706 matches
-
284 H. Baruk, Le problème psychologique et métaphisique de la personalité, în "Revue internationale de Philosophie", 35/1956, p. 87. 285 C. Rădulescu-Motru, Op. cit., p. 611. 286 Cf. Vasile Băncilă, Doctrina personalismului energetic a d-lui C. Rădulescu-Motru. 287 Gheorghe Vlăduțescu, Personalismul francez, p. 54. 288 Ch. Renouvier, Le personnalisme, Paris, Félix Alcan, 1926, p. 222. 289 Ibidem, p. 129. 290 Ch. Renouvier, Op. cit., p. IV. 291 Gh. Vlăduțescu, Op. cit., p. 82. 292 Ibidem, p. 89. 293 Em. Mounier, Introduction aux existentialismes
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
306 Georges Gusdorf, Mit și metafizică, Timișoara, Editura Amarcord, 1996, p. 156. 307 Ștefan Afloroaei, Cum este posibilă filosofia în Estul Europei, p. 135. 308 Kant, Critica rațiunii pure, p. 549. 309 Alexandru Surdu, Vocații filosofice românești, p. 39. 310 Personalismul energetic ar putea institui noi exerciții filosofice. (Ar fi de semnalat faptul că în filosofia românească mai există proiecte "energetiste"; de exemplu, la Ștefan Lupașcu.). 311 Modelul ontologiei umanului este explorat, în filosofia românească, și de Lucian Blaga, Emil Cioran
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în filosofia românească mai există proiecte "energetiste"; de exemplu, la Ștefan Lupașcu.). 311 Modelul ontologiei umanului este explorat, în filosofia românească, și de Lucian Blaga, Emil Cioran ș. a. 312 Cred că putem vorbi, relativ la spațiul filosofiei europene, și despre un personalism religios, având, printre reprezentanții săi iluștri pe teologul român Dumitru Stăniloae. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- VIOREL CERNICA Filosofia umanului 2 1 3
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de regrupare febrilă a rămășițelor propriei identități în jurul unui ultim spasm de oportunism (avantajele împăcării cu Pandele) asistăm la delirul mini-grandomaniei ("șmecheria e să fii mare atât cît să nu fii mic"), cumplită convertire a fricii de a fi în personalism procustian; criza absenței identității se agravează și culminează prin "conștiința" pierderii identității; adus în fața acestui adevăr, antieroul află că la capătul pierderii identității s-a identificat cu neantul: el este nimeni! De aici încolo autoiluzionarea cunoaște un "acces" paroxistic, ultima
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
autori fundamental diferiți (Eminescu, Caragiale, Alecsandri) procustianei ecuații „fond-formă-armonie”, în studiile Eminescu - poet universal, Caragiale în poezia lumii și Vasile Alecsandri în poezia universală. O contribuție importantă o aduce C. Rădulescu-Motru prin revizuirea și completarea lucrării sale din 1927 privind „personalismul energetic”: Morala personalismului energetic (t. XIV-XV, 1944-1946) și Materialismul și personalismul în filosofie (t. XVI-XVII, 1946-1948). Alte studii: Alexandru Marcu, Romanticii italieni și români (t. II, 1925), Vasile Alecsandri și Italia (t. III, 1927); Nicolae Cartojan, Legendele Troadei în literatura
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
Eminescu, Caragiale, Alecsandri) procustianei ecuații „fond-formă-armonie”, în studiile Eminescu - poet universal, Caragiale în poezia lumii și Vasile Alecsandri în poezia universală. O contribuție importantă o aduce C. Rădulescu-Motru prin revizuirea și completarea lucrării sale din 1927 privind „personalismul energetic”: Morala personalismului energetic (t. XIV-XV, 1944-1946) și Materialismul și personalismul în filosofie (t. XVI-XVII, 1946-1948). Alte studii: Alexandru Marcu, Romanticii italieni și români (t. II, 1925), Vasile Alecsandri și Italia (t. III, 1927); Nicolae Cartojan, Legendele Troadei în literatura veche românească (t
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
