1,024 matches
-
redacție: mai 2005 CONVORBIRI SOCIOLOGICE Opinia publică despre criminalitate, justiție și poliție Septimiu Chelcea Universitatea București În acest studiu sunt prezentate unele constante ale opiniei publice despre actele de criminalitate (rata, cauzele, periculozitatea), despre sancțiunile prevăzute de lege (relația dintre periculozitatea actelor de criminalitate și asprimea pedepselor) și despre activitatea poliției (suportul popular al acesteia). Sunt analizate influența mass-media în construirea opiniei publice (suprareprezentarea criminalității, inducerea fricii de victimizarea criminală etc.) și particularitățile proceslor cognitive ce intervin în emergența opiniilor (suprageneralizarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prin deficitul de educație, în timp ce violul este motivat cel mai adesea prin dezechilibru mintal. Mai recent, studiile privind modul în care își explică oamenii criminalitatea relevă legătura pe care aceștia o fac între comiterea delictelor și consumul de droguri. Evaluarea periculozității diferitelor tipuri de delicte Cercetările psihosociologice experimentale au arătat că există un larg consens între diferite grupuri în ceea ce privește gravitatea (seriousness) diferitelor delicte (Coombs, 1967; Indermaur, 1990; Rose și Prell, 1955; Sellin și Wolfgang, 1964; Thurstone, 1927; Turner, 1978). În cele mai multe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
diferitelor delicte (Coombs, 1967; Indermaur, 1990; Rose și Prell, 1955; Sellin și Wolfgang, 1964; Thurstone, 1927; Turner, 1978). În cele mai multe cercetări s-a apelat la tehnica de „comparare pe perechi”: studenții erau rugați să compare, din punctul de vedere al periculozității lor, două câte două, diferitele acte delictuale. Claire Corbet și Frances Simon (1991) au găsit că există o concordață între ierarhizarea gravității faptelor penale stabilită legal (corespunzător pedepselor prevăzute de lege) și ierarhizarea făcută în sondajele de opinie. Într-o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
evalueze peste 200 de acte de delincvență, s-a pus în evidență că americanii consideră crimele cu violență ca fiind cele mai grave delicte (Wolfgang et al., 1985). S-a mai constatat, de asemenea, că există un larg consens în legătură cu periculozitatea actelor criminale, mai ales în ceea ce privește delictele considerate de cea mai mare și de cea mai mică periculozitate. Referitor la delictele considerate a avea o periculozitate medie, părerile au fost oarecum divergente când s-a pus problema ierarhizării lor. În alte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
violență ca fiind cele mai grave delicte (Wolfgang et al., 1985). S-a mai constatat, de asemenea, că există un larg consens în legătură cu periculozitatea actelor criminale, mai ales în ceea ce privește delictele considerate de cea mai mare și de cea mai mică periculozitate. Referitor la delictele considerate a avea o periculozitate medie, părerile au fost oarecum divergente când s-a pus problema ierarhizării lor. În alte cercetări s-a constatat că infracțiunile împotriva persoanei sunt considereate de public a fi mai grave decât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
et al., 1985). S-a mai constatat, de asemenea, că există un larg consens în legătură cu periculozitatea actelor criminale, mai ales în ceea ce privește delictele considerate de cea mai mare și de cea mai mică periculozitate. Referitor la delictele considerate a avea o periculozitate medie, părerile au fost oarecum divergente când s-a pus problema ierarhizării lor. În alte cercetări s-a constatat că infracțiunile împotriva persoanei sunt considereate de public a fi mai grave decât infracțiunile împotriva proprietății (Borg, 1988). Clyde H. Coombs
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
considereate de public a fi mai grave decât infracțiunile împotriva proprietății (Borg, 1988). Clyde H. Coombs (1967), reluând cercetarea lui Louis L. Thurstone (1927), a găsit că există, la un interval de 40 de ani, o remarcabilă stabilitate în evaluarea periculozității diferitelor acte infracționale. O amplă cercetare desfășurată în opt țări (SUA, Marea Britanie, Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca, Olanda și Kuwait) a urmărit să stabilească dacă publicul din diferite țări și culturi ierarhizează în același fel diferitele infracțiuni. S-a cerut să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a cerut să se asocieze pedepse mai aspre sau mai blânde infracțiunilor (omucidere, viol, furt, tâlhărie, furt de automobile). Cu excepția Kuwaitului, în care populația s-a pronunțat pentru pedepse mai severe, în celelalte șapte țări a existat o concordanță în ceea ce privește periculozitatea diferitelor crime (Scott și Al-Thakeb, 1977). Același model al aprecierii periculozității delictelor s-a întâlnit și în Australia, într-o cercetare independentă condusă de Roderic Broadhurst și David Indehermaur (1982). Concluzia: cu variații nesemnificative, indiferent de țară și cultură, oamenii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
