1,011 matches
-
dr. Radames Kollar: Un vis împlinit, în care se prezintă, pe baza unui bogat aparat bibliografic, fără putință de tăgadă, că nordul și nord estul Rolandei ar aparține de drept regatului vecin, Siglanda (Zigland), deoarece siglenzii (ziglii, cum sunt numiți peiorativ) l-au bătut măr pe Roman cel Brav, care a fost obligat să se retragă rușinos pe Muntele Mare. "Atât a fost de brav Roman!", râd de el locuitorii din nord est. "Când vorbesc documentele, armele ar trebui să tacă
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Regat Vandana (de tristă amintire) în cele două țări surori, Vandana de Nord și Vandana de Sud, ulterior Republica Umanistă Vandana și Republica Democratică Vandana. Foarte mulțumiți. Numai că, după ce cei din nord au început să dea o tentă vădit peiorativă noțiunii de vǘndǘni, relațiile dintre cele două populații au început să se răcească, iar gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Legenda relatează o istorie din trecut, în vreme ce mitul relatează o istorie care produce un efect imediat. În fine, așa cum Sfinții Părinți nu ar fi acceptat să vorbească despre un „mit” al Anticristului, termen căruia i‑au atribuit întotdeauna o conotație peiorativă, ar fi respins, din motive ușor de înțeles, și termenul „legendă”, neologism tehnic, de dată foarte recentă. Anticristul este un personaj care face parte, în întregime și profund, din viața lor, permanent modelată de credința creștină. De vreme ce avem de ales
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
două sensuri ale adjectivului. Sensul pozitiv apare, de exemplu, în Poster. 37, în care alexandrinul vorbește de spiritul (<≅¬Η) care „ține loc de Dumnezeu”, <ϑ∴2γ≅Η. În schimb, în capitolul 123 al aceluiași tratat, termenul este întrebuințat cu sensul peiorativ, „care se opune lui Dumnezeu”. El desemnează de mai multe ori Egiptul sau pe Faraon (Confus. 88; Congr. 118; Fug. 140; Somn. II, 183). La autorul scrierii De congressu, notează Monique Alexandre, „adjectivul <ϑ∴2γ≅Η implică mai puțin lupta
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și intoleranța predecesorilor săi, adeseori jenante, devin ingrediente asimilate și șlefuite de geniul său politropic. În ceea ce privește viziunea asupra Anticristului, Augustin reușește tocmai această sinteză între patriotismul local, propriu teologiei africane anterioare lui, și un anumit spirit cosmopolit (fără nici o conotație peiorativă) personificat, la un moment dat, excepțional de tradiția alexandrină. El îi pune deci față în față pe Tertulian și pe Origen, încercând să găsească numitorul comun și păstrând de la fiecare elementele capabile să se adapteze propriei sale viziuni. O dată cu Augustin
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de-alde Gigi): Amenințarea în cazul lui Ioanițoaia este să invite cu încăpățânare aceleași personaje, multe odioase (Mitici și de-alde Gigi) (EZ, 19.VIII.2003). Din punct de vedere semantico-pragmatic, construcțiile cu rol clasificator alunecă ușor către sensuri depreciative, peiorative: Ei sunt noile vedete ale ecranului. Nu Tucă, nu Esca, ci de-alde Gigi. Ei sunt marii producători de știri. (EZ, 23.XII.2003). Aceste construcții produc un efect de depreciere prin mecanismul specific de negare a individualității unei persoane
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
mare, că "alde Păunescu și alții" ("alde" ăsta era un semn de căldură și de intimitate națională) candidează la postul de președinte, director general al Televiziunii) (Ședința Senatului, 18.II.2002). Exemplul oferă în primul rând o confirmare a valorii peiorative a lui alde, recunoscute ca atare de vorbitori, dar nu lipsite de ambiguitate. 2.4.3. Distanța ironică Sunt situații în care nu se mai justifică o intenție de desemnare peiorativă, alde funcționând doar ca marcă de imprecizie enunțiativă, de
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
Exemplul oferă în primul rând o confirmare a valorii peiorative a lui alde, recunoscute ca atare de vorbitori, dar nu lipsite de ambiguitate. 2.4.3. Distanța ironică Sunt situații în care nu se mai justifică o intenție de desemnare peiorativă, alde funcționând doar ca marcă de imprecizie enunțiativă, de atenuare ironică a aserțiunii: cum fu Mizilul stație pentru rapidul de Berlin, la alde Caragiale (EZ 4.X.2006); Și alde Pinocchio avea o Conștiință care-l bătea la capul lui
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
deja de Șăineanu (1887), în legătură cu degradarea semantică a termenilor de reverență (în ediția 1999: 400-409). 19 În GALR, pe primul loc apare acest sens, nedefinit ("apartenența unui individ la o clasă de entități cu proprietăți vag precizate", 261) și adesea peiorativ. 20 Vezi și primul exemplu de la 2.2.3. Construcția ca de-alde nu e nouă: DA o atestă printr-un citat din Alecsandri. 21 Alde pare foarte bine reprezentat și în româna vorbită și scrisă în Republica Moldova; citatele din
