843 matches
-
trebuie invocate Însă, obligatoriu, și numele lui Moehler, Semmelroth etc.). Textul rupe În mod conștient cu declarațiile pe care le ilustrau de obicei tratatele „clasice” De Ecclesia, Înrobite analizelor juridice. „Definirea Bisericii ca un mysterium (gr. mysterion) reia o temă patristică și mistică, ce se referă la unirea intimă cu Dumnezeu prin care se realizează unitatea Întregului neam omenesc. Expresia mysterion tes ekklesias apare În Fragmentele despre Iov ale lui Origen. Alexandrinul lega expresia de Învățătura despre Revelație și de economia
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
afirmă, În De baptismo contra Donatistas 5,28,39, că Biserica botezaților este taina simbolizată de „arca mântuirii”. Această concepție trimite atât la ecleziologia lui Ignațiu al Antiohiei, cât și la bine-cunoscuta formulă a lui Ciprian: „Biserica, taina unității”. Tema, patristică, a Bisericii lărgite, prefigurată Încă de la crearea lumii (ab origine mundi): Părinții Conciliului Vatican II Îl citează pe Ciprian, dar această concepție despre oikonomia apare peste tot În scrierile patristice. Prevestită de un typos, sau de o figura, după termenul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Lubac, Urs von Balthasar, Daniélou sau Evagrie Ponticul, editat cu profesionalism și pasiune În „Sources chrétiennes”. Pentru Stăniloae, În special, și pentru ortodoxie, În general, nu există nici un intermezzo, nici o Întrerupere, nici o diferență de percepție și de viață Între epoca patristică și noi Înșine. Această perspectivă anistorică, dacă o putem numi „perspectivă”, merge mână În mână cu o ideologie paseistă, pe care cei trei „mușchetari” lyonezi o resping categoric și, după mine, pe bună dreptate. Patristica, În versiunea Stăniloae, se arată
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
și de viață Între epoca patristică și noi Înșine. Această perspectivă anistorică, dacă o putem numi „perspectivă”, merge mână În mână cu o ideologie paseistă, pe care cei trei „mușchetari” lyonezi o resping categoric și, după mine, pe bună dreptate. Patristica, În versiunea Stăniloae, se arată deosebit de fecundă la nivel dogmatic, liturgic și, firește, duhovnicesc, dar ea se ascunde, cu lașitate, dinaintea provocărilor Istoriei. Aș spune că, În cazul de față, avem de-a face cu un fel de „scolastică orientală
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
În treabă, care se apucă să traducă ori să Îndrepte Biblia fără să fi Învățat cum trebuie nici greaca, nici ebraica, nici latina, fără să fi văzut În viața lor un manuscris, fără să știe exact cu ce se mănîncă patristica sau exegeza biblică? Traducătorii Septuagintei din cadrul Colegiului Noua Europă nu sunt numai creștini, dar sunt și serios școliți Într-ale filologiei, istoriei și teologiei. Există o singură excepție, un singur agnostic În grupul nostru, dar atât de bun cunoscător al
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
pentru cultura română, ci și pentru Bisericile creștine din România, inclusiv pentru Biserica ortodoxă. E prima traducere modernă acurată a Septuagintei, care pune capăt unei pseudo-tradiții biblice inaugurată de Biblia lui Radu-Galaction și care așază temeinic Biblia românească În tradiția patristică. Reacțiile microbistice ale susținătorilor acestei pseudo-tradiții nu au nici o relevanță. Biblia nu se apără cu strigăte și cu bicepși Încordați, ci cu credință, bun-simț și știință de carte. Atât și ar fi de ajuns pentru o reîmprospătare. În ce privește prima parte
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
recuperat zecile de interpretări patristice care pleacă tocmai de la această omonimie pentru a da o interpretare cristologică intrării lui Israel În pământul făgăduinței. Bibliile sinodale, Întrucât preferă să ortografieze diferit cele două nume, evacuează dintr-un condei toată tradiția exegetică patristică din jurul acestui personaj. Cu „arca lui Noe” lucrurile nu sunt chiar atât de incendiare, dar merită spus că am optat pentru „arcă” și nu pentru „chivot”, fiindcă așa mi-a dictat spiritul Însuși al limbii române. Toată lumea folosește astăzi expresia
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
nr. 1, pp. 29-38, n. tr. Descoperirea „teologiei dialectice” germane este contemporană cu descoperirea lui Palamas. Y. Spiteris, La teologia ortodossa neo-greca, Bologna, 1992, pp.125-136. Titlul complet al lucrării este Grigore Palamas, arhiepiscop al Thesalonicului. O contribuție etică și patristică la istoria disputelor isihaste din secolul al XIV-lea. O foarte bună prezentare a vieții și gândirii lui Papamihail, În Spiteris, op. cit., pp. 159-169. Spiteris, op. cit., pp. 169-183. Despre profesorii români pe care i-a avut Stăniloae la Universitatea din
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
