634 matches
-
greco-catolice din str. F. Barbu nr. 2 și pentru toți elevii care doresc să se alăture în rugăciune pentru a primi binecuvântarea specială de început de an școlar. ( N. I.) Proză S.F. Sâmbătă, 18 septembrie, de la ora 14, vaporașul de croazieră „Pelican“ va găzdui o nouă întâlnire a membrilor cenaclului timișorean de creație S.F. „H. G. Wells“ (primul de acest fel din România), în cadrul căreia prozatorul Silviu Genescu va citi din creația sa și vor fi stabilite detaliile privind sesiunea de comunicări
Agenda2004-38-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282901_a_284230]
-
literele. Apăsa pe pagină cât putea, penița tocului se crăcăna și caligrafia ieșea aiurea. Îi plăcea însă mult mirosul și chiar gustul tocului, care avea capătul zbârcit de zeci de mușcături. Cerneala însă avea un miros oribil, dacă nu era "Pelican", cea mai bună, ce se vindea în cutii de carton în care era o elegantă sticlă plată. Când îi deșurubai prima dată dopul, ieșea de-acolo o aromă stranie, pătrunzătoare. Pe fundul dopului era un cauciuc mereu impregnat de cerneală
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
pătați peste tot, până și pe limbă. Era așa caraghios să-l vezi pe Puică cu toată gura plină de cerneală de parc-ar fi băut-o: pe gingii, pe dinți, pe buze, pe limbă numai albastru! Pe eticheta cernelii "Pelican" era scris un cuvânt care-i plăcea atât de mult lui Mircea, că-l repeta mereu: "ultramarin". Fusese foarte greu cât scrisese cu tocul. De citit citea de la cinci ani, dar cu scrisul mergea șontîc-șontîc: "Fir-ar a naibii de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ursuleț de pluș, căruia cei doi i-au zis Mormăilă, o pisicuță de catifea - Miți, rățușca Mac-Mac (pe care fetița a dus-o în baie și-a așezat-o în cadă pe oglinda apei), și... Pentru cei doi copii, pinguinul, pelicanul, găinușa și toți ceilalți prieteni ai lor sunt tot niște copii, foarte mici, și tare neajutorați. De aceea băiețelul și fetița trebuie să-i hrănească, să-i ducă și să-i aducă de la grădiniță, să meargă cu ei la plimbare
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
făcută În așa fel Încât să nu fie nici o Îndoială că profilul din spatele măștii aparține unui evreu. Graficienilor ălora de la Der Stürmer le place la nebunie să deseneze un nas mare, iar cel de aici era un adevărat plisc de pelican. M-am gândit că era lucru curios să găsești așa ceva În biroul unui respectabil om de afaceri. Făcându-și apariția din celălalt birou, tânărul anemic Îmi oferi explicația acestui fapt: — Nu mai durează mult până te primește, zise el, adăugând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
plecăciune caraghioasă. Pe malul altui canal, doi stârci își legănau pliscurile lungi unul spre altul: - Își fac complimente, spuse Gabi, ia uite cât de serioși stau de vorbă. Am întors privirea în partea opusă. Pe un plaur măricel, vreo zece pelicani stăteau nemișcați, parcă dormitau. Unul, în apă, pescuia. L-am văzut când a prins un pește în cioc, l-a ridicat în sus și peștele a dispărut în gușa lui cea portocalie. Apoi cele două lotci au cotit la dreapta
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
când stânga, când dreapta. N-am mai întâlnit păsări specifice deltei. Doar o egretă s-a înălțat din coroana unui arbore mai înalt, a planat puțin și s-a așezat vizavi, pe o cracă a unei sălcii. Dar nagâții și pelicanii nu se lăsau văzuți. Păsărelele, care anul trecut ciripeau vesele, acum tăceau, ascunse în frunzișul copacilor de pe margini. Am înaintat până la canalul cu nuferi. De acum eram aproape de Șontea, dar locurile mi se păreau străine, de nerecunoscut. Am trecut pe lângă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
arătat tot ce mă înconjura, ba chiar și o libelulă ce se lăsase pe vârful unei lansete și-și etala în soare nuanțele sidefii în ape de argint, aur și rubin și i-am răspuns. - Vezi tu priveliștea asta? Vezi pelicanii de colo? Vezi egreta aceea mare care se înalță deasupra stufărișului? Dar ia uite ce frumos sare știuca aceea, o fi flămândă, ce zici? Vezi roiul de țânțari care zumzăie deasupra noastră și face eforturi disperate să străbată prin fumul
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
o cămașă Lacoste peste costum. Partea superioară a costumului mă avantaja și ea. Cupele erau cauciucate și ascuțite și, pe sub un prosop sau o cămașă, dădeau impresia unui bust pe care nu-l aveam. Dincolo de noi, doamne cu guși de pelican pluteau pe platforme de polistiren Încoace și-ncolo, de-a curmezișul bazinului. Costumele lor de baie semănau foarte tare cu al meu. Copiii mici se bălăceau și stropeau În capătul cu apă mai puțin adâncă al bazinului. Există o urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
