546 matches
-
În ciuda dificultății de a armoniza aspirațiile epistemice înspre adevăr cu menținerea febrilității naționaliste, artizanii istoriografiei interbelice au reușit să găsească calea de mijloc între cele două. Istoria critică, în mare măsură debarasată de încărcătura manifest naționalistă, este reflectată și în periodizarea operată de N.A. Constantinescu (1928) în Istoria Românilor. Trecutul românesc este prezentat ca o dramă în patru acte: • Partea I din cele mai vechi timpuri până la 600 d. Chr.; • Partea II (600-1504), interval temporal bi-epocal, întrucât cuprinde: a) Epoca de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
național, dar "fără a-și da seama" (p. 175), acest fapt datorându-se absenței conștiinței unității naționale în acel moment istoric. În aceeași tradiție critică, de-naționalizantă, se înscrie și manualul redactat de R. David (1937). În plus față de maniera de periodizare folosită de Constantinescu, R. David introduce un capitol suplimentar, istoria românilor fiind conceptualizată ca desfășurându-se într-o înlănțuire de cinci epoci: • epoca formării poporului român (513 î.Hr. [expediția lui Darius I împotriva sciților]-1241 d.Hr. [sfârșitul domniei lui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este că Unirea din 1859 s-a făcut esențialmente pe cale diplomatică, prin voința puterilor europene și nu prin acțiuni proprii, așa cum ar presupune un locus al controlului intern. Structura trecutului românesc elaborată de David poate fi denominată ca tipul de periodizare relațională, întrucât istoria poporului român este înțeleasă în relație aproape exclusivă cu Imperiul Otoman. Axa centrală a istoriei este creșterea și descreșterea Curții Otomane, trecutul românesc fiind înțeles ca orbitând în jurul destinului Porții. Istoria românilor este reprezentată ca funcție a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Țara Ungurească a hotărât unirea cu România, va fi declarată "Ziua națională a României" după căderea regimului comunist. Modul de raportare la acțiunea lui Mihai Viteazul poate fi luat ca un barometru al naționalismului istoriografic. Din acest punct de vedere, periodizarea lui N.A. Constantinescu denotă minimumul de naționalism în conceptualizarea istoriei poporului român, din două motive: în primul rând, pentru că evacuează sensul intrinsec național al "Cuceririi Ardealului și Moldovei" (Constantinescu, 1928, p. 163), și în al doilea rând, prin faptul că
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a Transilvaniei, atât de intim asociată de nomenclatura conducătorilor de etnie maghiară, a fost trecută în umbră. Însă nu se poate trece cu vederea faptul că acest criteriu nu este aplicat riguros: epoca fanariotă continuă să fie reliefată în majoritatea periodizărilor istoriei românilor ca un interval definitoriu, chiar dacă simbolizează o perioadă negativă în evoluția spre autonomie a poporului român. Respectarea cu strictețe a criteriului etniei elitei politice ar prescrie eludarea importanței epocii fanariote în devenirea poporului român, ceea ce nu se întâmplă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
iii). Cu tot acest complex de inferioritate, un lucru este cert: istoria românilor nu mai poate fi privită în propriul ei cadru de referință. Majoritatea manualelor interbelice elaborează pe marginea raportului național-universal, raport care de cele mai multe ori ia forma românesc-occidental. Periodizarea trecutului românesc este acum precedată de periodizarea istoriei universale, față de care istoria românilor capătă sens. Astfel, S. Lambrino, G. Lazăr și V.P. Arbore (1939) prezintă următoarea schemă periodică a istoriei naționale în raport cu istoria universală, reprodusă și de P.P. Panaitescu (1942
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un lucru este cert: istoria românilor nu mai poate fi privită în propriul ei cadru de referință. Majoritatea manualelor interbelice elaborează pe marginea raportului național-universal, raport care de cele mai multe ori ia forma românesc-occidental. Periodizarea trecutului românesc este acum precedată de periodizarea istoriei universale, față de care istoria românilor capătă sens. Astfel, S. Lambrino, G. Lazăr și V.P. Arbore (1939) prezintă următoarea schemă periodică a istoriei naționale în raport cu istoria universală, reprodusă și de P.P. Panaitescu (1942): Tabel 23. Periodizarea istoriei universale și a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este acum precedată de periodizarea istoriei universale, față de care istoria românilor capătă sens. Astfel, S. Lambrino, G. Lazăr și V.P. Arbore (1939) prezintă următoarea schemă periodică a istoriei naționale în raport cu istoria universală, reprodusă și de P.P. Panaitescu (1942): Tabel 23. Periodizarea istoriei universale și a celei naționale Epoca Istoria universală Istoria națională Epoca antică Mileniul IV î.Chr.476 d.Chr. 512 î.Chr.271 d.Chr. Evul mediu 476 1250 271 1300 1250 1453 1300 1600 Epoca modernă 1453 1789
