1,318 matches
-
oaspeți a Universității", se află în vârful dealului, în Rombachweg, și din parcul din spate se deschide o priveliște magnifică asupra Neckarului și a vilelor de pe malul opus. Am stat pironit minute în șir în curtea din fața intrării, privind treptele, pavajul carelat, ușa larg deschisă a imensului garaj unde îmi țineam bicicleta. Îl vedeam pe Flipi, ajuns atunci din țară cu greu lângă mine, o mogâldeață, încă, de 9 ani, mâzgălind cu un băț desene imaginare pe lespezile de piatră și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu privire la gripă aviară. 38 Campania de publicitate "Zboară" a Transavia prezintă un băiat într-un supermarket care ia un pui refrigerat, fuge afară, desface ambalajul și aruncă puiul în sus, rostind "Zboară, puiule, zboară!" Dar, din păcate, acesta cade pe pavaj, cu o bufnitura. Suntem de părere că mesajul emoțional "Pui atât de proaspeți, încât par vii" nu poate fi catalogat drept un mesaj persuasiv. De fapt, reclamă poate fi interpretată drept o insultă adusă băiatului, care pare să nu fie
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
diferența dintre temperatura medie a lunii iulie, considerată cea mai caldă a anului și a lunii ianuarie, cea mai rece. ANDEZIT rocă vulcanică de suprafață, de culoare cafeniucenușie până la negru; este cea mai răspândită rocă vulcanică neogenă; este folosită la pavaje. ANGORA rasă de capre din Asia Centrală și de Sud-Vest, cu păr lung, mătăsos, folosit mult pentru țesături, pături ș.a. ANTIPOD punctul diametral opus altuia; exemplu: Polul Nord față de Polul Sud. ANTRACIT cărbune de pământ de calitate superioară; are cel mai mare
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
pitit în întuneric: „Trebuia, înțelegi,... trebuia”. Lăscărică, înalt și cu părul veșnic zburlit, dădea din mâinile lungi descărnate spunând ceva cu mare aprindere, dar pentru el glasul lui Lăscărică se pierdea în zgomotul pe care-l făceau roțile căruței pe pavajul prost din piatră de râu de pe străduța îngustă de la marginea orașului. Făcu un efort ca să înțeleagă și el ce spune, dar până la el nu ajungeau decât frânturi de cuvinte dezarticulate. Ajunse în preajma grupului negru ca o adunare de ciocli
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
desprinse din compararea semantismului orginar cu cel din limba română se oferă însă în cazul latinescului pavimentum din care a rezultat românescul pămînt 384, unde se relevă, crede Blaga, o translație de la civilizația dominată de urbanism (pavimentum însemna "podea" și "pavaj; stradă pavată") la civilizația de tip "organic", natural, într-un mediu rural, adică o trecere din cultura majoră în cea minoră. O evoluție cu aceeași explicație este reprezentată de schimbarea latinescului veteranus ("soldat trecut la pensie și împă-mîntenit") la românescul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Florenței și Sienei. Olvido Îi atrăsese atenția lui Faulques asupra liniei orizontale care culmina cu cavalerul doborât de lance și Îi arătase celelalte lănci rupte, care, În țărână, lângă trupurile celor doi cai căzuți, se Încrucișau, simulând o rețea, un pavaj pictural În perspectivă, cu care se potrivea, proiectându-se spre fundal și spre zarea plină de copaci, masa bărbaților ce se Înfruntau În scena principală. Olvido avea ochii exersați Încă de mică, instinctul citirii unui tablou așa cum se citește o
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
chinuiește. "Ne trezim cu deșteptătorul./ Îl punem și în ceai/ Să ne sune când ajungem la saturație." Cauza este dezordinea care cuprinde lumea. Poemul "Viziune" aduce un tablou răsturnat: arborii stau cu rădăcinile în aer, drumul cu toate pietrele de pavaj o ia în toate direcțiile, îngrozind trecătorii, poetul însuși este descoperit în tabloul din perete. Aceeași lume răsturnată apare în poemul "Carnaval", unde poetul face schimb de gânduri cu arborele căruia îi ia frunzele, pregătindu-se de carnaval. Burlescul, grotescul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Secțiunea a mai putut preciza că aggerul este Înălțat cu pămînt de culoare neagră bine bătut și compact. În spatele aggerului la o adîncime de 0,60 metri avînd lățimea de 1,20 metri se găsește „ Via sagularis ” amenajată ca un pavaj din pietre de rîu de mărime mijlocie. Șanțul de apărare avea o adincime de 2 metri fiind inundabil. Fundul lui destul de larg era Împărțit În două fire de apă avînd impresia că sînt două șanțuri despărțite printr-un pinten de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