infracțiunilor (omucidere, viol, furt, tâlhărie, furt de automobile). Cu excepția Kuwaitului, în care populația s-a pronunțat pentru pedepse mai severe, în celelalte șapte țări a existat o concordanță în ceea ce privește periculozitatea diferitelor crime (Scott și Al-Thakeb, 1977). Același model al aprecierii periculozității delictelor s-a întâlnit și în Australia, într-o cercetare independentă condusă de Roderic Broadhurst și David Indehermaur (1982). Concluzia: cu variații nesemnificative, indiferent de țară și cultură, oamenii apreciază într-un mod foarte asemănător periculozitatea diferitelor acte infracționale. Imaginea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Același model al aprecierii periculozității delictelor s-a întâlnit și în Australia, într-o cercetare independentă condusă de Roderic Broadhurst și David Indehermaur (1982). Concluzia: cu variații nesemnificative, indiferent de țară și cultură, oamenii apreciază într-un mod foarte asemănător periculozitatea diferitelor acte infracționale. Imaginea delincvenților Rezultatele cercetărilor științifice referitoare la modul cum sunt percepuți delincvenții de către public conduc la concluzia că există un „stereotip al delincventului”. Așa cum arată Julian V. Roberts (1992, 138), „în ochii publicului, un infractor este tipic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Să fie admonestați în colectivul lor de muncă 7 2,3 Să fie lăsați în pace 19 6,4 Să fie sancționați în alt fel 13 4,3 Nu știu/Nonrăspuns 9 3,0 Total 299 100,0 Relația dintre periculozitatea infracțiunilor și severitatea pedepselor în percepția publicului constituie, de asemenea, o temă de cercetare. Există o proporționalitate? Sondajele de opinie publică au indicat existența unei asemenea proporționalități (Gebotys și Roberts, 1987; Hamilton și Rytina, 1980; White, 1975). Totuși, această proporționalitate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de cercetare. Există o proporționalitate? Sondajele de opinie publică au indicat existența unei asemenea proporționalități (Gebotys și Roberts, 1987; Hamilton și Rytina, 1980; White, 1975). Totuși, această proporționalitate este departe de a fi perfectă (Rossi et al., 1985). În evaluarea periculozității infracțiunilor și a severității sancțiunilor intervin factori de natură psihologică și sociologică: atractivitatea fizică a infractorilor și a victimelor, caracteristicile demografice ale celor care fac evaluarea etc. Dar „îi judecă” publicul mai aspru pe infractori decât judecătorii înșiși? Răspunsul este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
raporturile interpersonale. Continuând contribuția lui Cleckley, Hare (1986Ă elaborează „Psychopathic Checklist” (PCLĂ și forma revizuită (PCL-RĂ, un interviu structurat adresat personalităților psihopatice. Deși are o valoare predictivă deosebită și este larg utilizat în psihiatria judiciară, scorurile sale înalte confirmă simultan periculozitatea pacienților respectivi și potențialul recidivant. Dezvoltarea conceptului de personalitate patologică a parcurs în a doua jumătate a secolului XX o etapă a ambiguităților terminologice, corespunzătoare noțiunilor de temperament, caracter și personalitate. Acestea au fost utilizate în mod substitutiv, dar primele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
puseele acute de schizofrenie pot avea același substrat neurobiologic - în acest caz dismetabolismul noradrenergic - ca și cele din reacutizările manifestărilor schizotipale sau paranoice. Terapiile farmacologice în tulburările de personalitate se adresează manifestărilor clinice și comportamentale relevante prin intensitatea, dramatismul și periculozitatea lor pentru individ și anturaj. Sunt vizate deci stările depresive și anxioase, producțiile perceptuale și cognitive patologice, impulsivitatea și agresivitatea ce pot culmina în acte suicidare sau criminale. Rezultatele studiilor experimentale și clinice adresate terapiei medicamentoase a tulburărilor de personalitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a arăta și a grăi să cade."31 Prin urmare, ia o hotărâre care are greutatea de a o caracteriza fără rest: nu falsifică adevărul, ba chiar se face chezașul său, dar simte că acesta are o consistentă doză de periculozitate. Și totuși, lumea nu poate funcționa ignorând adevărul, nimic nu se poate construi pe fals. Inițial, consideră că fiecare trebuie să-și asume responsabilitatea privitoare la acest adevăr: "Iară de vor fi uréchi ca acélea așéși de tot adevărului neascultătoare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lui Cantemir un "intrigant politic" ce ar urmări exclusiv propriile scopuri 34. În cel mai rău caz, Brehnacea are o ezitare atunci când vede pornirea Cucunosului de a da în vileag "cuvântul" Lupului și de a-l avertiza pe Corb de periculozitatea sa. Dar făptașul nu este Brehnacea, ci Cucunosul. Pasărea cea înțeleaptă se găsește prinsă într-un vârtej al intrigilor, pe care nu le aprobă și la care nu acceptă să participe cu trup și suflet. Atunci când nu poate face binele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