și Y. Spiteris, Palamas: la grazia e l’esperienza, Roma, 1996, ca exemple de echilibru și fair play teologic. Grupajul din Istina Își propune să răspundă, În mod critic, la teza lui Meyendorff (cf. volumul din 1959), conform căreia doctrina patristică implică dogma palamită a deosebirii, Înlăuntrul divinității, a esenței și a energiilor necreate. Autorii textelor publicate În numărul respectiv supun teza lui Meyendorf „probei unui studiu riguros, deopotrivă istoric și doctrinal” (p. 259). Pentru o luare de poziție favorabilă lui
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
asemnea, trebuie remarcată intervenția episcopului Bruno de Solages, În favoarea iezuiților: „Pour l’honneur de la théologie. Les contre-sens du R.P. Garrigou-Lagrange”, În Bulletin de littérature ecclésiastique, aprilie-iunie, 1947, pp. 65-84. Papa Roncalli avea toate datele necesare pentru a provoca o reformă „patristică” În catolicism. Fusese profesor de istoria creștinismului vechi; de asemenea, a avut o lungă experiență „ortodoxă” ca nunțiu În Bulgaria, Turcia și Grecia. În anii ostracizării grupului de la Fourvière era nunțiu la Paris și cunoștea direct situația, manifestându-și simpatia
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
du colloque de l’Ecole française de Rome, 1989, pp. 511-537. Cf. Jean Daniélou, Théologie du judéo-christianisme, 1958, p. 317. Poziția cea mai răspicată și recentă este aceea a părintelui Bobrinskoy de la Institutul Saint Serge din Paris: pentru el, Tradiția patristică nu are limite, fiecare teolog important, chiar din zilele noastre, făcând parte din această Tradiție. FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\calatorii redactare finala.doc PAGE 1 PAGE \# "'Page : '#' '" Se scrie filozofie; filosofia nu e corect filologic, pur si simplu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ales, binomul Orient/Occident, așa cum apare acesta din perspectiva relației dintre ortodoxie și catolicism. SCRIERI: Le Rire des Pères. Essai sur le rire dans la patristique grecque, pref. Michel Meslin, Paris, 1996; ed. (Râsul patriarhilor. O antropologie a deriziunii în patristica răsăriteană), pref. Andrei Pleșu, București, 1996; Iacob și îngerul. 45 de ipostaze ale faptului religios, București, 1996; Ispita Binelui. Eseuri despre urbanitatea credinței, București, 1999; Puterea schismei. Un portret al creștinismului răsăritean, București, 2001; Roma caput mundi. Un ghid subiectiv
BACONSKY-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285528_a_286857]
-
și doctrinele filozofilor de Diogenes Laertios (secolul al IIIlea), ai motive să te crucești de „absurditățile“ ce au umplut mintea unor învățați de seamă vreme de aproape o mie de ani. La fel și când parcurgi unele scrieri din epoca patristică, aflând, de pildă, că sensul acestei vieți constă în a te pregăti pentru moarte. Ce să mai spun despre unele credințe și idei proprii timpurilor medievale, socotite mai târziu ca desăvârșit obscure? În fața unor scrieri de atunci, imediat vei spune
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
și doctrinele filozofilor de Diogenes Laertios (secolul al IIIlea), ai motive să te crucești de „absurditățile“ ce au umplut mintea unor învățați de seamă vreme de aproape o mie de ani. La fel și când parcurgi unele scrieri din epoca patristică, aflând, de pildă, că sensul acestei vieți constă în a te pregăti pentru moarte. Ce să mai spun despre unele credințe și idei proprii timpurilor medievale, socotite mai târziu ca desăvârșit obscure? În fața unor scrieri de atunci, imediat vei spune
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
lumii și astfel să răspundă câtorva instanțe esențiale ale gândirii dialectice. Interpretarea are origini și în domeniul istoriei gândirii; e de ajuns să ne gândim la Despre interpretare a lui Aristotel, dar și mai înainte, la mitul platonic. În epoca patristică s-a dezvoltat ca tehnică a interpretării textelor sacre și a ajuns până la complexele teme teologice contemporane ca structură tipică a gândirii religioase. Semnele, referințele fenomenologice de interpretat au o dublă fațetă, din acest motiv gândirea hermeneutică interesează îndeaproape, în afară de
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
netransmițându-se nimic, cu excepția unor mici fragmente greu de interpretat. Vorbim de fragmente muzicale și nu de tratate teoretice. Așadar, liturgia creștină a constituit humusul concret din care s-au născut viitoarele forme și genuri muzicale. 2. MUZICA ÎN EPOCA PATRISTICĂ 2.1 Muzica ecleziastică în primele secole: moștenirea ebraică și elaborarea patristică-monastică Răspândirea și caracteristicile cultului creștin constituie un element sine qua non pentru a înțelege noul mod de a concepe și practica muzica față de Antichitate. Liturgia, încă de la originile
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
că paritatea sexelor este aici înțeleasă într-un cadru izolat, cel al drepturilor fundamentale ale căsătoriei, nu putem vorbi de misoginia Părinților fără a folosi nuanțe. Ar fi nedrept să-i judecăm plecând de la concepțiile noastre actuale. Într-adevăr, literatura patristică, pe urmele Noului Testament, manifestă un progres net față de practicile juridice ale ebraismului și ale dreptului roman. 10. Mentalitatea populară era în favoarea unei noi căsătorii după divorț Pentru a demonstra acest lucru sunt citate aventurile conjugale ale unei dame din
