986 matches
-
dacă ține seama, într-o manieră unificatoare, de un număr cât mai mare și mai variat de fenomene. 2. Pentru ce fel de bază de tipologizare trebuie să optăm? Anumite ipoteze tipologice pot fi formulate plecând de la perspective extrem de diverse. Pertinența, limitele și interesul unei tipologii lingvistice trebuie să fie evaluate într-un cadru teoretic de ansamblu. Pentru a conferi abordării lingvistice contururi bine definite, este bine să delimităm reflecția de excesul de clasificări eterogene. În acest scop, propun să facem
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
iau în considerare opoziția dintre ficțiune și non-ficțiune [5]. Altele, mai apropiate de nivelul lingvistic, pot fi fondate pe probleme enunțiative [4] sau secvențiale [6]. Reflecțiile tipologice situate la [7] îmi par o încercare mult prea ambițioasă și lipsită de pertinență, datorită eterogenității compoziționale despre care s-a discutat mai devreme. Situarea unei analize tipologice la [1] și la [2] mi se pare, de asemenea, la fel de ambițioasă și dificil de demonstrat din punctul de vedere lingvistic pe care am încercat să
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
o repertoriere a practicilor discursive cele mai complexe, alegând, cu bună știință, un gen literar situat între discursul poligerat și discursul monogerat, între oral și scriptural. Numai plecând de la aceste încercări putem evalua și, mai apoi, compara cu alte perspective pertinența acestei teorii 2. De atunci, acest capitol a mai fost completat cu analiza unor alte exemple și cu câteva reajustări în "Abordare pragmatică și textuală a monologului clasic" (Champ du signe, Presses Universitaires du Mirail, Toulouse, 1966: 159-173). În plus
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de apropiere sau de depărtare față de prototipul noțional de referință, nu este decât o exemplificare narativă, descriptivă, argumentativă sau explicativă, mai mult sau mai puțin tipică. Modelul teoretic al eterogenității compoziționale a textelor expuse aici nu are, bineînțeles, decât o pertinență limitată, de care de altfel amintește și James Gleick: Alegerea este întotdeauna aceeași. Fie vă creați un model, mai complex și mai aproape de realitate, fie îl faceți mai simplu și mai ușor de mânuit. Doar un om de știință naiv
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
juxtapunere de fraze? Delimitându-se de conexitatea internă cu elementele lingvistice ce formează expresii (de la litere/sunete la componentele morfo-sintactice) și operând astfel de la frază la frază (modulul B1), delimitându-se, de asemenea și de coerență (modulul A1) și de pertinență contextuală, coeziunea semantică este un fenomen de co-textualitate teoretizat prin noțiunea de izotopie. B.1. Din punct de vedere al conexității textuale, pe care parțial o descrie ceea ce uneori numim "gramatica textului", trebuie din nou luate în considerare diferite planuri
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
un moment de tăcere") o subliniază. Luând în considerare această distanță și această problemă de neînțelegere, Kaliayev își propune să povestească legenda sfântului Dumitru, neștiută de către interlocutorul său. Kaliayev realizează astfel un dublu act de cunoaștere: cunoașterea legendei și interpretarea pertinenței sale în contextul prezent (după modelul clasic al interpretării parabolei). "Și?", replica lui Foka, este proiectată pe axa pertinenței aici-acum a acestei întâmplări. Se impune astfel declanșarea explicației: Kaliayev explică deci "morala" povestirii sale. Alegerea timpurilor verbale (prezent sau viitor
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
să povestească legenda sfântului Dumitru, neștiută de către interlocutorul său. Kaliayev realizează astfel un dublu act de cunoaștere: cunoașterea legendei și interpretarea pertinenței sale în contextul prezent (după modelul clasic al interpretării parabolei). "Și?", replica lui Foka, este proiectată pe axa pertinenței aici-acum a acestei întâmplări. Se impune astfel declanșarea explicației: Kaliayev explică deci "morala" povestirii sale. Alegerea timpurilor verbale (prezent sau viitor), cât și utilizarea termenilor universali ("unii care, frați") subliniază trecerea de la lumea povestirii (a legendei) la cea a interacțiunii
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
VEROSIMIL propoziția (1)] decât în funcție de o a treia propoziție, cel mai adesea implicită: (3) Oamenii născuți în Lausanne sunt în general cetățeni elvețieni. (3') Oamenii născuți în Evian sunt în general cetățeni francezi. Această propoziție implicită, care asigură inferențele și pertinența construcției argumentative, se bazează și ea, la rândul ei, pe un Suport care, de asemenea, are un caracter implicit: (4) Date fiind dispozițiile legale ale codului în vigoare privind naționalitatea din țara respectivă. Restricția (respingerea sau excepția) care trebuie introdusă
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Vorbiți la subiect, fiți pertinent) arată în ce măsură interacțiunile trebuie să fie supuse simțirii și judecății celuilalt. Așa cum subliniază F. Flahaut: "A lua cuvântul înseamnă întotdeauna cel puțin a avea responsabilitatea de a arăta că ești în măsură să o faci [...] Pertinența este fundamentul enunțării". Aceasta nu ne împiedică, așa cum subliniază La Bruyère să: Intrăm cu vervă în discuții, de cele mai multe ori cu vanitate sau cu ironie, și mai rar cu foarte multă atenție: din dorința de a răspunde la ceea ce nici