autorul decorurilor filmului). El este secondat de o femeie goală, cu pielea ca de bronz, rasă pe cap (ca, de altfel, mai toate femeile din film) și având pe coapse și pe piept inscripții ebraice și semne cabalistice obscure. Un pelican completează triada Inițiatorului. Personajul e purificat într-o etuvă de cristal de stâncă, pe când, într-un vas de cuarț, fecalele sale sânt transmutate în aur. Nouă inserturi, ca nouă sertărașe în corpul Venerei, corespund poveștilor celor nouă personaje-statui, bărbați și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ofițerul s-a răfuit cu rămășițele mic și mari burgheze din apartamentul 40 și, în sens mai larg, din familia maică-mii, însă eu îl bănuiesc că uneori, când se închidea lung timp în baie, își injecta în venă cerneală Pelican, ca să i se albăstrească și lui sângele, măcar un pic. E totuși incert ce se petrecea în baie, bănuiala e bănuială, iar adevărul e adevăr, tot ce pot să descriu cu mâna pe inimă este că atunci când intram după el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
planuri. Delta Dunării nu era numai un loc în care conviețuiau oameni de diferite rase, ci și un imperiu al păsărilor, animalelor și plantelor, un labirint de poteci acvatice șerpuind printre insule de stuf unde pițigoi, stăncuțe, cintezoi, buze, cocostârci, pelicani și alte cunoscute și necunoscute animale își duceau viața lor secretă. Cormoranul îi făcuse o impresie deosebită lui Simon. O pasăre de deltă lungă, neagră, cu gâtul și capul împestrițate cu alb. Ciocul era lung și îndoit, încât peștii înghițiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
lor o singură pulpă caldă și senzuală. La patruzeci de ani erau femei planturoase, cu sâni minunați, cu șolduri foarte înalte, adevărate iepe în pantofiori delicați de piele neagră și rochii roșii cu fir de lame și guler "gușă de pelican". Pe piept le scânteiau broșe identice: păianjeni cu corp de opal și picioare de platină. Nici ele nu depășiră linia a cincea. Brusc, una dintre ele se risipi în vânt atât de repede, încît câteva clipe îi mai rămase în
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
să rumenești gutuile și merele de toamnă, și perele cu sucul dulce ca mierea. Bine-ai venit, toamnă, cu cutia ta de acuarele, să zugrăvești pădurile, și dealurile, și văile cu roșu, cu galben, cu portocaliu... „ Luiza Vlădescu, Gentuța cu pelican, Editura Tineretului, București, 1963. Copertă și ilustrații de Ștefan Nastac Preludiu și fugă pentru antiglobalizare și interculturalitate Manu Babescu La taclale cu punkerii germani în gara din Bremen, probleme cu poliția, amendă pentru înșelăciune studențească, febră musculară de la pedalat prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
America de sud. Pe lângă trenuleț, mai există patru trasee pietonale șerpuite pentru a explora zona mai îndeaproape. Cea mai cunoscută este „Leopard Trail”. De pe aceste trasee poți vedea „campusurile” bivolilor, elefanților, tigrilor, hipopotamilor, girafelor, hienelor, leilor, antilopelor bongo, vidrelor sau pelicanilor și a celorlalte peste 1.000 de specii de animale (unele dintre ele pe cale de dispariție), majoritatea nocturne, ce trăiesc în cele 40 de ha de junglă amenajată. Barierele și șanțurile care păstrează animalele la mică distanță există totuși, dar
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
trasee sau drumuri marcate către diferite obiective (cabane, puncte de belvedere, mânăstiri). Exemple în acest sens sunt: Pădurile Mogoșoaia și Cernica (în apropierea Bucureștilor), Tâmpa și Poiana Brașov (în apropierea Brașovului), Feleac (Cluj-Napoca), Bârnova (Iași) ș.a.. 2.4.2. Fauna Pelicani Ursul carpatin Cocoșul de munte Păstrăvul Fauna se impune prin varietate, densitate, estetică și, mai ales, prin valoarea sa științifică și cinegetică. Din punct de vedere turistic, cel mai mare interes îl reprezintă fauna piscicolă și cea pentru vânătoare. În
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
printre care vipera, șarpele de apă, mistrețul, vidra, câinele enot, vulpea, alături de numeroase păsări. arealele mlăștinoase, cu vegetație tipică de stuf, papură, rogoz și sălcii, constituie locul unde își găsesc adăpostul numeroase specii de păsări (rațe, gâște, cormorani, egrete, lopătari, pelicani, lebede) și mamifere (mistrețul, vulpea, vidra). suprafețele lacustre, cu o mare bogăție de plante submerse și plutitoare (nuferi), precum și cu o mare diversitate de pești (crap, caras, lin, știucă, somn, șalău, sturioni ș.a.). plaja întinsă, unde cresc plante specifice țărmului