Eminescu - poet universal, Caragiale în poezia lumii și Vasile Alecsandri în poezia universală. O contribuție importantă o aduce C. Rădulescu-Motru prin revizuirea și completarea lucrării sale din 1927 privind „personalismul energetic”: Morala personalismului energetic (t. XIV-XV, 1944-1946) și Materialismul și personalismul în filosofie (t. XVI-XVII, 1946-1948). Alte studii: Alexandru Marcu, Romanticii italieni și români (t. II, 1925), Vasile Alecsandri și Italia (t. III, 1927); Nicolae Cartojan, Legendele Troadei în literatura veche românească (t. III, 1927), „Fiore di virtú” în literatura românească
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
nici forma”, ci armonia. „Fără armonie, fondul e un simplu conținut sufletesc.” De la misticism la raționalism (1924) - iată un titlu de volum (de „cronici culturale”) vizând contestarea lui N. Iorga și a „școlii mistico-naționale istorice” de la „Sămănătorul”. În locul „individualismului și personalismului”, D. pune „ideea de neam și ideea de adevăr”, ajungând la un ciudat „raționalism mistic” sau „misticism rațional”. Practic, acesta constă, cum exact observă E. Lovinescu, „într-o supravalorificare a valorilor estetice românești, prin punerea lor într-un plan universal
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
literatură. În 1872 e în București, pentru a pregăti volumul de poezii Prima verba, apărut în același an. Fusese înscris - mai mult de formă - la Institutul Schewitz și chiar la Facultatea de Litere. Situația tot mai precară a averii familiale, „personalismul său acut” (Adrian Marino) și complexul genialoid, legat, de acum, indestructibil, de o conștiință a misiunii poetului (dar grefat pe mândria sa aristocrată), îl determină să se arunce în politică, în care vedea o cale directă către reușită și succes
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
se reproduc extrase din conferința Sentimentul național în literatura italiană a lui Paolo Soldati (profesor la Craiova și traducător al lui Goga). Totuși, nu întreaga publicistică literară din R.e. e colorată ideologic. Sunt de menționat contribuțiile lui Lucian Costin (Personalismul în literatură), Iosif E. Naghiu (Un poet uitat. Asesorul Zaharia Boiu), George Sbârcea (Ion Moldovanu), Const. Rîuleț (Epigrama românească). O prezență aparte în sumar o constituie numeroasele traduceri ale lui Al.T. Stamatiad din poezia chineză și japoneză clasică, tot
ROMANIA EROICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289312_a_290641]
-
de a aduce, în spiritul ironic și mușcător al lui G. Topîrceanu, o notă de pitoresc și inedit, dar mai ales de amuzament în viață literară locală, prin șarje amicale și ironii bine direcționate la adresa unor excese și fenomene de „personalism” exagerat ale unor „vedete” ale literaturii momentului. Colaborează cu versuri George Lesnea, Ștefan Ciubotărașu, D. Florea-Rariște, Petre Stați. Proza publică Alexandru Pogonat și Adrian Păscu, acesta din urmă semnând și un fragment din piesă de teatru Tândală și Păcală. Articolele
STATU PALMA BARBA COT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289888_a_291217]
-
obiecte ale lumii, fără a se interesa de natura sau de starea lor interioară. Morala persoanei a treia constă Într-un cod de obligații care se impun acesteia din exterior, de către ceilalți indivizi. Această dimensiune morală a persoanei a creat personalismul, care este doctrina morală și socială ce afirmă primatul persoanei, distingând-o, prin aceasta, În mod clar, de individ. Personalismul se opune individualismului (C. Rădulescu-Motru, Ch. Renouvier, M. de Unamuno, N. Mărgineanuă. Psihanaliza, fiind o psihologie a Inconștientului, pune În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
un cod de obligații care se impun acesteia din exterior, de către ceilalți indivizi. Această dimensiune morală a persoanei a creat personalismul, care este doctrina morală și socială ce afirmă primatul persoanei, distingând-o, prin aceasta, În mod clar, de individ. Personalismul se opune individualismului (C. Rădulescu-Motru, Ch. Renouvier, M. de Unamuno, N. Mărgineanuă. Psihanaliza, fiind o psihologie a Inconștientului, pune În prim-plan nevoia satisfacerii dorințelor pulsionale În raport cu principiul plăcerii, cu principiul constanței și cu principiul realității. Ea este o psihologie