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în care se punea în practică o foarte explicit formulată pedagogie a urii. Doar că cele două minute zilnice ale urii își aveau corespondentul românesc în cele 3 ore săptămânale ale urii administrate în cadrul cursului de istorie. Logica sovietică de periodizare a trecutului românesc. Preluarea puterii politice și guvernamentale de către Partidul Comunist din România (PCdR) în urma celui de-al Doilea Război Mondial a rupt vraja naționalismului etnic românesc. Imaginea trecutului, ca resursă simbolică de legitimare și contrafort al ordinii consacrate, nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
națională fiind încastrată în ritmurile istoriei universale. În cel mai pur stil al materialismului dialectic, istoria societății omenești este divizată în cinci orânduiri fundamentale, forța motrică ce asigură propulsia dintr-o orânduire în alta fiind lupta de clasă. Tabel 26. Periodizarea marxistă a istoriei universale și a celei naționale Orânduirea socială Istoria universală Istoria națională Orânduirea comunei primitive Până în 106 e.n. Orânduirea sclavagistă Până în 476 e.n. 88 î.d.e.n. 271 e.n. Orânduirea feudală 476 1789 271 1821 Orânduirea capitalistă 1789 1917
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
clasa a IX-a (Huruzeanu et al., ediția princeps 1978, reeditat anual până în 1989), respectiv Istoria contemporană a României: manual pentru clasa a X-a (Petric și Ioniță, ediția princeps apărută în 1982, reeditat anual până în 1989). Logica național-comunistă de periodizare a trecutului românesc. Ca stat satelit, aflat sub ocupație militară sovietică (trupele Armatei Roșii retrăgându-se în 1958), România manifesta o maximă sensibilitate față de evoluțiile politice de la Moscova. Schimbările din centrul politic moscovit erau ulterior modelate în periferia românească prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și modul de conceptualizare a trecutului. Două mutații majore sunt evidente în această reformă pe plan istoriografic: a) re-naționalizarea trecutului, epurat anterior de orice semnificații naționale în urma campaniei rolleriene, realizată în paralel cu b) abandonarea progresivă a dogmei marxist-leniniste în periodizarea trecutului în funcție de modul de producție și orânduirea socială. Modificările suferite de structura și substanța istoriei românești nu au fost abrupte și nici radicale, deși efectul cumulativ al retușurilor s-a dovedit a fi unul destul de dramatic. Două etape pot fi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
efectul cumulativ al retușurilor s-a dovedit a fi unul destul de dramatic. Două etape pot fi distinse în prelungul proces de prefacere post-rolleriană a trecutului românesc. Într-o primă fază, deși factorul național a fost reintrodus timid în metanarațiunea românească, periodizarea trecutului a rămas cea marxist-leninistă. Pe tot parcursul deceniului șase și chiar și la începutul celui de-al șaptelea, după cum atestă manualul semnat de D. Almaș et al. (1966), precum și cel redactat de F. Dragne et al. (1971), s-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a rămas cea marxist-leninistă. Pe tot parcursul deceniului șase și chiar și la începutul celui de-al șaptelea, după cum atestă manualul semnat de D. Almaș et al. (1966), precum și cel redactat de F. Dragne et al. (1971), s-a menținut periodizarea întocmită de Roller, care poate fi considerată de extracție pur marxist-leninistă. Într-o fază secundă, periodizarea trecutului s-a făcut conform unei scheme duble, utilizându-se în paralel două coduri nominale pentru desemnarea perioadelor: dogmatica formulă a orânduirilor primitivă-sclavagistă-feudală-capitalistă-socialistă, dar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al șaptelea, după cum atestă manualul semnat de D. Almaș et al. (1966), precum și cel redactat de F. Dragne et al. (1971), s-a menținut periodizarea întocmită de Roller, care poate fi considerată de extracție pur marxist-leninistă. Într-o fază secundă, periodizarea trecutului s-a făcut conform unei scheme duble, utilizându-se în paralel două coduri nominale pentru desemnarea perioadelor: dogmatica formulă a orânduirilor primitivă-sclavagistă-feudală-capitalistă-socialistă, dar care este acum secondată de un sistem denominativ paralel: "epoca străveche și veche" acoperă orânduirile comunei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
orânduirea feudală, "epoca modernă" corespunzând orânduirii capitaliste, și "epoca contemporană" reprezentând orânduirea socialistă (Daicoviciu Constantin et al., 1972). Astfel, anul 1972 este decisiv în desprinderea de structurarea tipic marxistă a timpului istoric românesc și introducerea unui sistem "dublu mixt" de periodizare a trecutului, menținut până la prăbușirea regimului comunist. Tranziția va fi încheiată doar în ediția din 1991 (Daicoviciu Hadrian et al., 1991), în care clasificarea standard marxistă pe bază de orânduiri este complet eliminată, tot ceea ce rămâne fiind succesiunea epocilor veche-medie-modernă-contemporană
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comunist. Tranziția va fi încheiată doar în ediția din 1991 (Daicoviciu Hadrian et al., 1991), în care clasificarea standard marxistă pe bază de orânduiri este complet eliminată, tot ceea ce rămâne fiind succesiunea epocilor veche-medie-modernă-contemporană. Dincolo de introducerea unui sistem dublu-mixt în periodizarea trecutului, care semnalează schimbarea macazului ideologic înspre comunismul național, alte două evoluții reclamă mențiuni suplimentare. În primul rând, dacă anterior manualele purtau titlul "Istoria românilor" sau "Istoria Românilor", manualele din perioada comunismului matur sunt intitulate în bloc "Istoria României" (Almaș
