879 matches
-
să continue drumul sfințeniei și să își formeze o conștiință dreaptă. Este esențial ca preotul-confesor să nu transmită penitentului propriile teorii și convingeri subiective despre viața de credință, ci să îl învețe adevărul pe care Biserica îl propune. Dacă Ritualul Penitenței cere ca sacramentul reconcilierii să fie început cu o lectură biblică, înseamnă că, în primul rând, conținutul învățăturii este inspirat din mesajul acestei lecturi, care are mereu scopul de a-i prezenta penitentului milostivirea lui Dumnezeu și drumul pe care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
va trăi la momentul oportun conștientizarea evenimentului pascal, ajungând să contemple figura milostivă a Tatălui, jertfa iubitoare a lui Cristos și prezența tainică, dar rodnică, a Duhului Sfânt în propria sa viață. 4.6 Confesorul, profet al lui Cristos Ritualul Penitenței vorbește de un anume „munus propheticum” al confesorului, care se manifestă și în celebrarea sacramentului reconcilierii. În fața penitentului, a păcatelor acestuia și a durerii sale, confesorul vine cu o veste bună din partea lui Dumnezeu: „Fiule, îți sunt iertate păcatele!” (Mc
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cea bună”. Unii autori propun ca, cel puțin în cazul în care celebrarea reconcilierii are loc în zi de duminică sau de sărbătoare, cuvintele confesorului să fie inspirate din Liturgia Cuvântului din ziua respectivă. Se subliniază astfel legătura dintre celebrarea penitenței și celebrarea euharistică. În fața acestor sfaturi, penitentul este îndemnat să aibă cel puțin două atitudini fundamentale: umilință și iubire, pentru că raportul autentic dintre două persoane aflate în dialog nu se realizează doar prin cunoaștere, ci și prin iubire și acțiune
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Încercând să fie fidelă acestei intenții, practica pastoralei actuale încurajează mai multe tipuri de mărturisire sacramentală, în funcție și de intenția și trăirea spirituală a penitentului. Aceste tipuri de mărturisire nu se identifică cu cele trei Forme propuse de Ritualul Penitenței, ci se disting prin frecvența și prin conținutul lor, ambele criterii fiind motivate spiritual. Din acest punct de vedere, există o spovadă frecventă, sau devoțională, și o spovadă generală, ambele promovând forme particulare de dialog între confesor și penitent. 5
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
la un moment de har. Efectul său medicinal îi vindecă rădăcinile cele mai adânci ale păcatului și îl face mai ascultător la mișcarea Duhului Sfânt, dezvoltându-i un nivel înalt de sensibilitate morală. El este ajutat să vadă necesitatea virtuții penitenței în viața sa, ca o acceptare liberă a crucii, care nu vrea să însemne o viziune pesimistă asupra vieții, ci o urmare continuă a îndemnului evanghelic „convertiți-vă și credeți în Evanghelie” (Mc 1,14). Spovada frecventă poate fi privită
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
continuă cu aproapele și cu comunitatea, pentru că „a te confesa săptămânal, dar a nu voi apoi să-ți recunoști propriile greșeli și propriile lipsuri față de aproapele, înseamnă un fariseism rafinat și (...) un contrast cu caracterul și semnul sacramental al sacramentului penitenței” . Pe lângă multiplele beneficii spirituale ale spovezii frecvente, se mai adaugă și avantaje naturale, care nu sunt urmărite ca scop în sine, ci ca o consecință secundară a celebrării sacramentale, așa cum sunt de exemplu: îngrijirea psihologică, consilierea, întărirea, etc. Este necesar
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
grijă continuă de a desăvârși harul Botezului”. Pentru că „celebrarea sacramentului este în mod esențial liturgică, festivă și bucuroasă, astfel încât, ghidată de Duhul Sfânt, este orientată către o reîntâlnire cu Dumnezeu și cu Bunul Păstor, (...) celebrarea frecventă și regulată a sacramentului penitenței este de înțeles și de dorit”. 5.1.2 Spovada generală Spovada generală este un mod de mărturisire sacramentală prin care penitentul vrea să își ceară iertare pentru păcatele săvârșite într-o perioadă mai lungă de timp. Chiar dacă în acest
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
spovada frecventă, cât și spovada generală trebuie privite prin prisma consecințelor spirituale benefice pe care le aduc în viața creștinului. Ele sunt momente autentice de trăire intensă a unui raport dialogic între om și Dumnezeu. Respectând structura propusă de Ritualul Penitenței, aceste tipuri de spovezi sunt forme legitime de celebrare liturgică, pe care Biserica le admite și le promovează cu toată convingerea spre binele spiritual al persoanei umane. 5.2 Aspecte liturgice ale dialogului Păstrându-și caracterul spiritual, celebrarea sacramentului reconcilierii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