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În 1948, odată cu reorganizarea forului academic, va fi înlăturat din Academia Republicii Populare Române, fiind repus în drepturi postum, în iulie 1990. Filosof prin vocație, cum îl definea Dimitrie Gusti, R.-M. este preocupat de crearea unui sistem propriu, denumit personalismul energetic, pornind de la Kant, dar dezvoltând idei neokantiene. În cartea sa din 1927, Personalismul energetic, scrie că personalitatea este „rezultatul sintetic al evoluției prin care a trecut întreaga energie universală”. Realitatea exterioară și interioară fiind energie, în cursul său de
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
fiind repus în drepturi postum, în iulie 1990. Filosof prin vocație, cum îl definea Dimitrie Gusti, R.-M. este preocupat de crearea unui sistem propriu, denumit personalismul energetic, pornind de la Kant, dar dezvoltând idei neokantiene. În cartea sa din 1927, Personalismul energetic, scrie că personalitatea este „rezultatul sintetic al evoluției prin care a trecut întreaga energie universală”. Realitatea exterioară și interioară fiind energie, în cursul său de psihologie încerca să depășească, încă din 1899, vorbind „despre suflet”, dualismul materie-spiritualitate. Aceste idei
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
a înregistrat o mare schimbare. Punctul de vedere al lui Nietzsche nu mai este static, cum era la Kant, sau panlogic, cum era la Hegel, ci evolutiv biologic.” Kant are cultul rațiunii, pe când Nietzsche pe acela al instinctului. El reprezintă personalismul în chipul cel mai radical, conchide autorul, citând lucrarea Also sprach Zarathustra, pe care o consideră „biblia personalismului nietzschean”. În anii ’30-’40 ai secolului trecut, R.-M. va fi tot mai mult preocupat de sintezele sale: Românismul. Catehismul unei
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
Kant, sau panlogic, cum era la Hegel, ci evolutiv biologic.” Kant are cultul rațiunii, pe când Nietzsche pe acela al instinctului. El reprezintă personalismul în chipul cel mai radical, conchide autorul, citând lucrarea Also sprach Zarathustra, pe care o consideră „biblia personalismului nietzschean”. În anii ’30-’40 ai secolului trecut, R.-M. va fi tot mai mult preocupat de sintezele sale: Românismul. Catehismul unei noi spiritualități (1936), Psihologia poporului român (1936) și Timp și destin (1940); în 1942 va da Etnicul românesc
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
tot mai mult preocupat de sintezele sale: Românismul. Catehismul unei noi spiritualități (1936), Psihologia poporului român (1936) și Timp și destin (1940); în 1942 va da Etnicul românesc. Comunitate de origine, limbă și destin, iar după război va publica Morala personalismului energetic (1946) și va încerca să „împace” două concepte, elaborând Materialismul și personalismul energetic (1947). În scrierile lui există o simbioză profitabilă între filosofie și literatură, iar apropierea de opera lui Nietzsche i-a accentuat această tendință. La „Noua revistă
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
Psihologia poporului român (1936) și Timp și destin (1940); în 1942 va da Etnicul românesc. Comunitate de origine, limbă și destin, iar după război va publica Morala personalismului energetic (1946) și va încerca să „împace” două concepte, elaborând Materialismul și personalismul energetic (1947). În scrierile lui există o simbioză profitabilă între filosofie și literatură, iar apropierea de opera lui Nietzsche i-a accentuat această tendință. La „Noua revistă română”- unde nu face politică militantă, deși era un doctrinar conservator - se va
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