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
de peste tot), atunci când spune: Suntem un fel de bărbați purceluși, și ne ridicăm puțin mai sus în zborurile noastre intelectuale decât coloanele acestor cotidiane" (88). Disprețul pe care Thoreau îl manifestă față de jurnalismul contemporan este pus în evidență de sintagma peiorativă "bărbați purceluși", care înseamnă, pe de o parte, "pitic", pe de altă parte, este un regionalism pentru cel mai mic porc dintr-un grajd (Sayre 287). În asemenea situație, jurnalismul nu poate decât să coboare în mod rușinos când se
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
au fost contrareacțiile Bisericilor creștine sau ale instituțiilor seculare venite în întâmpinarea refugiului juvenil în mai destinsa și nu foarte neagra străinătate. Tot pentru liderii Bisericilor și administratorii statului, același recensământ furnizează nutrimenții unei îngrijorări iminente: problema țiganilor (substantiv neconotat peiorativ). Mulți lideri de opinie au ignorat subiectul, poate dintr-un deficit de imaginație sau din exces de comoditate. Știm însă acum, fără pricină de tăgadă, că peste 80% din țiganii României aparțin oficial cultului ortodox. Cu toate acestea, rolul crescând
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
au prin excelență drept condiție și temelie libertatea voinței. În consecință, în India, despotismul cel mai arbitrar, mai abject și mai dezonorant este la el acasă. China, Persia, Turcia, Asia, în general, constituie un tărîm al despotismului și, în accepție peiorativă, al tiraniei. Tirania îi revoltă pe indivizi. În India, ea este însă în firea lucrurilor, deoarece acolo nu există sentimentul eului, cu care tirania să poată fi comparată pentru a duce la răzvrătirea spiritelor; nu rămîn deci decît durerea fizică
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ca una care stîrnește în om toate patimile și, îndeosebi, dorința, elementul egoistic prin excelență, ce ține pe individ închistat în eul său, făcîndu-l incapabil de a participa la comuniunea spirituală universală. Și totuși, cine ar rămîne cu această impresie peiorativă despre femeie, ar cădea, în mod fatal, pradă unei iluzii unilaterale. Într-adevăr, se găsesc, de asemenea, numeroase maxime în care se fac cele mai înalte elogii femeii și se recomandă cea mai distinsă comportare față de ea în genere. Asupra
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Același dialog se distinge de așa-zisul stat de vorbă, deși acesta ar putea părea o modalitate informală, atât de dialog, cât și de conversație, și se poate ușor materializa prin bârfă, care, de obicei, dezvoltă o judecată cu caracter peiorativ asupra unor oameni sau situații existențiale. Aceste modalități de comunicare, indiferent de natura lor, nu sunt simple evenimente care se întâmplă inopinat în viața omului, ci sunt procese, pentru că au o anumită evoluție și derulare în timp. Fiind realizată printr-
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
-A. Lebrun este autorul unui Cimitir la malul mării ale cărui plan, serie de imagini și chiar fragment de douăsprezece versuri sunt foarte asemănătoare Cimitirului marin al lui Valéry. Vom vorbi în acest caz de intertextualitate, pentru a evita conotații peiorative, care ar fi deplasate"7 (GRADUS ... : 2003, pp.247-248). Celor care au inventat mai târziu "plagiatul prin anticipare" (Pierre Bayard, 2009) nu le-a fost teamă de nuanțe peiorative ale termenului. Termenul intertextualitate este introdus de Julia Kristeva în 1969
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Vom vorbi în acest caz de intertextualitate, pentru a evita conotații peiorative, care ar fi deplasate"7 (GRADUS ... : 2003, pp.247-248). Celor care au inventat mai târziu "plagiatul prin anticipare" (Pierre Bayard, 2009) nu le-a fost teamă de nuanțe peiorative ale termenului. Termenul intertextualitate este introdus de Julia Kristeva în 1969 (SÈMÉIÔTIKÈ. Recherches, pour une sémanalyse, Paris, Le Seuil) și traduce conceptul de dialogism, inventat de Bahtin pentru a urmări raportul stabilit între diferite enunțuri literare astfel se deschide articolul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
oximoronică) nutrește aceeași părere cu autorul. În aceasta constă o nuanță a măștii lui Eminescu: un incipit de text prozastic care intuiește ce vrea cititorul să audă, ce l-ar face să rezoneze; dacă nu ar avea conotații mai mult peiorative pentru contextul prezentei cercetări și dacă s-ar reține doar ideea de artistic, meșteșugit, în înțelesul de persuasiv și percutant am utiliza termenul "comercial". Despre poeziile începutului s-a spus că au fost (prea) simple și atractive, deși purtând germenii
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