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pantofi sau chipul personajul, pentru a le putea atribui proprietăți sau părți (sub-părți) susceptibile, la rândul lor, să fie tematizate după un proces de inserare ierarhică teoretic infinită, însă organizată, de fapt, în funcție de sensul care trebuie transmis, adică de principiul pertinenței. Schema frazei P3: Astfel servitorul chinez este tematizat din două perspective: părțile (pd (3) PART) sunt considerate ("ochii" și "pomeții") și fiecare cunoaște o dezvoltare: metaforică (pd (3) ASS) pentru "ochii" ("de tigru") și alegerea unei proprietăți (pd (3) PROPR
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
referă la stabilirea unui plan operațional, întocmit pentru fiecare activitate, cuprinzând următoarele elemente: • obiectivele - au un caracter operațional. Obiectivul este un enunț referitor la un rezultat așteptat al planului operațional. Fiecare obiectiv prezintă următoarele caracteristici: - concretețe - este ușor de identificat; - pertinență - adecvare situațională; - oportunitate - adecvare temporală (acțiunea respectivă se desfășoară la momentul potrivit); - realizabilitate - adecvare la posibilitățile reale ale celui/celor care inițiază acțiunea; - măsurabilitate - ușor de evaluat cu instrumente cantitative și calitative. • resursele - pot fi identificate mai multe categorii, dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
împreună cu un management mai bun al riscurilor. Având o perspectivă plurianuală, acest concept este un instrument complementar bugetului. Din punctul de vedere al utilizatorilor externi ai informațiilor financiare, conceptul contabilității de angajamente are meritele de a îmbunătăți transparența, exhaustivitatea și pertinența informațiilor, printr-o comunicare financiară modernă. Nu în ultimul rând, contabilitatea de angajamente facilitează și comparațiile între diverse entități. Conform Cadrului general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare, efectele tranzacțiilor și ale altor evenimente trebuie recunoscute atunci când tranzacțiile și
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
asemenea context, informația produsă în baza ipotezei costului istoric transpune realitatea în mod distorsionat, afectând astfel calitatea deciziilor de gestiune și comportamentul firmei, în general. Cu alte cuvinte, în condiții de inflație, informația contabilă în costuri istorice este lipsită de pertinență, deoarece nu este suficient de utilă în luarea deciziilor economice. Inflația cauzează efecte de iluzie monetară, determinând o apreciere eronată a performanțelor, politicii de amortizare, politicii de îndatorare și previziunilor de trezorerie. Performanțele reale ale întreprinderii sunt măsurate eronat, adică
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
personalului, modalitățile de stocare etc.; actualitate - reprezintă capacitatea informației de a prezenta evenimente recente; inteligibilitate - presupune proprietatea unei informații de a fi percepută de utilizatori; fiabilitate - reprezintă capacitatea informației de asigura o imagine reală și sigură a unui eveniment/obiect; pertinență - presupune calitatea informației de a oferi răspunsuri într-o situație dată; vârstă - se exprimă prin durata din momentul colectării informațiilor, până în momentul transpunerii în acțiune a deciziilor luate pe baza acestora.<footnote Negescu M.D., „Caracteristicile informației financiare în contextul evoluțiilor
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
prisma acționarilor; analizele sunt realizate cel mai adesea în scopul informării acționarilor majoritari și ar fi nevoie ca analizele financiare să fie adaptate pentru fiecare categorie de utilizatori în parte. Dezvoltarea tehnologiilor de informare este de natură să favorizeze această pertinență sporită a informației; informația financiară este bazată în mod esențial pe contabilizarea și analiza datelor istorice. Situațiile financiare nu țin suficient de mult cont de numeroșii indicatori extrafinanciari susceptibili de a lumina rezultatele financiare viitoare. În acest sens, informația financiară
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
istorice. Situațiile financiare nu țin suficient de mult cont de numeroșii indicatori extrafinanciari susceptibili de a lumina rezultatele financiare viitoare. În acest sens, informația financiară nu le permite nici măcar acționarilor majoritari, care sunt cel mai bine informați, să evalueze cu pertinență potențialul întreprinderii; de cele mai multe ori, datele furnizate de contabilitate sunt exprimate în cifre istorice și nu sunt ajustate cu indicii prețurilor de consum. Din acest motiv, pentru a putea asigura comparabilitatea datelor, este necesară o retratare a acestora; informația financiară
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