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
epocii: încă o dată, nu se demonstrează nimic. În textul din Păstorul lui Herma nu ar exista niciun ecou din Mt 5,32 sau 19,9, nicio influență a acestor versete asupra textului său: fără îndoială se îndrăznește mult, iar Biblia Patristică semnalează câteva aluzii ale Păstorului lui Herma la textul lui Matei, și mai precis la 5,32 și 19,9, în fragmentul care ne interesează, deși Cereti scrie: „Foarte recenta și excelenta Biblia Patristica, Strasbourg 1975, nu semnalează nicio referință
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
îndoială se îndrăznește mult, iar Biblia Patristică semnalează câteva aluzii ale Păstorului lui Herma la textul lui Matei, și mai precis la 5,32 și 19,9, în fragmentul care ne interesează, deși Cereti scrie: „Foarte recenta și excelenta Biblia Patristica, Strasbourg 1975, nu semnalează nicio referință la Mt 5,32 sau 19,9 în acest fragment”. Pe de altă parte, nu se vede de ce nu ar putea să existe în Păstorul lui Herma o aluzie la Matei din moment ce Biblia Patristica
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
Patristica, Strasbourg 1975, nu semnalează nicio referință la Mt 5,32 sau 19,9 în acest fragment”. Pe de altă parte, nu se vede de ce nu ar putea să existe în Păstorul lui Herma o aluzie la Matei din moment ce Biblia Patristica și edițiile Sources chrétiennes 10 și 167 fac referire la el - literală pentru unele - la Clement Romanul, Ignațiu și Policarp, cu toții autori anteriori. Oricum, Păstorul lui Herma nu este calificat ca martor al practicii Bisericii, pentru că este prea importun; Ambroziaster
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
ale persoanei, ale eticii, aflate în proces.” 3. Conceptul de persoană la Sfinții Părinți O preocupare activă față de conceptul de persoană o întâlnim și la Sfinții Părinți, dintre care i-am ales pe cei reprezentativi, și care sintetizează oarecum reflecția patristică (Augustin, în mod deosebit, pe Părinții latini și Maxim Mărturisitorul pe Părinții greci), și pun la dispoziție bazele pentru reflecțiile ulterioare. Jean Galot consideră că doctrina Sfintei Treimi este cea care impune conceptul de persoană ca ființă relațională (675 - al
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
înrădăcinată în reflecția despre Dumnezeu și om, doi poli care converg unul spre celălalt. În această direcție, tema care ocupă în mod indiscutabil polul central este cea a omului ca imagine a lui Dumnezeu. Acest concept biblic preluat de gândirea patristică latină și greacă, de la Augustin și Maxim Mărturisitorul, la Toma de Aquino, este integrat în însăși constituția omului și se reflectă în natura și în calitățile sale, dintre care raționalitatea și liberul arbitru sunt cele mai cunoscute. Prin aceasta se
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
dialog viu cu filozofia contemporană. Traiectoria operei sale nu încearcă decât să răspundă aceleiași întrebări capitale: „Cine ziceți voi că sunt?”1. Cu siguranță, dacă există un raport simetric între proiectul teologic al Părintelui Stăniloae și cel sintetizat în epoca patristică, acesta nu poate fi identificat la nivelul limbajului. Cea mai dificilă excepție pe care limbajul teologiei lui Stăniloae o face de la norma conceptuală și de la viziunea metodologică a Părinților intră sub rubrica de „personalism”. Fără a încerca aici o analiză
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
eseu” sunt limpezi: modernitatea a însemnat pentru teologie mai ales o îndelungată „captivitate babilonică”, exercitată asupra învățătorilor și cărturarilor creștini prin opera de seducție a metodei istorico-critice. Așezată sub imperativul „obiectivității”, teologia academică și-a pierdut subit contactul cu viziunea patristică despre cunoașterea scripturistică. Un neconstestat consensus Patrum ne spunea că teologia în sens propriu se practică în prelungirea liturghiei Bisericii și se reflectă prin unitatea dintre dogme și sacramente, acțiune și contemplație. Deghizată în spatele unei „metodologii ariene” (pentru a prelua
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
1. Semiotica Scripturii, mai ales, trebuie disciplinată prin supunerea interpretării la canoanele tradiționale ale comunității căreia Scriptura i-a aparținut mai întâi: Biserica. Hermeneutica Bibliei nu este nici o operă de „demitologizare”, nici o reproducere în ediție anastatică a textului originar. Tradiția patristică i-a recunoscut atât pe autorii scrierilor sacre, cât și pe interpreții acestora ca pe niște făpturi finite, inspirate de Dumnezeu, dar, în aceeași măsură, marcate de istorie. Această condiționare, datorată unei temporalități secvențiale, nu șterge pecetea eonică a revelației
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]