1,015 matches
-
aforism al marelui gânditor renascentist aplicân-du-l preotului. Făcând astfel, mă gândesc că nu greșesc, chiar dacă această comparație a preotului cu măgarul, în trecut, a avut un caracter ambiguu. Aceasta nu ne împiedică să facem o astfel de apropiere, în vârful peniței, încurajat de faptul că unor mari preoți le plăcea să se compare cu măgarul, pentru a exprima voința lor de a se pune pe urmele lui Cristos ca slujitori ai iubirii, chiar și în timpurile cele mai apropiate. 2. Să
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
au venit și rezultatele, încununate cu Medalia de aur de la Berlin, la concursul din anul 2010. PREDOSLOVENIE Oare de ce, iubiți cititori ai acestei mărturii de peste vremuri, îmbibată cu mireasmă de floră spontană, peste 50 de scriitori români și au muiat penița în „Grasa de Cotn ari” pentru a i zugrăvi nașterea și botezul, tinerețea și n unta c u celebritatea, limpezimea și frăgezimea feciorelnică din cupa de cristal înălțată spre divinitate, spre cercetarea mir acolului din sângele pământului blagoslovit, zguduit cândva
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
după naștere. Familia, originară din Banat, va face eforturi să suplinească dureroasa absență, cei patru copii rămânând în grija bunicilor și a unui tată extrem de ocupat. Familia avea preocupări literare și muzicale - tatăl scria poezii, cânta la violoncel, desena în peniță, iar printre apropiații ei se numărau scriitorii Adrian Maniu, Victor Eftimiu, actorii Tony Bulandra și Lucia Sturdza Bulandra. L. își publică primele poezii ca elev, în „Vlăstarul”, revista Liceului „Spiru Haret”. Face studii de drept la Universitatea din București, fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287739_a_289068]
-
rând stilizarea obiectului, în nuanțe delicate. Se poate vorbi de o poezie a locului, unde materia concretă poartă marca unui timp capricios sau, sau, dimpotrivă, o dulce desfătare, ușor melancolică, întreține atmosfera. Acuarela sa, oscilând între pata de culoare și peniță, lasă lumina să invadeze peisajul și doar în câteva tablouri raportul dintre clar și obscur es inversează. Nu putem vorbi de o dominantă cromatică, deoarece pictorul își orchestrează culorile, după inspirația de moment, cât mai aproape de natură. Un sentiment al
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
ce se petrec, aparent fără alegere și fără discernămînt. ,,Transatlanticul” îi critică ,,pe toți”, îi ,,dărîmă” cu ascuțișul penei sale, dar nu este în stare să dea nici o soluție, nu este în stare să construiască nimic ! Un ,,Gică -contra” al peniței care critică tot, dar el însuși nu este în stare să facă nimic ! Nu este o glumă ci lucrurile sînt mult mai ascunse. Prin discursul său ,,Titanicul” slujește exact intereselor Tagmei Jefuitorilor din această țară, inducînd ideea că nu se
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
din Tudor Arghezi și Lucian Blaga. Poetul încearcă să descopere divinitatea în propriul suflet: „Lângă inima nopții veghez/ luceferii stinși din sufletul meu./ Poate, mă doare acest drum povârnit, / căutându-l în mine pe Dumnezeu”. Stăpânit de neliniști, schițează, cu peniță argheziană muiată în expresionism, un spectacol terifiant: „Vulpile fug spre vizuini, / Pădurea sare din rădăcini, / Nicăieri nu e bine, / Taci și ascunde-te-n tine”. Priveliștile sumbre sunt contrapunctate când și când de scene idilice. Pe măsura avansării în timp
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
Cei dintr-a V-a A (în colaborare cu Sonia Larian), cu ilustrații de A. Sirin, București, 1952; Șantierele luminii (în colaborare cu Alecu Ivan Ghilia, Geo Dumitrescu, Eusebiu Camilar), București, 1953; Bătând drumurile țării, București, 1954; Cine-i Niță Peniță?, cu ilustrații de Mihail Gion, București, 1958; Bicazul și împrejurimile, București, 1962; Ce lăsăm în urma noastră, București, 1973; Zece porți chinezești, București, 1987; ed. București, 2001; Scapă cine poate, București, 2000; Șprițul minim garantat, București, 2003. Antologii: La masa de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290426_a_291755]
-
să îl angajeze. Acesta este și mesajul posibilei scrisori cu dedicație pentru nepotul lui Giuliano, Lorenzo de' Medici cel Tânăr. Pentru a-și atinge scopul de angajare, Machiavelli a pus la lucru uneltele pe care le folosise anterior ca secretar: penița și cerneală. Giuliano de' Medici probabil a fost o cunoștințpă a lui Machiavelli de pe vremea când era tânăr, înainte de exilul familiei de' Medici în 1494. Astfel că Machiavelli i-a trimis lui Giuliano două sonete din închisoare, în februarie sau
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
