14,466 matches
-
știu motivele reale și oricum asta nu are nici o importanță. Ca în orice cuplu s-a instalat o criză. Fiecare a crezut că poate la fel de bine și cu altcineva. În continuare susțin că în tot acest interval, în toată această pauză a relației lor, nici una, nici cealaltă nu a realizat, deși au lucrat mai mult sau mai puțin, ceva atît de semnificativ ca atunci cînd erau împreună. A se înțelege exact: fiecare din aceste mari artiste s-a împlinit scenic și
Alegerea Valeriei Seciu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16302_a_17627]
-
Vedelor, a Upanișadelor și canonul budist pali, familiaritatea cu Swedenborg, Balthasar Gracian, Jacques Lacan, C.G.Jung și Michel Foucault urmînd de bună seamă a fi obținută în cîteva jumătăți de oră ale dimineții în sălile de așteptare ale aeroportului, în pauza reprezentațiilor de la Bayreuth ori premierelor muzicale de la Royan și Donaueschingen; sau în răstimpuri dintre foarte scurte și în general nu prea complicate escapade erotice. Bodleyiana, biblioteca Vaticanului, a Congresului S.U.A., biblioteca națională de la Paris, cele de la Upsala, Florența și Harvard
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
solidificarea politică. Abia apoi s-a putut trece la subtilități privind sensibilitățile față de minorități (sexuale, lingvistice, dezbateri de "vinovății istorice" și alte chestiuni de același tip). Or, a impune unui număr considerabil de țări să se conformeze fără întârziere, fără pauză, unor exigențe de același fel duce la rezultate contra-productive, oricum creează dezechilibre interne, reacții (să nu spun reacționarisme), conturbă progresul. (Același lucru s-ar fi întâmplat și chiar s-a întâmplat în Europa vestică atunci când s-au încercat măsurile de
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
unele, ce se zbat între nămeți, însîngerate. Viziunea unui revelion de demult. * La Talcioc. Privesc de sus (în vara lui 1950) de pe marginea rîpei de mahala tîrgul cu bunuri de vînzare... Privesc de la distanță transmiterea obiectelor de la unii la alții, pauzele dintre ele, tocmeala... Natura obiectelor condiționînd existența. Absurditatea lor văzute de la distanță. Patefonul cu goarnă pus să cînte demodat cum este - cîntă o romanță veche, desuetă, pițigăiată... imprimarea... Caracterul unui personaj pe care mă căznesc din greu să-l nasc
Chinul facerii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16394_a_17719]
-
este renumit a fi "una bella voce". Auzită pentru prima dată acolo, în anul 1968! Amprenta James Levine, baghetă și boss al Met-ului a făcut restul, care e aproape de tot. Nu am putut părăsi audiția, timp de patru ore, pentru că pauzele foarte lungi, au fost gândite și realizate de Mihaela Soare, cu un spectacol radiofonic - Verdi - Surprize. Contacte în Italia și America, interviuri în primă audiție și exclusivitate cu persoane - în vîrstă - astăzi neștiute decât de microbiști (opera are... microbiștii ei
Centenar Giuseppe Verdi: Lumina de peste timp by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16413_a_17738]
-
discuție. În orice caz, ieșind din "turnul de fildeș", poți trăi și vedea multe. Poți vedea săli goale, friguroase sau săli arhipline, călduroase. Poți avea parte de tot felul de întîmplări. La O, tata.... am avut parte, de exemplu, în pauză, de o improvizație dansantă ad-hoc la care am fost invitați de Mihai Panait (principal colaborator al lui Dan Puric și Mihai Mălaimare, după cum singur s-a prezentat). Insolitul personaj cu joben și pantofi de step își făcea o originală reclamă
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
propria-i producție. * Carnea, acea "materie tragică", după cum o numea un gînditor, exercită asupra spiritului o fascinație ce decurge din calitatea ei speculară, de oglindă a spiritului pe care-l adăpostește. * De ce să nu fim realiști? Perioadele de sănătate: simple pauze între cele de boală. * Boala ca infirmitate a lumii, nu doar a individului bolnav. * Pînă și temele predilecte ale unui scriitor trebuie împrospătate periodic, precum veșmintele dintr-o garderobă. * A crede în om, întrucît crezi în Dumnezeu. A crede în
Din jurnalul lui Alceste (V) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16482_a_17807]
-
cu modestie și ne strîngem mîna. În care timp, trecînd șontîc pe lîngă noi, fostul mare chirurg, melomanul octogenar, se-apropie o clipă și-l bate pe umăr pe amic: Am onoarea, dom' colonel! Baaang. Ce neașteptată compensație. Foaierul teatrului. Pauză. De vorbă, lejer și amuzant, cu Academicianul și cu Actorul. Apare brusc din stînga Generalul. Cel ce făcuse, cîteva zile la rînd, valuri, prin demisia din fruntea armatei. Cînd șalupa începuse să ia serios apă. Și cînd era tocmai bine
