568 matches
-
contradictorie, având o feminitate expresiva. Am urmărit să punem în evidență cum se construiește și se întreține unicitatea Parizienei. Putem califica Pariziana că un personaj migrator, care face sistem în text, fiecare dintre trăsăturile sale trimițând la toate celelalte. Pariziana personifica provocarea care distruge frontierele între real și ireal, fizic și fantasma, spirit și corp, exterior și interior, eroina și victima (a bărbatului, a familiei, a modei sau a propriei senzualități). Identitatea pariziana este schimbătoare, înșelătoare, un "semn flotant". Împovărata de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a oferi spectacol. Pasiunea scenei și a înscenării conferă Parizienei un statut complex de teatru în sine. Românul fixează aceste multiple ipostaze ale reprezentării feminine. Punerea în scenă a personajului Parizienei și a sagas-ului ei oferă un spectacol inedit, Pariziana personificând ideea de autoreprezentare a omului în cultura. Printr-o astfel de extensie a reprezentării, Pariziana contribuie la iconizarea textului românesc. Mai mult decât pentru un oarecare alt personaj, teatralitatea Parizienei este o artă a sintezei a imaginii și a cuvântului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
aparentă și spectacol este, în realitate, consecință unei transformări culturale lente în societățile occidentale, o schimbare a sensibilității, care duce la post-modernitate. Pariziana este, prin esență, un personaj care se înscrie, prin jocul aparentelor, în teoria postmodernista a simulacrelor. Ea personifica triumful esteticii asupra eticii, o estetică a aparentei și a surprizei, prin recurs la efectul spectacularului și imprevizibilului. Pariziana anunță anumite trăsături postmoderniste, cum ar fi: integrarea în cultura spectacolului, bazată pe improvizare, dimensiunea ludica a fanteziei, indeterminarea, spontaneitatea, triumful
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pentru Drepturile Omului (sic!), avea să devină Ministru de Externe între 1990 și 1992, apoi Președinte al Camerei Deputaților între 1992 și 1996, vice-președinte al Camerei și președinte executiv al PDSR între 1997 și 2000. În 2000, el părea că personifică un nou stil în partidul fondat de Ion Iliescu: modern, mai deschis reformelor, în vreme ce desemnarea lui Mircea Geoană, până atunci Ambasador al României la Washington și numit acum Ministru de Externe, încuraja Occidentul și înainte de toate SUA, care susținuseră desemnarea
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
2002), acesta distingând între societăți de culegători-vânători, societăți horticulturale, societăți agrare și societăți industriale. Pe aceleași coordonate se situează și structura tripartită a istoriei umane propusă de E. Gellner (1988) ca alcătuită din societăți de culegători și vânători, societăți agrare (personificate sub numele de "Agraria") și societăți industriale ("Industria"). Fiecare tipar de structurare a trecutului are o anumită "implicatură" (Grice, 1975, p. 43) semantico-ideologică care rezidă în grilele de interpretare a istoriei pe care le furnizează. Conștiința societală a trecutului, cristalizată
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
secund, a cetățenilor de clasa a doua, a "bunilor români". Cărturarul ardelean este exclus din românitate în baza criteriului confesional, potrivit căruia a fi român este sinonim cu a fi ortodox. Țârgovețul din Pașcani, Bercu Solomon, în care Nae Ionescu personifică întreaga evreime românească, este descalificat în baza dublului criteriu etnic-confesional. Cazul liberalului Ion C. Brătianu, ctitorul politic al României moderne și arhitectul statului românesc industrial este cu atât mai interesant, întrucât satisface atât criteriul etnic, cât și pe cel confesional
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
centrul[ui] de gravitate și punctul[ui] din apus în răsărit". Înțelegerea universalului trebuie să pornească de la particularul românesc, motiv pentru care Găvănescul găsește de cuviință să organizeze istoria universală plecând de la istoria românilor (Nastasă, 1999, p. 103). Școala critică, personificată în I. Bogdan - învestit acum cu prerogative ministeriale ce îl înzestrau cu puteri cenzoriale - se angajează consecvent pentru opțiunea integratoare, particularul românesc trebuind subordonat universalului istoric. Disputa în jurul optimului național-universal va avea răsfrângeri cu reverberații prelungi, ecourile sale continuând se
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fată de patrie și popor, internaționalismul consecvent - fac ca numele tovarășului Nicolae Ceaușescu să fie indisolubil legat de toate marile transformări petrecute în anii aceștia în societatea românească" (p. 218). Istoria națională a ultimei jumătăți a secolului XX este astfel personificată în figura secretarului general. Nu doar destinele domestice sunt inseparabil legate de numele său, ci și natura relațiilor diplomatice ale României "sînt indisolubil legate de personalitatea Secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu" (pp. 193-194). "Spiritul creator, străin oricăror scheme