aceeași direcție, către un crucifix, sau către o altă imagine simbolică. Acest lucru îi poate ajuta să conștientizeze mai bine că se află înaintea lui Dumnezeu, autorul oricărei iertări. Dar și aici pot apărea situații de echivoc. Faptul că Ritualul Penitenței propune ca, atât confesorul, cât și penitentul să facă semnul Sfintei Cruci împreună, dă naștere unor noi discuții, cu privire la modalitatea reală în care poate fi conceput confesionalul, pentru ca să fie posibilă împlinirea simultană și a acestui moment din cadrul ritului. Această problematică
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
păcate, ajutându-i să se reintegreze în comuniunea inițială cu restul comunității. Amplasarea confesionalelor în aceste zone ale bisericii, favorizează celebrarea reconcilierii comunitare, propusă de Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, din Ritualul Penitenței. c) Într-o capelă laterală sau într-un ambient special amenajat - lucru care este util mai ales în locurile unde există o frecvență mare de penitenți, adică în sanctuare sau alte locuri de pelerinaj. În aceste situații, sunt mai bine
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
doar prin simplul efort de a împlini un ritual, ci și prin puterea harului pe care însuși Dumnezeu îl revarsă gratuit în viața sa, tocmai în acest moment sfânt al sacramentului. Prin cele trei forme pe care le propune Ritualul Penitenței, este indicat de fapt și modul în care se celebrează sacramentul reconcilierii: individual, comunitar cu mărturisire și dezlegare individuală și comunitar cu mărturisire și dezlegare generală. Deși fiecare din aceste forme își menține anumite trăsături particulare, totuși, toate trei sunt
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cuvenită și celorlalte veșminte sacre, atât a reverendei, cât și a cotei și a stolei. Experiența multor preoți implicați în pastorație confirmă o mai mare apropiere a credincioșilor de sacramentul reconcilierii atunci când confesorul celebrează sacramentul îmbrăcat cu veșmintele sacre. Ritualul Penitenței afirmă că cel care stabilește veșmintele sacre pe care confesorul le îmbracă în timpul celebrării, este ordinariul locului. Fiind îmbrăcat, în momentul celebrării, „altfel” decât de obicei, confesorul amintește penitentului că nu în numele propriu celebrează acest sacrament, ci „in persona Christi
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu atât există șanse mai mici ca preotul-confesor să afle date despre identitatea penitentului. Cu cât sunt cunoscute mai puține lucruri despre identitatea penitentului, cu atât este mai mică șansa de a încălca respectarea sigiliului sacramental. Este adevărat că Ritualul Penitenței propune ca, în momentul introductiv, penitentul să îi prezinte confesorului câteva date cu privire la situația sa socială și la dificultățile pe care le trăiește în plan spiritual, însă acest lucru trebuie făcut mereu cu prudență, tocmai din același motiv. Mai mult
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
manieră reală, adevărată, așa cum este el, milostiv, și nu ca pe un judecător care ar amenința viața omului. Apoi, va încerca să descurajeze excesul de disciplină pe care și-l impune penitentul anxios și îi va putea recomanda, atât ca penitență, dar și ca modalitate de trăire a religiozității proprii, rugăciunea liberă, deschisă, fără pierderea în prea multe detalii obsesive. Toate acestea le va face cu un spirit de încredere, acceptare necondiționată, disponibil de a oferi ajutor și ferindu-se de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
va încerca să îi arate că și el prețuiește simțul ordinii, al rigorii. Îi va respecta nevoia de a prevedea și de a organiza totul, însă va fi atent la exagerări, pe care le va corecta sau atenționa cu grijă. Penitența care i se poate propune trebuie să fie adaptată, evitându-se starea de obsesie sau de rigoare. Ea poate fi orientată spre sarcini mai „relaxate”, care să îl îndrume pe penitentul obsesiv spre contemplare și care să promoveze ideea abandonului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
inutile. Penitentul cu asemenea dificultate are nevoie de lucruri concrete. Însă confesorul nu va înceta să fie amabil, să încurajeze exprimarea penitentului, pentru că acesta are nevoie să fie încurajat să comunice direct și deschis. Este util și dacă, în stabilirea penitenței, confesorul va încerca să îi ceară părerea cu privire la modalitatea de împlinire a acesteia. Altfel, un asemenea penitent riscă să fie suspicios la orice. h) Penitentul cu tulburare de personalitate depresivă. În general, un astfel de penitent nu mai vede „ieșire
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acțiuni sau cerințe care îi depășesc puterile. Dacă situația pare mai gravă, îi poate recomanda cu prudență să consulte chiar un specialist în privința stării sale. Nu va încuraja însă ca penitentul să insiste în mărturisirea sa asupra oricărui detaliu. În penitența pe care i-o va indica, va încerca să îl îndrume spre o rugăciune personală și obiectivă, în care să nu se limiteze la contemplarea propriei mizerii, ci cu ajutorul căreia să mediteze și la ideea regenerării. i) Penitentul cu tulburare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