alarmante care prezintă familia ca pe un teritoriu cu risc major pentru sănătatea și chiar pentru viața membrilor săi. În special viziunile feministe, evidențiind victimizarea femeilor și a copiilor în situațiile de violență domestică, au lansat și au susținut ideea periculozității crescute a vieții familiei, pentru propriii membri, cei pe care ar trebui să-i protejeze. Vom încerca în continuare să reliefăm aspectele specifice ale acestei forme de violență interpersonală și de grup. Deși, așa cum am spus, în ultimii ani, statisticile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sau lumină puternică impun anumite măsuri de protecție a muncii, obligatorii conform Legii nr. 5/1995. Prin specificul lor, lucrările experimentale implică posibilități diferite de accidentare, care pot fi evitate prin respectarea normelor de tehnica securității muncii. Principalii factori de periculozitate care pot genera accidente sau îmbolnăviri sunt: * operațiile cu lichide agresive ce provoacă arsuri; * degajările de substanțe inflamabile; * acțiunea curentului electric; * acțiunea căldurii; * zgomotul; * vibrațiile; * degajările de substanțe toxice sub formă de vapori, praf, fum; * exploziile datorate unor materiale explozive
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
afectat se spală cu multă apă. 4. Săruri alcaline în caz de necesitate, se amestecă cu bisulfit de sodiu solid, se dizolvă în apă și se deversează sub formă de soluții neutre (pH=6-8). 5. Compuși organici ușor volatili cu periculozitate scăzută pot fi lăsați să se evapore liber, în cantități mici, dacă în incintă există nișe cu tiraj bun, sau în aer liber. Se va evita formarea de amestecuri inflamabile cu aerul. Se vor exclude din zonă flăcările deschise, precum și
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
și aflați în libertate, să fie evacuați în Transnistria și internați în lagărul de mai sus menționat și comuniștii aflați în lagăre, precum și acei din închisori care-și execută osânda, dar numai condamnații la pedeapsă corecțională. Și aceștia prezintă suficientă periculozitate, prin contaminarea ce pot provoca tovarășilor din lagăre sau închisori, precum și prin posibilitatea de comunicație a propagandei subversive. Numele și numărul lor se va stabili prin Ministerul Afacerilor Interne pentru acei din lagăr și prin Ministerul de Justiție, Direcția Generală
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
bunurile ce formează obiect exclusiv al proprietății publice nu poate fi primită, deoarece nu există nici un temei legal pentru o asemenea soluție. Singură restricție de ordin constituțional este aceea că în considerarea valorii sociale aparate de legea penală și a periculozității infracțiunii nu se poate face o deosebire de tratament între titularii dreptului de proprietate privată care, potrivit art. 41 alin. (2) din Constituție, trebuie ocrotiți în mod egal de lege. Dispoziția constituțională din art. 135 alin. (5) care consacră caracterul
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
destinate consumului individual, întrucat capitalul asigura valorificarea muncii sociale în scop de profit. Deci, cu respectarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) din Constituție și având în vedere și alte criterii ce țin de valoarea socială proteguita și de gradul de periculozitate socială a faptei, Parlamentul se poate opri la alte soluții decât cea reținută în deciziile atacate, Curtea neputând afecta dreptul legiuitorului de a decide cu privire la viitoarea reglementare. Este, altfel spus, o problemă de politică legislativă penală, care excede competența Curții
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
legală este neconstituțională, cum este cazul de față, când ea a reținut că dispozițiile atacate contravin art. 41 alin. (2) din Constituție. Parlamentul este îndreptățit deci să adopte o reglementare corespunzătoare, în funcție de obiectul social aparat de legea penală și de periculozitatea faptei, fiind evident ținut de necesitatea - stabilită prin Constituție - de a asigura ocrotirea proprietății private în mod egal, indiferent de titular. În stabilirea termenului pus la dispoziția Parlamentului pentru modificarea dispozițiilor legale atacate în fața Curții, precum și, eventual, a altor prevederi
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
la regimul - de asemenea anterior - al ocrotirii avutului personal, în condițiile în care regimul comunist acordase foarte puțină atenție protecției acestuia din urmă, ar produce societății prejudicii mai mari, în sensul încurajării fenomenului infracțional, din moment ce nu există o concordanță între periculozitatea infracțiunilor săvârșite și sancțiunile aplicabile. Este de notorietate faptul că după decembrie 1989 a sporit numărul infracțiunilor privind avutul obștesc, căpătând amploare fenomenul de scurgere a valorilor din proprietatea regiilor autonome și societăților comerciale cu capital de stat către societățile
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
privind sănătatea umană Articolul 16 (1) Pentru fiecare substanță care figurează pe lista prioritară stabilită potrivit art. 11, autoritatea competența împreună cu Comitetul fac o evaluare a riscului privind efectele substanței asupra sănătății populației. ... (2) În prima etapă se va identifica periculozitatea substanței prin determinarea proprietăților și efectelor potențial adverse manifestate de substanță, potrivit părții A din anexă nr. 4 și părții A din anexă nr. 5. ... (3) După identificarea periculozității, autoritatea competența împreună cu Comitetul vor avea în vedere în etapele ulterioare
HOTĂRÂRE nr. 2.427 din 21 decembrie 2004 privind evaluarea şi controlul riscului substanţelor existente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164610_a_165939]