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Mitu et al., 1999, p. 5). Cu excepția manualelor destinate ciclului primar, pentru clasa a IV-a, care continuă să promoveze o iconografie a personalităților naționale și internaționale, discursul istoric a ieșit din captivitatea Oamenilor Mari. Trecutul românesc nu mai este personificat în figurile eroismului militar, iar destinul neamului nu își mai găsește încarnarea umană. În fapt, ideea teleologică de destin al neamului românesc este demonetizată, odată cu destructurarea cronologică a istoriei și restructurarea sa tematică. Efectul direct al acestei schimbări a logicii
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în public.”290 Târgoveața din Bath este prima femeie care reușește să se impună drept o interpretă neautorizată a Sfintei Scripturi, însă exegezele eronate pe care le transmite devin o condamnare prin propria voce, chiar dacă ea nu realizează acest lucru. Personifică maniera sofistă de susținere a unui argument, dar totul este impregnat de comic și cititorul în final tinde să adopte punctul de vedere al personajului. 291 Ironia este mereu prezentă în discursul ei. Folosește orice strategie pe care o cunoaște
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o întâlneam și la personajul boccaccesc, donna Philippa, care își susținuse cu succes cauza în fața judecătorului, justificând cu îndrăzneală libertatea totală a femeii și salvându-și astfel viața. Diacul, cel cu care se găsește în conflict târgoveața, întruchipează filosofia scrisă, personifică logica masculină impecabilă, care nu dă greș, pe când târgoveața este o metaforă a retoricii orale, ce păsrează unele incongruențe.314 Discursul, dar și istorisirea rostită de ea, abundă în procedee retorice, pe care târgoveața le stăpânește și le folosește cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
marginalizată.426 Ea nu are glas și nu mai apare în structura povestirii, devine simbolul unei lumi vetuste, în care femeia era redusă la tăcere. Bătrâna, prin vocea cu care se face auzită și în cele din urmă se impune, personifică exponenta unui univers în care femeia și-a recăpătat locul pierdut, o societate în care vrea să domine, căci are toate atu-urile pentru această poziție privilegiată. Târgoveța sugerează că singura posibilitate a societății de a evita decăderea și subminarea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Virilitatea personajului feminin, reliefată în acțiune, nu trebuie să ne surprindă, deoarece o femeie puternică, cum este această donna demonicata, dobândește trăsături masculine doar pentru a se impune mai decisiv în planul acțiunii și al operei în general.913 Alison personifică rebeliunea și independența, asemenea târgoveței din Bath, ambele personaje împart nu doar trăsături comune de caracter, ci și același nume. John, mereu păcălit, devine un fel de Calandrino boccaccesc, își idealizează prea mult soția, reprezintă tipul de senex amans. Nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mulțumește casei unde a locuit și își ia rămas bun de la oamenii care-l petrec la groapă". 102 În basmele populare, "locul" nu poate fi schimbat și nici "norocul". "Locuința Soartei" are legile ei care nu pot fi încălcate. "Norocul", personificat într-un bătrân, îl călăuzește pe flăcăul care vrea să-și afle soarta: "Flăcăule, apucă pe cărarea asta tot înainte prin pădure. La capăt ai să vezi un munte: în vârful muntelui ai să vezi un palat. Acolo e locuința
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dezlănțuire a stihiilor primordiale, vântul repune lumea în ordine, convertind-o la starea dintâi a creației. În majoritatea mitologiilor, aerul este prezent sub trei aspecte: elementul calm (zeul egiptean al atmosferei, Shu, ca mediator între cer și pământ; element violent, personificat de divinitățile vântului și ale furtunilor, și elementul vital, "prăná", forța de viață, dobândită prin yoga172. I.2.2. SEMNIFICAȚIE ȘI PROCESUALITATE Până în mileniul al II-lea î.e.n. a apărut teoria chineză privind cultul celor cinci elemente: apa, focul, lemnul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de ploaie asemănătoare au fost răspândite și la romani, serbările și procesiunile numite Robigalia, în cinstea zeiței Robigo, aveau loc pentru a apăra grâul de rugină (mălură), pentru ploaie la vreme și belșug, iar zeița orientală Ma și Cybela feniciană personificau natura roditoare.385 Un alt ritual de invocare a ploii, întâlnit mai mult în părțile sudice ale României (Oltenia, Muntenia, Dobrogea, sudul Moldovei), este Caloianul, practicat în a treia marți după Paști sau când e mare secetă. Fetele și femeile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o "paranteză" a istoriei, ci un produs al acesteia și al crizei de modernitate, dorind să impună o lume între ordine și supunere. Național-socialismul, prezentat ca o alternativă radicală a liberalismului și socialismului, era în fapt o dictatură 627. Führer-ul personifica un mit și se ocupa de toate problemele. Este inutil să mai amintim că toate principiile, în particular cel al apartenenței rasiale, sunt în contradicție flagrantă cu modernitatea. Totul se află în slujba afirmării principiilor Führerului (Führerprinzip)628, a comunității
