoare: iubirea. Călinescu merge mai departe arătând că „versurile , mai mult decât scrisorile, sunt un document prețios în cunoașterea raporturilor ce au putut să existe între
Ion Ionescu Bucovu: METAMORFOZELE „LUCEAFĂRULUI” EMINESCIAN (132 de ani de la apariţia poemului în ”Convorbiri Literare) () [Corola-blog/BlogPost/339405_a_340734]
-
receptare neapăsată de factori ex-estetici. A fi radical, eretic, subversiv, anarhic și anaplastic însemnă a fi un critic clinic. Incidental în cronica sa „Iluziile pierdute” („Scrisul românesc”, iulie, 2008), G. Coșoveanu intuia luciditatea clinică a profesorului Negrici, vorbind de un „patos rece, de clinician”. Modelul raportului clinic se instutie prin metafora „ființă a literaturii”. Literatura română este o ființă anormală: sistemul său de valori este fixat sub presiuni ideologice, îi lipsesc punctele sigure de reper, nu are stabilitate și echilibru, mimează
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
românesc, iulie, 2008), Gabriel Coșoveanu intuia luciditatea clinică a profesorului Negrici: „mai multe puncte de vedere ni-l cheamă în minte, de pildă, pe Allan Bloom, cu a sa Criză a spiritului american (The Closing of the American Mind): același patos rece, de clinician (s.n.)”. 11. Anormalitatea literaturii române. Modelul metaforic al raportului clinic se declanșează odată cu investirea cu viață a literaturii: în calitate de „ființă a literaturii”. Literatura română este o ființă anormală. Prin două aspecte se individualizează anormalitatea ei și iluziile
EUGEN NEGRICI: Lecţia de anatomie pentru iluziile literaturii române – cum să vedem aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339624_a_340953]
-
Tismana! // Ți-aduc în dar un mir de tină, / Urcând în cei ce vor să vie, / Catapetesme de Lumină, / Să ți se-nchine, Românie! / 14 mai 2010“. De asemenea, cinstirea voievozilor martiri ai neamului este cântată de autor cu mare patos, în poemul, care e un imn perfect, închinat lui Constantin Brâncoveanu: „Ne spune, Brâncovene, ne spune, Constantine“ - versuri memorabile care exultă virtutea credinței, în pofida oricărei împotriviri și suferințe omenești: „Poporul de își cere fărâma lui de bine, / Sub masa Europei
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
dragă din a accentului măestrie, Pe când copiii fiind și povești noi ascultam, Când bunicii noștri prin cuvinte ne alintau! Limba noastră cred că este cea mai vibrantă, Când clima, fauna nu ne oferă altă variantă, Când insuflăm tare și cu patos noi mai iubim, Dar la fel urâm, uitând ce-am iubit, ori jignim... Asemeni împrumuturilor suntem un amalgam, Putând să disociem și tot ar rămâne un gram, Din acea fericire inexplicabilă, cuprinzătoare, Ca și când ne lovim adesea și nu prea ne
LIMBA ROMÂNĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340970_a_342299]
-
-l observe discret. Cânta cu oarecare dăruire și pasiune. Părea transpus în acordurile melodiei, departe de cei din jurul său. Trupul său se mișca în concordanță cu ritmul dictat de notele piesei. Alma simțea un tremur interior, pătrunsă de muzică și patosul cu care era redată compoziția marelui Beethoven. Leon se apropie de Alma și își strecură mâna în palmă ei. O privi și o invită, să cânte alături de tatăl lui. Femeia simțea că se învârte casa cu ea. Ce-i propunea
MY LORD (VI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341174_a_342503]
-
le pui sub ochii ascultătorilor. Trebuie să subliniez că una este imaginea oratorică și alta-i cea poetică, fiindcă scopul celei poetice e uimirea, iar celei din discursuri este înfățișarea limpede a lucrurilor, dar amândouă urmăresc totuși să dea stilului patos și mișcare. Pentru antici figurile reprezintă o categorie a stilisticii, ele îndeplinesc rolul de imagini în măsura în care le privim din punct de vedere al funcției pe care și-o asumă în arta verbală.Această funcție este pentru noi o funcție emoțional-estetică
ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341347_a_342676]
-
așezat poeții Horia Zilieru și Emilian Marcu. Am crezut că sunt obosiți și doreau să nu fie deranjați pe timpul vreunui pui de somn furat în timpul deplasării. M-am înșelat. Vocea lor inconfundabilă era adeseori auzită, fie în versurile declamate cu patos de domnul Horia, fie în „înțepăturile în replică ale colegului de breaslă ori în intervențiile pe care le făceau în diverse dialoguri, atunci când Lidia Petrescu și chitara ei își trăgeau sufletul între două melodii. Nu eram atent la cele discutate
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
și nimic nu-i vor mai deranja în aceste zile cât vor fi „stăpânii” acestui apartament. Sperau că acest lux va contribui la buna lor dispoziție și la apropierea sentimentală ce și-o doreau. Sărutul a fost lung, plin de patos și dăruire. Promitea că va fi urmat de ceva și mai nebunesc. S-au desprins cu greu din îmbrățișare. Trebuia să-și desfacă bagajele! Nici unul nici celălalt nu și-a luat prea multe lucruri. Era vară. Hainele subțiri nu ocupau
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. X SINAIA, ORASUL IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341985_a_343314]
-
-n pustiire, Crezând că se oprește-n loc o calomnie.. Zâmbind, o ștergi dansând pe ironie! Copil al umanității în fiecare zi - zâmbește! Este un 'logos al libertății tale de expresie, Căci, zâmbetul drăgăstos nimeni nu-l oprește, Unde nici patos, nici invidii și nicio opresie, Nu-ți va lua interioara ta impresie! Referință Bibliografică: Zâmbetul / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 896, Anul III, 14 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ZÂMBETUL de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342161_a_343490]
-
și care au învățat de la străbunii lor că omenia, munca, respectul față de sine și față de ceilalți sunt caracteristicile ce stau la baza caracterului unui om adevărat.” Răpuși de dor, unii chiar s-au întors înapoi din exil. Declarația plină de patos a unuia dintre ei este mai elocventă decât orice demonstrație științifică: „Când te apucă dorul de vătrar, de troaca în care frământă mama pâinea și de scârțâitul fântânii nu mai reziști și-atunci te întorci acasă”. După cum remarcă autorul, trecutul
MĂRTURIE DE OPTIMISM ŞI ÎNCREDERE ÎN TALENTUL ÎNNĂSCUT DE SUPRAVIEŢUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341759_a_343088]
-
simt că mă privește cineva intens. Ridic ochii și descopăr figura zâmbitoare a domnului Stelian Gomboș. Ne salutăm, schimbăm două vorbe și-un cuvânt după care, stupoare! Dialogul se transformă în monolog. Al domniei sale, nu al meu! Îmi vorbește cu patos despre faptul că, deși„ortodoxia creștină a Orientului a pretins că este în consens dogmatic și liturgic cu toate țările cu tradiții ortodoxe, nu putem nega specificitatea și particularitățile fiecărui popor, mai ales în ceea ce privește viața spirituală”. Sunt de acord cu
SURPRIZĂ LITERARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342238_a_343567]
-
comparația de mai sus, extrapolând-o, ne-ar fi foarte utilă. Cu condiția ca poporul român să admită, când și când, că mai există și lucruri pe care să nu le știe, în special despre sine, și să renunțe la patosul stereotip și convențional cu care își percepe identitatea națională. Să nu ne lăsăm furați de iluzii, însă! Încercând să ne facă să ne simțim mai bine, Rădulescu Motru, în clasica analiză făcută psihologiei poporului român, deși ne asigura că nu
Cel mai intelectual () [Corola-blog/BlogPost/338092_a_339421]