1,178 matches
-
îngerul alb este un asemenea exemplu) ei pot fi interpretați ca "simboluri ale proximității divine și mediul privilegiat al revelației" (Andrei Pleșu). Cel mai adesea sunt transformați în negativ, căci dintr-o formă lipsită de corporalitate, ce se refuză capacității perceptive umane, așa cum apar în viziunea angelologilor, îngerii apar ca niște ființe fragile, solitare, supuse pieirii sau, dimpotrivă, ca niște revoltați care propovăduiesc o dogmă a purificării prin păcat: "dar iată că un înger negru îmi taie calea/ vorbele lui cad
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și alegorii sublime ale destinului etern. Din această incredibilă fervoare existențială și meditativă, el nu trebuie să ezite a împrumuta, dar numai pentru a le interpreta din nou, deci pentru a le recrea. "Carte de recitire", așadar, din acest unghi perceptiv, Melancolia pietrei pune în mișcare o întreagă strategie a intertextului mitologic. Autoarea își numește mai întâi poemele cu metodă, cu luciditatea unui artizan perfect conștient de virtualele interpretări și perfect stăpân pe mijloacele proprii: Fedra se roagă, Hipolit se roagă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
rafinament nu este obnubilata de cunoașterea vocilor variate din ultimele decenii, de o cu totul altă factura, chiar si disonante. Semnalările exegetice cuprinse între paginile prezenței cărți, funcționale, desigur, prilejuiesc totodată parcurgerea sau, după caz, reparcurgerea pe un alt fond perceptiv a unor texte încă de mare rezonanță. Doina CONDREA DERER 1. Introducere În secolul al XIX-lea și mai ales la începutul veacului trecut, poezia lui Giacomo Leopardi (1798-1837) a generat o lungă serie de opere epigonice, în versuri sau
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
semantică a romanului s-ar putea găsi acolo. Sur prinde, la această voce impersonală, de grup, interesul constant pentru enigma fetelor Lisbon, interes prelungit, iată, și în anii maturității, cînd are loc confesiunea epică propriu-zisă. Naratorii au abordat misiunea lor perceptivă și reprezentațională (de "reflectori", cum ar spune Henry James) aproape profesional, reconstituind tragica poveste din mărturii cu caracter detectivist. Ele sînt numerotate de la 1 la 97 și cuprind, pe lîngă fotografii, jurnalul personal al Ceciliei și hîrtii recuperate din casa
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
exacerbat din partea cititorilor de azi? Să se fi uscat fîntinile imaginarului într-atît încît naratorii ajung tot mai des să recurgă la fapte diverse, jurnale proprii, sau "icoane" trendy ce strălucesc pe coperțile unor reviste glossy? Sau să fi fuzionat capacitățile perceptive ale Realului și ale realității imediate în așa măsură încît frontiera dintre fabulație și trăire cotidiană să se fi volatilizat? Problema merită cu siguranță o reflecție aprofundată... Avea 23 de ani, forme generoase și păr negru cînd a hotărît să
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
care pipăie tabloul, "rama era intactă și neclintită pe perete, dar mâna n-a dat peste pânză înlăuntrul ramei a pipăit numai peretele gol și aspru". Începe, astfel, un joc tenebros, în care ludicul pare a fi doar anticamera nebuniei perceptive: "Am sărit să prind drăceștile lumini și luminile au săltat alături. Ochii, de prinși acum cu întunericul, deslușeau și-un veșmânt alb, lipindu-se de zid, făcându-mi față. Încă o dată m-am repezit, și încă o dată mi-a scăpat
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cuprindă". Agitația înspăimântată, cu parfum agonistic, pare inutilă: "Mă zvârcolesc fără putere, cu vinele plesnind și cu răsuflarea retezată; ochii imenși și neclintiți [...] mă privesc atent, cu o crudă și satisfăcută curiozitate și caracatița râde, râde cu glas omenesc". Limpezirea perceptivă aduce cu sine și disiparea misterului terifiant: Ochii se îmbunează aplecați cu aceeași atenție să-mi sondeze privirea, de data asta fără răutate". Eroul îl are în față pe avocatul Silvestru Hotăran, iar spațiul în care se găsesc cei doi
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ani. Filosoful era îndreptățit să se refere la propriul sistem speculativ, denumit "fenomenologie transcendentală" sau "intențională". Această construcție i-a fost sugerată în cursuri de către profesorul său vienez, Franz Clemens Brentano (1838-1917). Husserl a dezvoltat câteva din problemele conștiinței intenționale perceptive, a rolurilor ei în existența și cunoașterea umană, blocate de fenomene degenerative și boli (în sens metaforic, n.ns) ale națiunilor europene. Înlăturarea acestor fenomene se poate face prin "terapeutica naturală" de sorginte empirico-tradițională sau/și prin "medicina naturalist- științifică
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
din punct de vedere temporal, desconsiderată ca simplă percepție în sistemul critic, deschide pentru Benjamin calea spre un concept superior al experienței, specific religiei, istoriei sau filologiei. Posibilitatea unei experiențe metafizice stă, cu alte cuvinte, în posibilitatea experienței efemere, contingente, perceptive. Pendularea ulterioară a lui Benjamin între materialismul detaliului (ca intuiție a prezentului) și forța așteptării mesianice (ca așteptare a viitorului) își găsește, în acest loc, o primă ocurență. Kant devine astfel un reper important, mai ales prin cenzura pe care