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
fericire, răsturnarea abstractizării poate fi ușor anulată. Sînt încă răsturnări de recesivitate de mai mare importanță și mai greu de anulat; ele constituie în primul rînd domeniul religiei, unde, bunăoară, divinitatea personală ia atribute generale, precum și invers, atributele generale sînt personificate. Nu mai știm atunci dacă Dumnezeu este individual sau general, ceea ce explică eterna oscilare a religiei între teism și panteism. Răsturnarea recesivă este principial posibilă și în morală". Scriitorii în marea lor majoritate au fost conservatori, ca să nu spunem reacționari
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cuprinsă de vâlvătaie: „Ieșeai și intrai ca prin umbre de tufe, / Pisicească-mpletire pe loc, / Ca niște limbi de flăcări prin rufe, / Mistuitoare în brațele mele de foc.” Cu totul deosebite sunt peisajele marine, încărcate de senzualitate, de culoare, cu marea personificată în făptură feminină mitică: „Fiară îmblânzită, marea cea mare, / Ca unui colos care ține pe umerii săi soarele, / Cu totul și cu totul de aur / Îi linge supusă picioarele” (Răsărit de soare); „Însăși Venera goală, surpându-și din agrafe / Cămașa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
în româna veche cuvîntul toriște înseamnă gunoiul din staul, dar și locul de odihnă pentru vite și oi la amiază și noaptea sau ținut locuit. În mitraism/creștinismul arimin, Tatăl Ceresc, în actul creației veșnice a morții și renașterii este personificat prin taurul ceresc ce se supune legii morții pentru a crea viață eternă pe pământ prin Mama Pămîntească. Teozofia este identică cu cea din cultul filistenilor prin simbolurile lor religioase, El și Așera. Cînd ivriții au pus la cale mozaismul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Sardes spunea pe la anii 175 că toată filozofia creștină a venit de la barbari nu de la iudei sau grecotei și asta cu 200 de ani înainte ca făcătura fariseilor să devină religie unică în imperiul roman! Sidec era o divinitate ce personifica dreptatea și cinstea în religia filistenilor. Acest personaj este amintit și în Cartea lui Eno, Melchisedec fiind preotul ,,poporului ales”, cînd, Eno tatăl lui a fost urcat la ceruri pentru a primi de la Ziditorul tu-turor văzutelor și nevăzutelor, Calea/Legea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
accidentul îi stimulează industria. Cel de-al treilea este Cizmarul (sau orice alt producător) a cărui activitate este descurajată în aceeași măsură de aceeași cauză. Acest al treilea personaj este cel pe care îl ținem totdeauna în umbră și care, personificând ceea ce nu se vede, este un element necesar al problemei. El este cel care ne va învăța în curând că este în aceeași măsură absurd să vezi un profit într-o restricție a comerțului, care nu este la urma urmei
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
perpetuu, universal, căci înseamnă a pune în mod obligatoriu forța noastră, sângele și averea cetățenilor, în serviciul oricui le va reclama pentru a servi o cauză care suscită simpatia legislatorului. Singulară fraternitate. Cu mult timp în urmă Cervantes i-a personificat vanitatea ridicolă. Dar dogma fraternității mi se pare periculoasă mai ales în chestiune muncii, când, contrar ideii care constituie esența acestui cuvânt sacru, se concepe introducerea ei în Coduri, acompaniată de dispoziția penală care sancționează orice lege pozitivă. Fraternitatea implică
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
În statornica lui tristețe. În Epistole, satire, fabule, tensiunea dintre cele două planuri aproape că dispare. Peisajul este eliminat (afară de o critică a peisajului pastoral În Epistola către Ion CÎmpineanu), elementele sensibile rămîn ascunse, fantezia caută alte mijloace pentru a personifica o idee. Din punctul de vedere al analizei noastre, ele nu oferă prea multe șanse. Obiectul intim este o abstracțiune, spațiul securizant nu apare pentru că spiritul creator se confruntă, acum, nu cu un număr de elemente din universul material, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cerbi cu coarnele de aur Cuiburi de privighitoare, cuiburi scumpe de balaur, Frunzi și fructe, umbra dulce și codreana armonie...”, pentru ca, peste cîteva versuri, decorul să se schimbe și pe scena imensă a naturii să apară dezordinea, terifiantul, furia oarbă, personificate de Sfarmă-Piatră și Strîmbă-Lemne, genii ale distrugerii. Furia lasă În urma ei un tablou măreț și Înspăimîntător: „Atunci lumea Îngrozită crezu că-i peri norocul!... Sfarmă-Peatră cu largi păsuri calcă munte după munte, Trece rîuri fără poduri și prăpăstii fără punte
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]