am miruit credincioșii. După hram, luni dimineațatot cu peleriniicu maicile de la mănăstirea Vatra Moldoviței am mers peste munte la mănăstirea lor. Era prima mea pătrundere în pădurile de brad ale munților. Ce priveli ști ! Ce minuni ! Cred că nu există peniță care să poată descrie, care să poată reda sublimul pe care l-am avut în suflet. Am văzut raiul, eram în rai. Am simțit că trăiesc în rai. Așa o înălțătoare stare sufletească n-am mai avut în viață. L-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de jugul colonial pentru a simți cum e să fii independent, dar asuprit de un tiran absurd și sîngeros, Idi Amin era convins, în sufletul lui, că poporul îl iubește ca pe o icoană. Deviza sa, care a făcut înconjurul peniței caricaturiștilor din lumea întreagă, era „Everybody’s loving me“, adică „Toată lumea mă iubește“. În rostirea dictatorului, fraza suna groaznic, un fel de „Evrrrribadizzzz lavin miiiii“, semn că somnul dulce pe care-l dormise pe băncile Oxfordului nu-și pusese amprenta
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
iar presa, și cea pe care o înghite, și cea care-i stă în gît, nu putea să-l lase nelăudat, nepronunțat, neevidențiat. Dar se pare că el, ca om, nu se simte bine decît dacă e luat în vîrful peniței și face tot ce-i stă în putință să se întîmple așa. Aprecierile mai lungi de trei zile îl îngrețoșează și pornește un nou război cu ziarele, cu televiziunile, cu suporterii și, nu în cele din urmă, cu sine însuși
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
dureros. Copleșiți de neputințele acute ale lui Figo, Raul și ale altor înalte fețe ale împărăției, confrații de la As au mai găsit un personaj demn de a fi criticat: prințul Albert de Monaco, „un huligan cu sînge albastru“ în varianta penițelor care scriu pentru nava amiral a presei sportive iberice, care, în ochii oricărui cititor nezburător prin galaxii, ci simplu pămîntean, trece drept ziarul de casă al clubului de pe Bernabeu. Jurnaliștii spanioli n-au digerat exuberanța princiară. Numitul Grimaldi Albert, fiul
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
degrabă procesul prin care o operă își confundă statutul de obiect cu cel de subiect"118. E vorba de o "subiectivizare" a textului obiect, însă nu în sensul reflectării vulgare a ființei umane în opera sa. Ductus-ul, linia continuă a peniței, vocea cu inflexiunile ei, zgârierea paginii 119 nu seamănă cu omul care le produce, dar configurează în mod singular atingerea lui, contactul lui cu materia, prezența lui în pasta verbală. Genurile prin care scrie Alecsandri, basmul/ fluierul/ frunza, nu au
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
schingiuirea ei”, timp de un veac, de „cnutul rusesc”. Scopul Societății și al revistei sale devine astfel unul patriotic : „Cu ajutorul acestei societăți, membrii ei nu numai că învață limba corectă românească, dar ea mai are menirea să dea o direcție penițelor care sunt încă în mugur. De unde știm noi că peste câțiva ani nu ne vom alege cu unele talente recrutate din această mică societate?” Cuvinte confirmate, întrucât revista reține atenția istoricilor literari în primul rând pentru cele câteva texte semnate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287268_a_288597]
-
aceasta nu este atrasă prin retracția fibrelor elastice secționate, pentru că ea rămâne paralelă. Înainte de efectuarea inciziei, se va studia atent topografia și aspectul morfofuncțional al țesuturilor ce trebuie incizate. Uneori, locul inciziei trebuie marcat cu cerneală chirgicală și cu o peniță sterilă sau, după aprecierea tipului de incizie, se schițează cu bisturiul traseul de urmat, după care se efectuează incizia propriu-zisă, până la o profunzime care este în funcție de intervenție. Incizia trebuie să fie precisă și netă, dintr-o trăsătură, după desenul făcut
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
perforarea bucății de piele pe margini și În trecerea prin fiecare gaură a unei fâșii de piele legate, la rândul ei, fiecare, de curea. Găurile ciurului se făceau cu preduceaua (un instrument de fier În formă asemănătoare cu a unei penițe, foarte ascuțit la vârf) sau cu sula. Pielea ciurului se așeza pe un fel de nicovală, numită copici (instrument de fier lung și ascuțit spre vârf), și cu maiul de lemn, numit bătător, se bătea preduceaua. După mărimea găurilor, ciururile
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
educațional a avut loc În vara anului 2006 și au participat 150 de cadre didactice rrome și nerrome XIII. LECTURI SUPLIMENTARE ȘI FACULTATIVE Povestiri din negura vremilor: Despre țigani din “Spicuiri istorice” de Vladimir I. Ghika Nu vreau să las penița la o parte fără a spune un cuvânt despre laiele de țigani, mereu Întâlnite pe drum În mica mea călătorie, când pe malul unui pârâu, când În mijlocul unei câmpii, când pe povârnișul unui deal Înverzit, când pe niște stânci care