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Nouă, Cavaler al Arcului Regal a lui Solomon sau Maestru al Celui de-al Nouălea Arc, Mare Scoțian al Bolții Sacre, Prinț al Ierusalimului, Cavaler de Orient și de Occident, Prinț Cavaler al Rozei-Cruce și Cavaler al Pajurei și al Pelicanului, Mare Pontif sau Sublim Scoțian al Ierusalimului Ceresc, Venerabil Mare Maestru al Tuturor Lojilor ad vitam, Cavaler Prusian și Patriarh Noahit, Cavaler al Securii Regale sau Prinț al Libanului, Prinț al Tabernacolului, Cavaler al Șarpelui de Aramă, Prinț al Milei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Insula Paștelui“ (mi s-a părut, eseistică variată), „Noua Atlantidă“ (ultima operă publicată era Koenigsbergul Mântuit - Prolegomena la orice metafizică viitoare ce s-ar prezenta ca dublu sistem transcendental și știință a noumenului fenomenal). Pe toate copertele, emblema editurii, un pelican sub un palmier cu motto-ul „eu am ceea ce am dăruit”. Belbo fu evaziv și sintetic: domnul Garamond avea două edituri, iată explicația. În zilele următoare mi-am dat seama că trecerea dintre Garamond și Manuzio era cu totul privată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ca de obicei. Bucățica blondă stă la o masă de vizavi cu Încă două tipe futabile În civil. Mă bate gândul să mă duc să le salut, dar o văd pe Drummond că-și flutură aripile prin jur ca un pelican, iar Gus și cu mine decidem că n-o să avem nici un strop de liniște până nu ne ducem la rahatul ei de curs. Nu văd sensu modulelor ăstora. O pierdere ca dracu de timp, dacă vrei să știi ce cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
undele de răcoare arată că marea înflăcărare a asfințitului se apropie de sfârșit, aeriene trenuri accelerate brăzdează cerul fără pată. Licăririle amurgului anunțau începutul unui concert, în timpul căruia parfumul amețitor al poeticelor lunci cu flori liliachii ademenea spre misterioasa baltă. Pelicanii și berzele înspumau cu albul lor ghiolurile bălții. Dar un cântec nemelodios străpunse profunzimile misterioase, cântecul lebedei, iar pe scările de văpaie ale lunii se intensifica ninsoarea de stele ce lumina cărările de păcură. Adierile dulci, mirositoare, boarea serii, te
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ale Dunării. Apele șușotesc, lovindu-se de mal, atingând uneori vârfurile îndoite ale sălciilor plângătoare. În depărtare, se vede o barcă din care doi bătrâni pescari aruncă sistematic undițele. Pe un nufăr galben, orăcăie o broască. În apă, berzele și pelicanii ciugulesc grăbite peștișori. Soarele se înalță ca un disc de aur, iar un alt soare strâmb apare în mijlocul apei. Dunărea neostenită curge mereu șușotind. Câte a văzut Dunărea, Doamne, și câte mai știe ea - când o să stea să le povestească
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
oră, văd dungile intermitente de pe mijlocul drumului și le simt ca pe niște șerpi care-mi lasă pete prin suflet și-mi ridică părul de pe mâini. Mufid pornește radioul și-mi spune că am ajuns. Nasul lui ca ciocul unui pelican vrea să mă înveselească și să-mi dea speranță. Coborâm. Aș vrea să nu urc dealul din fața mea. Ninge, iar mirosul îngrozitor de viu al tinerei bipede blonde mi-a rămas întipărit în minte. Mirosul morții, par să gândească fulgii care
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
fantome fără trup ce traversează nevăzute locuințele oamenilor. Și la Strindberg bătăile repetate în poarta casei, vântul care deschide și închide ușile au aceeași putere evocatoare, sugerează prezența unui invizibil care, la autorul suedez, este întotdeauna legat de trecut. În Pelicanul, duhul tatălui mort și încă neîngropat trimite semnale amenințătoare: curenții de aer pătrund prin toate deschizăturile, fac să se trântească ușile, să zboare hârtiile de pe birou, să se clatine un ghiveci de flori așezat pe o consolă, să cadă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
Din lemn și pitică, Eu miezul adun, Că-i dulce și bun. O Oul este un palat Văruit și curat: Fără ușă, Fără scară, Fără geam sau cutie poștală, Fără scaune, masă... Prințul va ști de-acolo să iasă. P Pelicanul - năzdrăvanul Prinde pește cu toptanul Și-l adună într-un loc, Lângă cioc, mai jos de cioc, Într-o traistă-ncăpătoare, S-aibă puii de mâncare. Puii lacomi se servesc Pân‟ce traista o golesc. Și din pelicanii mici Iată
ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_520]