Suplicii by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16500_a_17825]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Cum se face o teză de licență e un titlu care te îndeamnă să crezi că autorul, atunci când el se numește Umberto Eco, nu și-a dorit nimic mai mult decât o pauză activă între gânduri mai preocupante. Desigur, nu va fi fost cine știe ce dificultate pentru Eco să redacteze 200 de pagini pe un asemenea subiect. Mai interesantă s-a dovedit poate organizarea materialului avut la dispoziție; cristalizat, aproape exclusiv, pe baza experienței
Eco se amuză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16521_a_17846]
-
Asist și la descoperiri fabuloase și mă emoționez pentru tînăra mea vecină care se ține de scaun și murmură în barbă, la Hamlet, aproape de final: "Vai de mine, să știi că moare și regina!". Foaierele au farmecul lor, înainte, în pauza spectacolului și după. Comentariile extrem de pertinente și observațiile fine se amestecă cu voci stridente care strigă can-can-uri "citite" prin reviste "savante", intrînd cu bocancii în intimitatea artiștilor care tocmai își dau duhul pe scenă. Nu mai există mister și respect
Decembrie 2000 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16542_a_17867]
-
și punînd în discuție asemenea lucruri (id est fluierînd în biserică!), Ovidiu Pecican face într-adevăr figura unui "rebel". Organizîndu-și atitudinea, cultivînd-o oarecum metodic (se declară, chiar din titlul volumului de care ne ocupăm în rîndurile de față, "rebel fără pauză"), d-sa s-a "descentralizat" progresiv, adică a adoptat mișcarea centrifugă a inadaptabilului, opusă celei centripete a oportuniștilor de diverse spețe, care, chiar dacă au avut o inițială perioadă de vag "curaj", s-au grăbit a se apropia de presupusul centru
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
analitic. Cu aerul său dezarmat, dezadaptat, "învins", el captează un mister al lucrurilor în primă instanță. Banalitatea se înzestrează cu o energie ce îi dă posibilitatea de-a deveni producătoare de fantastic: "ploaia a spălat nămolul/ dezvelind pietrișul originar// soare pauză coups în geamul sălii de curs pauză de sable / viperele dorm în temple verzi/ stropi rostogolindu-se pe dale// în căușul palmei cascade asfințesc". Din elementele unei ambianțe terne țîșnesc feerii geometrizante: "case căpițe garduri molizi/ un păienjeniș de linii
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
el captează un mister al lucrurilor în primă instanță. Banalitatea se înzestrează cu o energie ce îi dă posibilitatea de-a deveni producătoare de fantastic: "ploaia a spălat nămolul/ dezvelind pietrișul originar// soare pauză coups în geamul sălii de curs pauză de sable / viperele dorm în temple verzi/ stropi rostogolindu-se pe dale// în căușul palmei cascade asfințesc". Din elementele unei ambianțe terne țîșnesc feerii geometrizante: "case căpițe garduri molizi/ un păienjeniș de linii/ dezvăluie savante geometrii// cărări ca niște albii
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
aparatură, zbieretele au fost mai puternice; iar când am îndrăznit să vorbesc de cărțile pe care minerii le-au prăpădit, indignarea lui împotriva mea n-a mai cunoscut margini. Și atunci, recunosc, am mințit cu nerușinare: profitând de o scurtă pauză, fixându-l cu degetul, i-am spus pe un ton categoric: "au distrus un manuscris Eminescu"; omul s-a schimbat la față și a spus sufocat: "asta nu e bine" și a amuțit. Dacă invocam numele unui Caragiale, Creangă, Iorga
Mitul Eminescu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12019_a_13344]
-
Mulți proveneau din satele din jurul municipiului. Un părinte cu serviciu era o raritate, doar câte unul într-o clasă. Erau și câțiva elevi din Republica Moldova, cu o situație la fel de precară, ce locuiau la căminele altor licee. Se sună curând de pauză și aceleași figuri pământii inexpresive, cu cataloage la subsuoară, efectuară mecanic câteva operații repetate - coborârea scărilor, intrarea în cancelarie, așezarea catalogului corespunzător clasei la care a fost susținută ora și selectarea celui necesar orei următoare. Și apoi, cu înfrigurare, în
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
uita în geantă mâncarea ce și-o lua pentru școală și o găsea în zilele următoare stricată. Așa cum a fost pizza luată vineri, descoperită duminică alterată în poșetă, printre proiecte și lucrări. Nu avusese timp să o mănânce. La ultima pauză, o arătare hâdă, un fel de Quasimodo real, dar unul cu suflet rău, veni să-și așeze catalogul în locul corespunzător din dulap. Era domnul Scârboșilă, mâna dreaptă a doamnei directoare Chiștoroaia, unul dintre cei mai bine cotați și apreciați profesori
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