subiectul superficial sau în profunzime? * adaptare generală Lucrarea este prezentată la nivelul de accesibilitate al beneficiarilor? Lungimea textelor? Ar putea să-l descurajeze pe cititor? Suportul informațional este adaptat subiectului prezentat? Documentul este de folosință individuală, colectivă sau le îmbină? * pertinența Lucrarea este în raport direct cu gradul de cunoaștere și experiența utilizatorilor? Informațiile vor fi utile pentru nevoile manifestate de către beneficiari? * interes Lucrarea va servi utilizatorilor făcând apel la imaginație și curiozitate? Lucrarea este o experiență intelectuală? * organizare Lucrarea are
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
a propune ca la o viitoare reeditare, să se aibă în vedere un rezumat al textelor într-o limbă de circulație mondială, în egală măsură reținându se și acele mici corecții de natură istorică, pe care le-a formulat, cu pertinență, prof. univ. dr. Mihai Cojocaru, de la rniversitatea „Al. I. Cuza” din Iași, invitatul special al lansării. Vrem să credem că data de 24 noiembrie 2011 va rămâne înscrisă în calendarul Muzeului rnirii din Iași ca un moment deopotrivă, istoric și
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
la ceea ce bunul simț poate percepe. În cele din urmă, la finalul textului face apel din nou la metafora a ceea ce nu poate relata: "Sunt douăzeci și șase de ore de când armata gri huruie cu aerul misterios al ceții și pertinența unui piston de motor" (448). În ciocnirea metaforelor mixte, subiectivitatea sa a perceput implicit imposibilitatea de a epuiza subiectul. În chip similar, în încercarea de a modela subiectivitatea cititorilor într-o relatare despre un univers imprevizibil, Davis folosește în With
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cunoscute sub denumirile clasice de circulație sau reproducere a elitelor. Astfel de procese pot fi observate în toate domeniile și la toate nivelurile realității sociale, dar, la nivelul societăților globale în privința rolului de clasă conducătoare, elita dobândește un maximum de pertinență. Selecția, reproducerea și circulația elitelor vor fi abordate în capitolul 5. CAPITOLUL 1 O ÎNTREBARE CLASICĂ: ELITA SAU ELITELE? Termenul elită este utilizat în mod curent la singular sau la plural. Astfel, se va vorbi despre „elita națiunii” sau despre
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
restul populației, fără ca acest lucru să ducă în mod necesar la vreo dinamică socială (Nadel, 1990, p. 417). Atunci când preeminența se fundamentează în mod tradițional pe o caracteristică atribuită sau moștenită (etnia, rasa), noțiunea de model cultural are o slabă pertinență. Într-adevăr, cum să iei ca model o categorie de indivizi din care ești exclus încă de la început?! În acest caz, se vor observa, desigur, și fenomene de imitație sau de respingere, fără însă ca aceasta să se traducă prin
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
atenuată, la prima vedere, prin efecte de generație) cu procese de circulație accelerată în chiar sânul elitei conducătoare. În celelalte state plasate în orbita sovietică, procesele care anticipau cu mult înainte evenimentele din 1989 au fost, de asemenea, de o pertinență incontestabilă. La modul absolut general, cu variante corespunzătoare fiecărei țări în parte, am asistat la emergența treptată a unei noi elite (atât politice, cât și economice) relativ indiferentă față de principiile ideologice care animau generația precedentă. A fost calificată în diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
închipuiți cumva pe Elpi luând loc pe un divan, precum proletarul lui Bernard Muldworf? În mod sigur, Luca Pițu era mai interesat de materialitatea/materializarea dorinței decât de o "teorie materialistă a dorinței"88. Se poate replica, eventual, invocându-se pertinența biografiei: Crizele existențiale sunt momente de mare mobilitate afectivă care apar la încrucișarea istoriei individuale și a istorie colective, într-o relație reciprocă de auto-generare. O biografie trebuie să poată da seama de sensul unei vieți, în alegerile sale fundamentale
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
face cu materialitatea - sunt învestite cu atributele tari ale cunoașterii. Nu putem vorbi despre adevăr fără o metodă. Cunoașterea lipsită de garanția unei prezențe empirice imediate nu poate fi serios luată în calcul. Dacă Francis Bacon (†1626) susținea, nu fără pertinență, legitimitatea ocultării tradiției în domeniul cunoașterii tehnice, Charles Perrault (†1703) va extinde imperativul progresului și asupra culturii umaniste. Antropologia evoluționistă de secol XIX va da un impuls și mai efectiv acestei abordări. Pe acest temei, T.S. Eliot (1888-1965) avea să
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
confesiunea personală și studiul analitic” (Matei Călinescu). Alături de arta epistolară, eseul vrea să ofere garanțiile unei anumite înțelegeri de sine. Eseul fisurează structura de rezistență a jargonului de specialitate, încercând să reflecte marile dezbateri din spațiul public. Eseul își câștigă pertinența vorbind inteligent despre lucrurile obișnuite. Fără curajul amatorismului și generozitatea deschiderii față de problemele cetății, eseul modern n-ar fi apărut. Un exemplu în acest sens este reflecția iezuitului Baltasar Gracián (El oráculo manual y arte de prudencia, 1647). Ca manifest
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]