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
autorilor, devreme ce glasul obiectiv al marxism-leninismului nu are nevoie de "portavoci" auctoriale pentru a se face auzit? Fiind produsul absolut al științei obiective, istoria României nu are nevoie de autori. În anii '80 se conturează noua logică național-comunistă de periodizare a trecutului românesc: • Istoria antică a României (sic!) (din cele mai vechi timpuri până în sec. VIII e.n.) • Istoria medie a României (sec. VIII 1821) • Istoria modernă a României (1821 1918) Perioada formării României moderne (1821 1878) Perioada făuririi statului național
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintării țării spre comunism (1969 prezent). Structura periodică a trecutului românesc a fost, încă o dată, transpusă pe baza naționaliste, în timp ce istoria românilor a fost, încă o dată, re-injectată cu "duhul național". Ca urmare, schema marxistă de periodizare bazată pe moduri de producție și orânduirile sociale aferente a fost substituită cu o structură periodică centrată pe evidențierea evenimentelor naționale, cum sunt revoluția de eliberare națională din 1821, independența națională obținută în 1878, sau crearea României Mari în 1918
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
socială și națională, totul culminând cu organizarea "insurecției naționale" din 23 august 1944 un act profund patriotic soldat cu eliberarea națională și intrarea în epoca "democrației populare". După această dată, martirologia se preface în encomiastica de partid. Din acest moment, periodizarea istoriei României se face în funcție de Congresele PCR. Tragând linie și făcând bilanțul general al perioadei național-comuniste (1964-1989) în privința gestionării politice a trecutului, trebuie punctate două aspecte, primul legat de procesualitatea revoluției mnemonice, al doilea referitor la caracterul intra-sistemic al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de manuale aflate în vigoare, al căror mesaj produc efecte în contemporaneitate, intitulate monotipic Istorie. Manual pentru clasa a XII-a (Bozgan et al., 2003; Barnea et al., 2007; Băluțoiu și Grecu, 2010; Petre et al., 2008). Logica postnațională de periodizare a trecutului românesc I. Discursul monofonic (1991-1997). Colapsul regimului comunist prin revoluția română din 1989 urgenta reconceptualizarea trecutului. Totuși, ieșirea din comunism, atât la nivelul societății per ansamblu, cât și la cel al reconceptualizării istoriografice, nu avea să fie rapidă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1989 urgenta reconceptualizarea trecutului. Totuși, ieșirea din comunism, atât la nivelul societății per ansamblu, cât și la cel al reconceptualizării istoriografice, nu avea să fie rapidă. În anii imediat postrevoluționari, imaginea trecutului românesc a suferit modificări minimale. În pofida faptului că periodizarea marxist-leninistă, pe bază de orânduiri sociale, este eliminată complet, manualul lui H. Daicoviciu et al. (1991) este o simplă reeditare a textului din 1987, cu cosmetizările de rigoare. Deși manualul este intitulat "Istoria românilor antică și medievală", autorii oferă "periodizarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
periodizarea marxist-leninistă, pe bază de orânduiri sociale, este eliminată complet, manualul lui H. Daicoviciu et al. (1991) este o simplă reeditare a textului din 1987, cu cosmetizările de rigoare. Deși manualul este intitulat "Istoria românilor antică și medievală", autorii oferă "periodizarea istoriei antice și medii a României" (1987, p. 4, subl. n.): • Epoca străveche de la apariția omului pe aceste teritorii și până la formarea statului dac, sub conducerea lui Burebista; • Epoca veche (antică) circa 80 î.e.n.aprox sec VIII e.n.; • Epoca medie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istoriografiei comuniste care, încetul cu încetul, pe măsura îndepărtării temporale de vechiul regim, se va estompa. Manualele succesoare, care spre deosebire de cel al lui Daicoviciu et al. (1991) au fost construite pe fundații noi, au preluat de la acesta sistemul "epocal-cronologic" de periodizare, acela de segmentare a timpului istoric în epoci generice (veche, modernă, contemporană). O variație a acestui sistem este avansată de M. Manea, A. Pascu și B. Teodorescu (1993, p. 10): Tabel 33. Periodizare postcomunistă a istoriei (universale, continentale și naționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au preluat de la acesta sistemul "epocal-cronologic" de periodizare, acela de segmentare a timpului istoric în epoci generice (veche, modernă, contemporană). O variație a acestui sistem este avansată de M. Manea, A. Pascu și B. Teodorescu (1993, p. 10): Tabel 33. Periodizare postcomunistă a istoriei (universale, continentale și naționale) Epoca Universal Continental Național Preistoria 4-3 mil. î.Hr. 1 mil. î.Hr. 1 mil. î.Hr. Protoistoria Mil. II î.Hr. Mil. II î.Hr. Antichitatea 3200/3000 î.Hr. Sec. VIII î.Hr. 82 î.Hr. (statul dac sub
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]