apoi, concediată brutal de șeful ei, afaceristul vorace Blake, femeia hotărăște să se răzbune. Sub amenințarea unui pistol, îl răpește pe bărbat, în trenul cu care acesta se întorcea acasă, și, într-un tîrziu, îl forțează să se întindă pe pavajul murdar al unei străduțe izolate din oraș. Umilirea lui Blake, consideră ea, îi redă "libertatea". De fapt, aface ristul în cauză este exponentul unui întreg mecanism, de a cărui presiune depersonalizatoare, printr-un control efemer, secretara crede că "se eliberează
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
voi a avè apă și care vor voi a-și mai adăogi pe acele care mai au."30 Cum în aceeași vreme se afla pe rol contractul încheiat între Eforia orașului Iași cu întreprinzătorul francez Felix Barbereau 31, însărcinat cu "pavajul orașului, șoseluirea lui și cu tot alte ce s-ar atinge de ramul ingineresc trebuitor în oraș", se crease artificial o oarecare confuzie la nivelul administrației locale, care, prin Comisia pavelilor, considera de competența și în atribuțiile lui Barbereau extinderea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
păstrarea lărgimii ulițelor, obligativitatea aprobării de către Eforie a noilor construcții potrivit unor planuri prealabile, utilizarea cărămizilor ca material pentru zidiri, mâna de lucru calificată etc.), au constituit cauze care au condus, finalmente, la compromiterea proiectului din 1833 și la persistența pavajului cu lemn, care asigura, cel puțin aparent, o sporită netezime a suprafețelor stradale. De reținut este faptul că preocupările pentru refacerea, alinierea și lărgirea rețelei stradale, conjugate cu măsurile vizând curățenia și înfrumusețarea orașului, incluzând și "disciplinarea" lucrărilor de construcții
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Chiar și așa, la 28 martie acel an, Hodocin care, între timp, efectuase ample cercetări în teren adresase Departamentului Lucrărilor Publice o propunere ameliorativă în domeniu (deopotrivă în plan tehnic și economic), pornind de la observația că aducerea pietrelor necesare pentru pavaj, de la Bistrița și Tarcău, până la Iași, reclama cheltuieli foarte mari, rezultate din mulțimea carelor de transport, "care s-ar întrebuința mai cu folos pentru agricultura și pentru comerțul țării". Nici din punct de vedere calitativ, rocile utilizate nu corespundeau cerințelor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
probelor de rocă la Iași. În propria-i opinie, profitul economic realizat prin "descoperirea stâncilor mai compacte în apropierea capitaliei" i se înfățișa cu atât mai sigur și mai mare cu cât și materialul rezidual rezultat din cioplirea pietrelor de pavaj putea fi utilizat "pentru înființarea șoselelor mai trainice, care acum <sunt acoperite> din pietre moi, văroase, precum acele către Socola, Păcurari, Podu Leloai, de mai multișor făcute, în scurtă vreme au rămas stricate". Răspunsul Departamentului îl va fi mulțumit pe
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
poluau cu gaze de eșapament, în schimb dădeau dureri de cap gospodarilor numiți „de partid” în fruntea cetățenilor, datorită mizeriei pe care o lăsau în urma lor precum și datorită zgomotului asurzitor pe care îl făceau roțile cu cercuri de fier pe pavajul cu bolovani de râu sau piatră cubică (mai rar!) ale aproape tuturor străzilor orașului. Răscolind arhiva fostului Sfat popular al orașului Vaslui, la anul 1966 am găsit un dosar special, cu numai 22 de file. Acest dosar, ce poartă numele
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Lespezile mari, crăpate în mii de locuri, așezate pe solul care, din loc în loc, se arăta umed, l-ar fi putut face să se poticnească pe cel ce n-ar fi luat seama la adînciturile și la ridicăturile acestui neobișnuit pavaj. Pereții, plini de praf, păreau un ciudat amestec de lemn și de cărămidă, de piatră și de fier, toate trasate cu trăinicia pe care o aduce trecerea timpului, poate la voia întîmplării. De mai bine de o sută de ani
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
poruncise vodă, oamenii lui de legătură au pornit spre Istanbul. La două zile după plecarea femeii spre București s-au răsculat ienicerii din gărzile orașului. Nu-și mai primiseră solda de un an și, sălbăticiți, au înroșit cu sânge omenesc pavajul vechiului Istanbul. Răscoala s-a întins și a cuprins bună parte din oștire. Marele vizir și seraschierul s-au pregătit să-i înfrunte pe răsculați, dar soarta încă nu fusese hotărâtă. Umblă vorbe cum că ienicerii ar vrea să-l
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în fața butucului, se identifică întru totul luminii: — Cred, Doamne, și mărturisesc! Îngenunche. Butucul îl vedeau doar cei din corturile din partea opusă eșafodului, el Ștefan Brâncoveanu nu vedea decât Tronul Slavei lui Dumnezeu. De sub eșafod, sângele șiroi începu să șerpuiască pe pavajul alb al pieții. Nu erau mulți curioșii care veniseră să asiste. Greci și turci priveau prelingerea sângelui și-și aminteau povești de groază spuse de bunici bătrâne, legenda marelui duce Notaras care, atunci când Mahomed al doilea a cucerit Bizanțul... Dar