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
care numește percepția flaneurului este cea de „privire ilustrativă“ (illustratives Sehen). Ea presupune tocmai transformarea reveriei în text explicativ al lumii, a obiectului în urmă și proiectarea realității într-un univers fantasmatic, din care flaneurul însuși face parte. Astfel, construcția perceptivă a orașului presupune în primul rând deconstrucția sa: reperele și traseele sale cotidiene, aflate sub semnul unei rațiuni de ordin tehnic, devin prin flaneur personaje ale unei alegorii. Lectura modelează percepția, articolul de ziar capătă consistența evenimentului pe care îl
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
se impune față de celelalte metode. Exercițiul de exemplu, nu se confundă cu altă metodă tocmai pentru că el duce, prin repetarea activității, la însușirea unor acțiuni până la automatizarea lor (funcție formativă). Demonstrația, la rândul ei, îl pune pe elev în contact perceptiv cu realitatea pentru a accesibiliza predarea și învățarea (funcție cognitivă). Și, totuși, privită în cadrul procesului de confundare a condițiilor ideale (ce decurg din obiectivele prevăzute), condițiile reale (determinate de nivelul lui de pregătire, disponibilități interne, stadiu de dezvoltare, nivel de
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
Egipteanul Thespesion și Apollonius sunt implicați într-o discuție aprinsă cu privire la reprezentarea zoomorfica a zeilor etiopieni. Primul susține că imitația se bazează doar pe stimuli vizuali și că imaginația provine din straturile adânci ale conștiinței, fără nicio legătură cu realitatea perceptiva: "Imitația va crea ceea ce a văzut, imaginația ceea ce nu a văzut. [...] Adesea, uimirea (ekplesis) derutează imitația; nimic nu derutează imaginația" (Russell și Winterbottom, 1972, p. 552). Dacă, în concepția blakeană, imaginația trebuie diferențiată net de memorie, care ar fi esență
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
intrebarea care se naște automat este următoarea: nu cade cumva artistul care declara că reproduce exact o pictură, o gravura sau un manuscris perceput în timpul unei experiențe vizionare în capcana propriei declarații, evitând să ia în calcul tocmai propria subiectivitate perceptiva, astfel încât obiectul descris nu poate fi decât o versiune personalizată a originalului? Blake caută să se salveze, în extremis, de la acest paradox făcând apel la stratificarea percepției vizuale: ar exista, astfel, un ochi obișnuit, "vegetativ", care este supus erorii (caz
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
de artă. Din moment ce Blake își concepe artă că pe o simbioza dintre pictură și poezie 145, sub forma manuscrisului anluminat, timpul (ca element definitoriu al poeziei, implicând succesiune, ritm și discurs) și spațiul (ca element definitoriu al picturii, implicând simultaneitate perceptiva, suprafața și perspectiva) devin fenomene fundamentale. Precum am evidențiat deja, Blake își privește propriul proces de creație că subordonat integral unei autorități transcendente 146. Dat fiind că opera de artă147 se presupune a fi modelata spontan, grație exercițiului unui agent
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
o prezentare completă, cf. Burke, 1973, pp. 253-302, în special pp. 261-266. 110 Din acest punct de vedere, atitudinea lui Blake pare a se situa în prelungirea poziției vizionarului catolic Dionisie Cartusianul. 111 Cf. și acest pasaj din Jerusalem: "If Perceptive Organs Vary: Objects of Perception seem to vary: / If the Perceptive Organs close: their Objects seem to close also: / Consider this [...]" (E: 177). 112 Totuși, lucrurile nu sunt atât de simple: vom vedea că revizuirile operate asupra textului modifică, într-
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
261-266. 110 Din acest punct de vedere, atitudinea lui Blake pare a se situa în prelungirea poziției vizionarului catolic Dionisie Cartusianul. 111 Cf. și acest pasaj din Jerusalem: "If Perceptive Organs Vary: Objects of Perception seem to vary: / If the Perceptive Organs close: their Objects seem to close also: / Consider this [...]" (E: 177). 112 Totuși, lucrurile nu sunt atât de simple: vom vedea că revizuirile operate asupra textului modifică, într-o oarecare măsură, aceste judecați. 113 În același timp, cititorul nu
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
de contextul sociocultural bariere cauzate de frica endemică bariere cauzate de atitudinile individualiste bariere referitoare la relațiile individ grup. Sidney Shore a grupat problemele care intervin în comunicare în: blocaje de ordin emoțional blocaje de ordin cultural blocaje de ordin perceptiv. Indiferent de modul în care sunt grupate, aceste bariere perturbă comunicarea și implicit procesul didactic. Educatorul este în relație cu grupul de elevi care nu este omogen iar informațiile trebuie să depășească barierele care provin de la indivizi diferiți. În continuare