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
sirenelor (1947-1948). Sunt poeme joviale, ironice, ușor frivole, colportând - într-un discurs cu accente intenționat retro - referințe erotice, exotice, mitologice, literare. Un soi de elegie adresată uneltelor scrisului este reprezentativă pentru caligraful propriei vieți care a fost O.: „Voi, neobositelor penițe Klaps/ și voi, prea dulci sticluțe Pelikan!/ Cine să mai aibă grija sufletelor noastre/ înmuiate în acreala/ altui veac barbar?// Voi, estompe, radiere, ascuțitoare,/ tocuri,/ și tu, vin vechi de Kores,/ cine să ne mai învețe/ ronda scriere sau finul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288518_a_289847]
-
Ionici a reținut doar ceea ce i se potrivea, raportul dintre adevărul știut de el și virtuțile al ductului grafic. O lecție la care a ajuns implicit Ionici a fost aceea a elocventei ritmului obținut prin suprafețele compacte de lucrătură în peniță, alternate de suprafețe neatinse. Cu ele evocă pregnant țesături și scoarțe așezate pe culme, blide și ștergare, vatra ce-i adună pe oameni in jur, în șezători, în datini, tot ce înseamnă pentru Ionici, sublimat, adevărul despre Oaș.”( Vasile Savonea
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
vorba de țesături, ouă pictate sau pictură. Scenele din viața cotidiană a satului maghiar și secuiesc se succed într-o expunere cât se poate de inspirată pe pereții sălii de expoziție.” (Nicolae Balin) „Simplitatea temelor înlănțuite cu claritatea desenului cu peniță lasă să fie recunoscut cu ușurință că aici este vorba de talent nativ. Cum se poate oare ca mâna care în timpul zilei prelucrează oțelul, lucrează cu ciocanul de lăcătuș, seara și la sfârșit de săptămână să ia pana și să
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
și de la ferestruie văd un cot al râului și tineri țărani despuiați" sau, pe măsură ce înaintăm în poveste, "Carte, cărticică, a venit seara, am început să scriu mai ușor, râul nu-mi mai trimite decât freamătul îndepărtat al cascadei (...) poate că penița asta a mea n-a fost rău aleasă de maica stareță: când și când bag de seamă că pana a început să alerge pe hârtie ca de la sine, iar eu mă țin după ea". Ca la majoritatea romancierilor postmoderni, tematizarea
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cei care am lucrat am primit câte o carte poștală. Pe cartea asta poștală nu aveam voie să scriem mai mult de cinci rânduri. Atât! Am luat cartea poștală și cu un ac, de fapt era făcută un fel de peniță foarte subțire, am scris cele cinci rânduri permise. Ca de exemplu: vă rog să-mi trimiteți un kilogram de nu știu ce, 2 pachete de țigări și așa mai departe. Iar din partea de sus a cărții poștale până jos și printre rânduri
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
sugerată de Al. Macedonski) debutează în poezie, tăios, cu acuzatoarele strofe din Tatălui meu; le urmează compuneri când instrumentaliste, când parnasiene, când purtând amprenta elegiei eminesciene. Macedonski elogiază cutezanța cu care tânărul „rupe” tehnica versificării, însă acesta nu suportă amestecul „peniței” patronului său literar și părăsește cenaclul macedonskian. Colaborează totuși la sateliți ai „Literatorului”: „Revista modernă” (1897) și „Viața nouă” (1898, semnând Ion Th. Arghezzi). Leagă prietenii trainice (nici ele scutite de încercări) cu Gala Galaction și N. D. Cocea, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
mobilitatea spirituală și finețea analitică a cronicarului se vădesc în recenziile dedicate unor scrieri precum Bisericuța din Răzoare a lui Gala Galaction, La fântâna Castaliei de N. Davidescu sau Alcoolurile lui Guillaume Apollinaire, la care se adaugă memorabile portrete în peniță ale unor mari figuri literare contemporane, între care un nuanțat și extrem de expresiv omagiu adus lui Paul Verlaine. Întâlnirea cu N. D. Cocea îl determină pe V. să îmbrățișeze ideile socialiste, articolele sale de atitudine transformându-se, nu de puține
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
poetului decît o astfel de comodă recunoaștere, „poezia cu fireturi” care ar Însemna angajarea Într-o ordine restrictivă și mutilantă: „Poetul devenit Doge. Poetul adunînd În locul semnelor neînțelese din el ori din văzduh, balega armăsarului ritmînd fanfara de bîlci cu penița făraș pentru jarul onorurilor oficiale”. Aceasta, Întrucît „admirația unanimă” contravine din principiu idealului avangardist al dinamicii absolute a spiritului creator, dar și pentru că a se lăsa recunoscut, oficializat, de un public burghez prin definiție limitat spiritualicește, prizonier al „codurilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]