dualitate, contradicție, unde nu mai dăinuie decât o sinonimie infinită, decât vacuitate. De acum înainte, eul devine altcineva: “Destinul îi jucase o farsă. Pusese, de la sine putere, un punct. Dar nu la capătul poveștii. Un punct interior. Sfredelitor. Nu o pauză. O împunsătură adâncă. Hăul. Punctul despărțitor” (italicele îi aparțin autoarei). Vom nota că ideea fracturii lăuntrice, a sciziunii, este reluată, și întărită, printr-o sugestivă mise en abyme, mai târziu, la internarea în spital: “Corina își fixă privirea în tavanul
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
culmile muntoase... și cea mai incredibilă este curba rezultată din intersecția celor două formațiuni muntoase din față. Îi spun observația colegului din grupul nostru, care se apropiase de mine, ca să admire și el peisajul din fața hotelului. Eram într-una din pauzele uneia din sesiunile de la Sinaia, ca expert formator al Ministerului Educației. - Așa vezi tu peisajul? Tu ești cu matematica, se vede, spuse zâmbind și încântat de remarcă, profesorul. Pe vremuri, la Politehnică mergeau cei mai buni la matematică... Mi-am
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
acea perioadă și nu se mai găsea decât cu relații, așa că ceaiul de măceșe o înlocuia cu succes, în catedră. Și oricum era de preferat “nechezolului”. Tânăra luă loc la unul din computere și începu să lucreze. Veni curând și pauza. Nu o pauză stabilită de cineva anume, dar după ora zece, fiecare om care își termina activitatea propusă, ieșea pe renumita stradă Republicii, să servească o cafea sau un pateu. Strada avea un farmec aparte. Clădirile, toate aparținând secolului trecut
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
nu se mai găsea decât cu relații, așa că ceaiul de măceșe o înlocuia cu succes, în catedră. Și oricum era de preferat “nechezolului”. Tânăra luă loc la unul din computere și începu să lucreze. Veni curând și pauza. Nu o pauză stabilită de cineva anume, dar după ora zece, fiecare om care își termina activitatea propusă, ieșea pe renumita stradă Republicii, să servească o cafea sau un pateu. Strada avea un farmec aparte. Clădirile, toate aparținând secolului trecut, se păstraseră intacte
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
varză, niciodată... În cabinet, intră Răzvan, ca în fiecare zi, pentru a da indicații la proiectele de diplomă ale studenților, din anii terminali. Apoi, făcea câteo vizită domnului profesor Paporniță. La ora zece când a ieșit, ca de obicei, în pauză, Camelia se întâlni în curtea Universității, cu Răzvan. - Mergem să bem o cafea la „ARO”? o întrebă el. “Aro” era localul cel mai scump și mai select din Brașov. De obicei era frecventat numai de străini. Singură, Camelia nu s-
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
în autobuz, Camelia observă pe fostul său soț. O văzuse în stația de autobuz și urcă și el, după ea. Nu era prima dată când o urmărea. A doua zi și în zilele următoare, Camelia știa că, atunci când pleca în pauză, Răzvan venea și el imediat. - Ce-ți place să studiezi mai mult? o întrebă Răzvan. - Greu de spus! La patru ani știam deja să scriu și să citesc și făceam “poezii”. Bunicul mă învățase. “Compune-mi și mie o poezie
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
avea senzația că vorbește cu un profesor foarte sever. Directorului îi plăcea să vorbească și să-i facă complimente, declarații de dragoste câte o oră-două zilnic. Din ziua aceea, o sună în fiecare seară, înainte de culcare. În ziua următoare, înaintea pauzei, Camelia trecu prin laboratorul unde se afla Răzvan, să ia o carte de informatică din bibliotecă. - Ce ești așa de agitat Răzvane? întrebă Antonio râzând, un coleg care îl tachina mereu cu Răzvan. Pe cine ai văzut? Răzvan nu-i
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
nu-i răspunse. La ieșire, Jeni, singura ingineră care mai era în colectiv, o studie cu interes. „O fi vreo fostă iubită de-a lui Răzvan?”, se întrebă Camelia. „Trebuie să-i spun că vorbesc cu el, numai colegial”. La pauză, Camelia servi din nou cafeaua cu Răzvan. - În colectivul nostru poți să progresezi și să-ți satisfaci visurile. Eu mi-am dorit să studiez prelucrarea pe imagini și asta fac acum, explică bărbatul. Când erai foarte mică, cum de ai
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
șoldurile frumos proporționate ale tinerei sale iubite. - Ai fost fantastic, Mircea! Mulțumesc, armăsarule! Ah, vino să te sărut dulce! Cât de mult te iubesc, spuse a nu știu câta oară. A fost nemaipomenit de plăcut. Ce zici, după o scurtă pauză, cât să mai sărutăm și buzele paharului cu superbul vin al gazdei tale, îmi mai oferi un supliment? - De ce nu? Întotdeauna îți stau la dispoziție cu toată dăruirea de care pot da dovadă, scumpa mea, spuse el zâmbind. Referință Bibliografică
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]