1,095 matches
-
casei și le-au fixat sus, sub streașină. Au continuat cu firul electric, mai întâi spre locuința familiei Chibici, iar după vreo jumătate de ceas au ajuns și la noi. Firul l-au introdus printr-un orificiu făcut în lemnul pervazului, sus lângă oberlihtul ferestrei ce dădea spre curte, apoi au fixat mai jos, pe pervaz, un fel de priză de contact. Din acest punct, lucrul a continuat în interior. Au întins firul de-a lungul părții de jos a peretelui
DIFUZORUL de BENI BUDIC în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376850_a_378179]
-
spre locuința familiei Chibici, iar după vreo jumătate de ceas au ajuns și la noi. Firul l-au introdus printr-un orificiu făcut în lemnul pervazului, sus lângă oberlihtul ferestrei ce dădea spre curte, apoi au fixat mai jos, pe pervaz, un fel de priză de contact. Din acest punct, lucrul a continuat în interior. Au întins firul de-a lungul părții de jos a peretelui și l-au trecut, prin geamul ce dădea spre camera din mijlocul locuinței, până la măsuța
DIFUZORUL de BENI BUDIC în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376850_a_378179]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > HAIKU Autor: Maria Cristina Pârvu Publicat în: Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016 Toate Articolele Autorului Haiku fereastră plină - mușcate ofilite pe pervazul ei cerul limpede - broasca sare pe pietre în gârla mică verde de smarald - prin iarbă licuricii sclipesc în noapte cerul plin de nori - femei acoperite în câmp cu pături liliac înflorit - deasupra cocorii trag brazde noi pe cer muzica verii
HAIKU de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377984_a_379313]
-
Acasa > Versuri > Iubire > GELOZIE Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 1951 din 04 mai 2016 Toate Articolele Autorului Dimineața își amplifică deșteptarea cu degetele prinse de pervaz. o amestec cu încăpățânarea de-a nu mă trezi, alerg nebună, oarbă printre gânduri... mă descoperă absurd, geloasă pe o parte din tine și merg la întâmplare prin spaima limitelor care ne deosebesc, încerc să aud fiecare foșnet unde nu
GELOZIE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376528_a_377857]
-
noaptea, Unghia veacului răzuie la sânge Imaginea maternă de pe cartea poștală. - Vând suveniruri! țip în megafoane Și se reped să-și ia în primire Ratia promisă de fericire Magii, mentaliștii și trupa artiștilor liberi. Daruri lumești peste vorbe decapitate Tixesc pervazul, pe care tălpile unei Perechi de botine micuțe Au lăsat pansoane fără serie, fără număr. TRAVAGLIO ... Citește mai mult TRAVALIUNu se leagă cuvintele în rugăciuneaPe care o tot reiau de la capătîncercând să învăț rostul nou al orașului.Este a patra
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
sălbatici.Travaliul continuă ziua și noaptea,Unghia veacului răzuie la sângeImaginea maternă de pe cartea poștală.- Vând suveniruri! țip în megafoaneși se reped să-și ia în primireRatia promisă de fericireMagii, mentaliștii și trupa artiștilor liberi.Daruri lumești peste vorbe decapitateTixesc pervazul, pe care tălpile uneiPerechi de botine micuțeAu lăsat pansoane fără serie, fără număr.TRAVAGLIO... XI. MELANIA CUC - MONADE (2) - POEME BILINGVE, de Melania Cuc , publicat în Ediția nr. 1348 din 09 septembrie 2014. SPINI M-ați împodobit Ca flori furate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
gata s-o pătrunză. Ea m-a privit timid, cu demnitate. Avea sub braț chiar rebegitul vânt. La ceasul înserării, ceasul sfânt, Cerșeau un semn infim de bunătate. A poposit pe masă. Lumânarea Păta cu umbre tenu-i ruginiu, Iar din pervazul rece și-n pustiu, Vântul scruta, din casă, depărtarea. Tăceam sfătos, odaia'ncremenise Privindu-i gingășia nepereche. Vedeam în ea, ca'ntr-o icoană veche, Un an de roade și-un noian de vise. Trăind un ciot de an, lăsase pomul