inaccesibil" și "seducător") și caracterizat social: "patronul ei". Alți doi actori A3 (Courland Bell) și A4 (Gisela) sînt caracterizați printr-o funcție socială cu conotații pozitive. În sfîrșit, actorul colectiv A5 ("tinerele portugheze") este caracterizat negativ după o logică implicită peiorativă. Cadrul geografic, alături de personajele descrise, este și el important pentru începutul povestirii. (c) O succesiune temporală minimală: tn și tn+1, marcată prin conectorul "de la început" și prin nuanța aspectuală incoativă "nu întîrzie să". (d) O transformare a predicatelor X
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
le prezintă sistemele de partide, cum vor putea partidele și cetățenii să depășească diferențele de cultură politică? Ce reprezintă democrația creștină pentru un irlandez sau un englez? Pentru un belgian sau un francez, conservatorismul n-ar constitui decît o etichetare peiorativă pe care fiecare este gata să o atribuie adversarului? Și aceasta fără a aminti gaullismul sau alte realități naționale cum ar fi populismul irlandez sau naționalismul basc. Desigur, numeroase partide au un trecut "internaționalist" și s-au implantat în întreaga
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
defensivă și de tendință de a te pierde în acțiuni dezordonate: 1) Sistem de conduită care privilegiază acțiunea concretă, directă și inițiativa personală (în parte, în domeniul politic, social); 2) Caracter, conduită a celui care ia agitația drept acțiune (sens peiorativ). Pentru cercetătorii care au colaborat la DSM-IV (1994/1996), activismul nu acoperă de obicei comportamente patologice. Această activitate de substituție este defensivă pentru că se află în relație cu conflictele emoționale subiacente. Activismul ar fi „un apel la a recunoaște că
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
adică memoria ce trimite la evenimente din trecut), precizează Widlöcher (1992). Refularea nu are un renume prea bun! Dar normalitatea sa nu este pusă în discuție dintr-o înclinație spre paradox. Deși adjectivul refulat este, în limbajul curent, un termen peiorativ, putem afirma că există și o refulare normală, în ambele sensuri ale termenului: „banal” și „sănătos”. Există o refulare banală, curentă, comună tuturor. Freud (1932/1987) afirmă cu tărie acest lucru: „Nu există om care să fie ferit de refulare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în diversitate. Unicitatea poate aduna ceea ce este risipit, protejând în același timp specificitățile elementelor ce o constituie. Puterea-pedagogică este de ordinul unității, autoritatea-inițiatică trimite la unicitate. Altă formă de socializare, spuneam, prin aceea că autoritatea, în loc să postuleze vidul (în sens peiorativ), recunoaște că există acolo, în acolo (Dasein), ceva ce trebuie să fie scos la lumină. A acompania. Autoritatea servește, în acest sens, drept revelator al Ființei colective. Dincolo de verticalitate, ea pune accentul pe imanența lumii. Imanentism al comunității. Împotriva creației
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
persoană provenită dintr-un ținut forestier, cultivat cu ulmi. Acest copac are calități terapeutice, este rezistent, de mari dimensiuni, crește rapid, chiar și în condiții vitrege. Jean Macquart are un prenume des întâlnit - ”Jean Ion”. Francezul ”Jacques” a căpătat valoare peiorativă și a devenit un termen comun prin care erau desemnați țăranii așa poate fi explicat numele sub care este cunoscută răscoala țărănească din Franța din 1358, Jaqueria, ”Jaques Bonhomme” desemnându-l pe ”Ioan cel Prostănac”, adică pe țăran. Macquart este
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
mod cronologic problemele ce au fost sesizate, analizate, dezbătute, se încercă actualmente elucidarea controverselor apărute de a lungul anilor. În secolul al XIX-lea preocupările pentru aceste afecțiuni au fost inexistente. Copii suferinzi de tulburări mentale erau incluși în categoria peiorativă de idioție (alienare profundă și congenitală). Formele clinice ca psihoza erau necunoscute sau mai bine zis, nerecunoscute, copii „cu probleme” erau adesea obiectul „țapului ispășitor” și de regulă respinși, abandonați sau închiși. Problemele încep să se schimbe cu anul 1900
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
a fugi”, ca în expresia plină de conotații Aetas currit („Timpul fuge”). Și mai însemna și „a străbate” sau „a răzbate” - ca în memorabila expresie Vastum currimus aequor („Străbatem întinsul nesfârșit”). Aceste frumoase subînțelesuri erau însă însoțite și de altele, peiorative. Într-o situație specială se afla adjectivul curólis, care însemna ceva legat „de șezut” sau „de scaun”. Expresia sella curólis desemna „scaunul” înalților demnitari (consuli, pretori, cenzori etc.), numit astfel în modul cel mai jignitor. În fine, adjectivul se transforma
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]