e lipsită de actualitate?, București, 1901; Cultura română și politicianismul, București, 1904; Puterea sufletească, București, 1908; Domnul Luca, București, [1910]; Sufletul neamului nostru. Calități bune și defecte, București, 1910; Păr de lup, București, [1911]; Andrei Bârseanul și naționalismul, București, 1924; Personalismul energetic, București, 1927; ed. îngr. G. Pienescu, București, 1984; Vocația, factor hotărâtor în cultura popoarelor, București, 1935; Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, București, 1936; Psihologia poporului român, București, 1936; Catehismul mititel al lui Eufrosin Poteca, București, 1940; Timp și destin
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
1936; Catehismul mititel al lui Eufrosin Poteca, București, 1940; Timp și destin, București, 1940; ed. îngr. și pref. Constantin Schifirneț, București, 1997; Etnicul românesc. Comunitate de origine, limbă și destin, București, 1942; Din autobiografia lui Eufrosin Poteca, București, 1943; Morala personalismului energetic, București, 1946; Materialismul și personalismul energetic, București, 1947; Mărturisiri, îngr. Valeriu Râpeanu și Sanda Râpeanu, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1990; Etnicul românesc. Naționalismul, îngr. și pref. Constantin Schifirneț, București, 1996; Revizuiri și adăugiri, I-VIII, îngr. Rodica Bichis, Gabriela
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
Poteca, București, 1940; Timp și destin, București, 1940; ed. îngr. și pref. Constantin Schifirneț, București, 1997; Etnicul românesc. Comunitate de origine, limbă și destin, București, 1942; Din autobiografia lui Eufrosin Poteca, București, 1943; Morala personalismului energetic, București, 1946; Materialismul și personalismul energetic, București, 1947; Mărturisiri, îngr. Valeriu Râpeanu și Sanda Râpeanu, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1990; Etnicul românesc. Naționalismul, îngr. și pref. Constantin Schifirneț, București, 1996; Revizuiri și adăugiri, I-VIII, îngr. Rodica Bichis, Gabriela Dumitrescu și Stancu Ilin, cu un
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
dlui C. Rădulescu-Motru, AAR, discursuri de recepțiune, t. LVIII, 1924; Ion Petrovici, Kant și cugetarea românească, „Revista de filosofie”, 1924, 1-2; Lovinescu, Ist. civ. rom., II, 177-186, III, 6-19, passim; Ion Petrovici, C. Rădulescu-Motru, VR, 1926, 53; Vasile Băncilă, Doctrina personalismului energetic al dlui Rădulescu- Motru, București, 1927; Ionel Jianu, Interviu cu dl profesor C. Rădulescu-Motru, RP, 1928, 3068; N. Bagdasar, „Puterea sufletească”, „Revista de filosofie”, 1930, 3; Omagiu profesorului C. Rădulescu-Motru, București, 1932; Mircea Djuvara, C. Rădulescu-Motru, „Revista de filosofie
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
l-au împiedicat să finalizeze proiectul. Cum ar fi arătat ediția critică se poate înțelege din ediția Versuri (I-II, 1980). Tehnica de editor foarte scrupulos a lui P. este vădită, de asemenea, în modul cum a stabilit textul studiului Personalismul energetic al lui C. Rădulescu-Motru (1984), nota la ediție ocupându-se, în zeci de pagini, de grafii, fonetică, fonetica sintactică, morfologia, formarea cuvintelor, sintaxa și lexicul operei avute în vedere. Încă în intervenția intitulată Imixtiunea incompetentă în structura edițiilor, apărută
PIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288810_a_290139]
-
Dinicu Golescu, Însemnare a călătoriei mele, București, 1963; Ion Agârbiceanu, Opere, I-XII, introd. Mircea Zaciu, București, 1962-1985; Ion Sava, Măști, pref. Ileana Berlogea, București, 1973; Tudor Arghezi, Versuri, I-II, pref. Ion Caraion, postfața edit., București, 1980; C. Rădulescu-Motru, Personalismul energetic, București, 1984; P. P. Negulescu, Filosofia Renașterii, pref. Răzvan Theodorescu, București, 1986; Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, pref. Dan Horia Mazilu, postfață Aureliu Goci, București, 2001; George G. Potra, Contribuții la istoricul țiganilor din România, București, 2002. Traduceri: Pierre Riffard
PIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288810_a_290139]