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
pasivitate excesivă și neimplicare în diverse situații de comunicare. Pentru elevii care nu dețin printre dominante și inteligența logico-matematică, disciplina matematică este un obiect de studiu dificil, neagreat și plictisitor. Din acest motiv vor interveni în comunicare bariere de ordin perceptiv dar și blocaje de ordin emoțional. Schemele lor operaționale vor fi insuficient elaborate pentru a putea asimila solicitările de ordin matematic. Comportamentul lor de învățare va rămâne la nivelul de acumulare de informație. Lipsește capacitatea de a rezolva problema de la
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
J.Piaget. Acesta înțelege învățarea într-un sens mai general, ca o asimilare informațională, succedată de acomodare sau restructurare operațională. În sensul cel mai general, ca însușire de informații și formare de comportamente, învățarea se prezintă sub mai multe forme: perceptivă, senzorială, motorie, verbală, cognitivă, afectivă. Toate procesele psihice sunt formate prin învățare (percepție, memorie, gândire, voință) și sunt antrenate ca mijloace în procesul învățării. De aceea, învățarea nu poate fi redusă la vreunul din procese (de exemplu, memorie), dar nici
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
5. Comunicarea în grup / 49 Cultivarea abilităților sociale de comunicare în grup / 50 Capitolul 6. Comunicarea în organizație / 55 Liderul și structura comunicării organizaționale / 56 Conflict și comunicare / 60 Comunicare și sinergie / 62 Consilierea membrilor organizației / 63 Filtre și distorsiuni perceptive în comunicarea organizațională / 69 Ședințe, întruniri, conferințe / 74 Capitolul 7. Comunicarea de masă / 81 Ce înțelegem prin comunicarea de masă? / 81 Mass-media / 86 Impactul social al televiziunii studiu de caz / 92 Capitolul 8. Analiza mesajelor comunicării / 97 Analiza de conținut
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
că sunt asemănătoare cu cea în care suntem implicați pe moment. Aici luăm o serie de decizii despre cum să desfășurăm conversația pe baza judecăților despre interlocutorul nostru. În sfârșit, a treia etapă presupune răspunsul, replica, oferirea feedback-ului. Abilitățile perceptive se referă la evitarea erorilor în înțelegea persoanei cu care interacționăm. Spunem că avem o abilitate perceptivă bine formată dacă: * observăm cu acuratețe cuvintele și comportamentul altei persoane; * evităm să ajungem direct la concluzii despre altă persoană; * formulăm cu grijă
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
despre cum să desfășurăm conversația pe baza judecăților despre interlocutorul nostru. În sfârșit, a treia etapă presupune răspunsul, replica, oferirea feedback-ului. Abilitățile perceptive se referă la evitarea erorilor în înțelegea persoanei cu care interacționăm. Spunem că avem o abilitate perceptivă bine formată dacă: * observăm cu acuratețe cuvintele și comportamentul altei persoane; * evităm să ajungem direct la concluzii despre altă persoană; * formulăm cu grijă judecăți despre acea persoană; * dăm un răspuns potrivit la ce a spus interlocutorul nostru. Este momentul să
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
ei. * Conducătorii eficienți folosesc tehnici diferite în raport cu fiecare membru al organizației. * În raport cu situația, o ședință de consiliere se întinde de la scurte cuvinte de laudă sau câteva minute de îndrumare, la lungi și bine structurate ședințe de dialog. Filtre și distorsiuni perceptive în comunicarea organizațională În opinia comună, regulile comunicării eficiente par a fi simple, însă pe circuitul informației în organizație și grup sau pe traseul comunicării interpersonale pot surveni o serie de perturbări. Comunicările interpersonale ascendente, orizontale și descendente din organizație
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
este ca o călătorie fără destinație. Trebuie să recunoaștem că în viața noastră am participat de multe ori la asemenea călătorii spre nicăieri. Oricum, realizarea cu rigoare logică a discursului scris sau rostit rămâne mereu un deziderat de atins. Distorsiuni perceptive Circulația informației în cadrul organizației între transmițător și receptor, înțelegerea corectă a mesajelor nu sunt stânjenite numai de filtrele comunicaționale prezentate până aici, ci și de așa numitele "distorsiuni perceptive" despre care vom vorbi în continuare. Efectul halo Prima impresie asupra
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
discursului scris sau rostit rămâne mereu un deziderat de atins. Distorsiuni perceptive Circulația informației în cadrul organizației între transmițător și receptor, înțelegerea corectă a mesajelor nu sunt stânjenite numai de filtrele comunicaționale prezentate până aici, ci și de așa numitele "distorsiuni perceptive" despre care vom vorbi în continuare. Efectul halo Prima impresie asupra unei persoane duce la evaluări pozitive sau negative care influențează percepția și spusele ei și în situațiile viitoare. Însă prezența unor judecăți de valoare care de fapt nu mai
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]