un dialog sacramental concret, delimitat de spațiu, timp, modalitate și condiționat de atitudinile confesorului și ale penitentului. Necesitatea dialogului este evidentă, iar conținutul lui este bogat, atâta timp cât interlocutorii (confesorul și penitentul) rămân fideli unei relații adecvate unui asemenea moment. Ritualul Penitenței devine documentul care garantează celebrarea sa. El prezintă forma și structura sacramentului, păstrând valoarea dialogului și indicându-i coerența. Parcurgerea acestui ritual este folositoare unei trăiri spirituale concrete și necesare reconcilierii penitentului cu Dumnezeu. Aceasta este întărită și prin apelul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sacramentale. 1. Trăiri ascetice și mistice Afirmând că sacramentul reconcilierii este o întâlnire intimă și personală cu Dumnezeu, recunoaștem, de fapt, două acțiuni: o lucrare a lui Dumnezeu în viața omului - reconcilierea - și o implicare a omului înaintea lui Dumnezeu - penitența. Aceasta din urmă vine ca răspuns la chemarea „convertiți-vă și credeți în Evanghelie” (Mc 1,15). De aceea, acest sacrament este numit și sacramentul reconcilierii și al penitenței. Este privit ca un proces concret de convertire, care, deși e
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
viața omului - reconcilierea - și o implicare a omului înaintea lui Dumnezeu - penitența. Aceasta din urmă vine ca răspuns la chemarea „convertiți-vă și credeți în Evanghelie” (Mc 1,15). De aceea, acest sacrament este numit și sacramentul reconcilierii și al penitenței. Este privit ca un proces concret de convertire, care, deși e susținut de harul lui Dumnezeu, cere și efortul omului, atât în plan intern, personal, cât și în plan extern, al relațiilor sale cu ceilalți. Înseamnă că reconcilierea sacramentală presupune
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sub forma unor „mișcări” interioare, pe care penitentul le trăiește. Confesorul va fi atent la ele și le va încuraja privindu-le în lumina iertării și a milostivirii divine. Prin urmare, există: a) prima „mișcare”, care se manifestă printr-o penitență adevărată pe care o simte penitentul, însoțită de o suferință autentică pentru păcate, urmată apoi de tristețe, de neplăcere și în cele din urmă de o durere prin care penitentul arată în mod sincer că respinge păcatul; b) a doua
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentul, însoțită de o suferință autentică pentru păcate, urmată apoi de tristețe, de neplăcere și în cele din urmă de o durere prin care penitentul arată în mod sincer că respinge păcatul; b) a doua „mișcare”, care constă în împlinirea penitenței ca act, fapt ce presupunere o întoarcere concretă a penitentului către Dumnezeu, însoțită de o corectare și o îmbunătățire a vieții, acțiuni manifestate prin dorința de schimbare radicală către mai bine, către ceea ce este drept și corect pentru propria ființă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
face cunoscut penitentului pe Dumnezeu. Înseamnă că autocomunicarea divină are loc în deplinătatea semnificației sale chiar în spațiul celebrării sacramentale și implicit al dialogului dintre confesor și penitent. Sacramentul reconcilierii își găsește eficacitatea atât prin înfăptuirea corectă a prescripțiilor Ritualului Penitenței, cât și prin colaborarea subiectivă și dialogică a confesorului și a penitentului. Această colaborare nu condiționează efectul principal al reconcilierii sacramentale, ci, așa cum am afirmat, doar împlinirea efectelor secundare ale aceleiași reconcilieri. „Cuvintele și gesturile preotului sunt mijloace prin care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
rândul ei, martoră a acestei autocomunicări pe care Dumnezeu o înfăptuiește în sânul său. Realizată în ambient sacramental, autocomunicarea lui Dumnezeu are efecte și în afara acestui spațiu, în măsura în care penitentul rămâne deschis la harul lui Dumnezeu, în întreaga existență a sa. Penitența pe care el o primește „devine un medicament spiritual care îl ajută să rămână în memoria iertării, în amintirea perenă a privirii iubitoare pe care Mântuitorul o are asupra sa”. Penitentul iertat trăiește astfel experiența redescoperirii milostivirii lui Dumnezeu, pe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
experiența milostivirii lui Dumnezeu, alături de iertarea păcatelor, penitentul primește însăși viața lui Dumnezeu. Acest lucru se întâmplă datorită jertfei lui Cristos, la care se adaugă meritele întregului Trup Mistic al lui Isus Cristos, adică Biserica, și mijlocirea rugăciunilor și a penitențelor tuturor sfinților. Prin iertare, distanța dintre penitent și Dumnezeu s-a modificat, penitentul fiind acum în comuniune cu viața Trinitară, pentru că a primit un flux de iubire veșnică, divină, care îl face să iubească din nou, nu doar mai liber
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]