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
important de vite și piei. Creșterea viermilor de mătase a fost introdusă cu succes aici de câțiva ani. Orașul ocupă o suprafață prea însemnată pentru o populație de douăzeci și cinci de mii de locuitori, și nu e nimic remarcabil aici în afara pavajului mai puțin prost decât în Giurgiu și București. Urmăm, părăsind Ploieștii, un drum capricios, cu multe ramificații, cu cotituri șerpuite, pe care surugiul îl părăsește sau îl reia după plac, traversând câmpurile când e prea mult praf sau noroi pe
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ale prinților Sturdza • Adjud • Poște cu cai • Focșani • Râmnic • Să fugim din aceste locuri neprimitoare • Întoarcere la Buzău • Un puhoi monstruos • Noi accidente • Poșta suportă cheltuielile • Întoarcere la București Moldovenii sunt foarte mândri de șoselele lor, ca și ieșenii de pavajul lor; primul punct este dintre cele mai discutabile. La câțiva pași de mahala, șoseaua ce duce spre valea Siretului este atât de bolovănoasă, încât trebuie părăsită, riscând altfel să-ți rupi șalele sau să faci bucăți vehiculul. Drumurile au fost
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
am trezit târziu cu o senzație apăsătoare de chin. Nu știam unde sunt și am luat-o spre fereastră, pe care am deschis-o și am sărit jos în stradă. Am căzut pe brânci și mi-a clănțănit bărbia de pavaj. Asta parcă m-a mai răcorit. Am intrat îndărăt pe poartă și m-am întors în pat. Dimineața m-am uitat să văd de la ce distanță sărisem. Mi s-a părut că am visat, deși aveam bărbia vânătă și mă
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
vreme să-și termine propoziția. Sărbătoritul e smuls de o uriașă care târăște în urma ei un bătrânel uscat și zăpăcit, pe care ține să-l prezinte. Grupurile se separă, ne apropiem de ușă. Noaptea își dezlănțuie potopul, plesnind acoperișurile și pavajul cu rafalele repezi ale ploii. Ne strecurăm sub streșini. Vigurosul universitar uită de chelia udă. Își scoate haina, s-o ofere felinei ; dar fata refuză, alergând în salturi, țopăind, sărind de pe stângul pe dreptul, ca pe catalige. Localul e aproape
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
pentru ca etimologia să fie acceptată, trebuie să se găsească explicații pentru evoluția de la sensul presupusului etimon la cel al cuvântului românesc. De exemplu,cuvântul latinesc care stă la baza rom. pământ este pavimentum, al cărui sens era „teren pavat, pardosit; pavaj, mozaic“. Explicația evoluției semantice în română, dată încă de V. Pârvan (în 1911), se bazează pe un fenomen socio-cultural, și anume rusticizarea vieții în Dacia, ca urmare a părăsirii provinciei de către romani: pe străzi nu exista pavaj, ci pământ, după cum
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
teren pavat, pardosit; pavaj, mozaic“. Explicația evoluției semantice în română, dată încă de V. Pârvan (în 1911), se bazează pe un fenomen socio-cultural, și anume rusticizarea vieții în Dacia, ca urmare a părăsirii provinciei de către romani: pe străzi nu exista pavaj, ci pământ, după cum nici în case nu exista pardoseală sau mozaic, ci casele aveau pământ pe jos. Dacă nu s-ar fi găsit o explicație plauzibilă pentru schimbarea de sens, originea cuvântului respectiv ar fi trebuit căutată în afara fondului de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a articulațiilor, osoase, etc. În farmacologia etruscă se utilizau produse vegetale, animale, minerale; foloseau argila, diverse unguente, loțiuni etc. Preventiv recomandau mișcare, aer, apă viață echilibrată. Spiritul lor inovator l-au fructificat mai ales în acțiuni de urbanizare: canale, rigole, pavaje, construcții pentru habitat și instituții, dar și în secarea bălților și eradicarea focarelor de infecții, a țânțarilor. Acest popor curios prin natura sa, prin limba greu de situat lingvistic, prin credința lui, s-a dovedit foarte sensibil la practicile medicale
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
capătul plin de scrum, ca o urmă de rahat de peștișor plictisit În bolul său de sticlă, sprijineau colțurile părăginite ale intrândurilor Întunecate, uitându-se fără vreo expresie pe chip la hoarda de copii mucoși care săreau și țopăiau pe pavaj. Copiii se jucau zgomotos, fără a-i lua În seamă pe cei mai mari decât ei și fără să observe semnele vopsite rudimentar - svastici, ciocane și seceri ori celelalte obscenități care Împânzeau zidurile pe stradă, reprezentând dogmele ce-i separau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]