AZI A BĂTUT LA UŞA MEA O FRUNZĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372582_a_373911]
-
Poezie > Oglindire > DEȘERTĂCIUNE-I VIAȚA Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Deșertăciune-i viața, cu lacrimi pe obraz, Singurătăți în porturi, corăbii risipite, Când nimeni nu te vede, doar luna pe pervaz, Din negură privești la clipe fericite. Și-ncerci să ți le-aduci de tine mai aproape, Mirosul lor te-mbată, îl ai în nări de-acum, Dar aspre răni în suflet aleargă să-ți îngroape Mărunta-ți fericire, cum praful
DEŞERTĂCIUNE-I VIAŢA de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372725_a_374054]
-
colorat, prezent în ochiul sănătos, este o pată alburie care oprește pătrunderea luminii spre retină. Fereastra ochilor lui e închisă pe veci!... Cum e, oare, să nu vezi toată viața, culorile obiectelor, ale ființelor din preajma ta? În cabina maseurului, pe pervazul ferestrei se află câteva ghivece cu mușcate înflorite, splendide, cu corole bogate, albe și mov. - Cine îngrijește florile? întreb curioasă. - Eu le am grija, doar sunt aici cu mine, în tot ceasul. Cum aș putea să le las altcuiva? Avem
LUMINIŢA DIN FLOAREA OCHIULUI de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373039_a_374368]
-
Răsăritul este parcă mai frumos. Frasinul bătrân umbrește ograda Din el ciripesc zeci de păsărele, O ciocănitoare-mi curăță livada, Ațipesc în leagăn gândurile mele. Dintr-un vârf de gard privește o cioară Spre un colț de pâine uitat pe pervaz, Eu o las să-l fure ,doar e primăvară Agonia iernii trece la extaz . Printre rămurele vântul jucăuș Ridică în aer mireasmă de floare Eu de la fântână în palma căuș Sorb a dimineții plăcută răcoare. Referință Bibliografică: La tara / Adriana
LA TARA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373237_a_374566]
-
ce apare în zare, de peste copacii unui pâlc îndepărtat de pădure. Parcă e zbor de porumbel alb colindând împrejurimile, căutând ceva peste tot. Se-apropie de turn. Iată, vine și mai aproape, chiar ajunge lângă ea, și se așeză pe pervazul ferestrei unde stătea ea, închisă în turn. - Dragul meu porumbel! M-ai găsit și aici? Mă vezi? Uite, bat în geam! Da, mă văzu, și-și desfăcu aripile lui albe și largi. Ar vrea să zboare, dar așteaptă să vadă
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
cumva e porumbelul meu? Da! El este!! Vine cu ajutoare de salvare! Dar trebuie să stau cuminte, să nu dau în vileag acțiunea de salvare! Stau și aștept... Nimic. Dar iată, porumbelul a și ajuns, și se așează cuminte pe pervaz. Se uită la mine și dă bucuros din aripi. Tu ești, credinciosul meu prieten? Unde sunt cei de la castel? Să mai aștept? Da, aștept! Iată, văd la marginea râului, încă luminat de aurora cerului la asfințit, cum se apropie ceva
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
curgând alene către tălpile picioarelor ce tremurau ca pătrunse de frig. Ochii priveau fix la perdeaua murdară ce se depărta încet, puțin câte puțin, pierzându-se în ceața ce începuse s-o învăluie. A întins mâna să se prindă de pervaz dar nu a mai apucat. L-a simțit cum lunecă pe sub palmă, la fel ca și zidul ce-și apăsa asperitățile pe vârful degetelor ei. A mai apucat să pună palma pe podea, ca ultim gest conștient, înainte de a cădea
EPISODUL 4, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379680_a_381009]
-
iulie 2016 Toate Articolele Autorului Glastra din suflet... Pasit-ai cu sfiala pe-o margine de zi Și ai bătut ușor la poarta inserării mele. Am renăscut sub stele, redevenind copii Și-am risipit în beznă însingurări rebele. Cand pe pervaz de suflet ai așezat o glastra, Aflat-am că e-un dar, cu drag venit din tine.. Cu-n gest ai luminat a inimii fereastră Perdele gri brodat-ai cu broderii senine. Cu un sărut cochet ai risipit furtuni Ce
GLASTRA DIN SUFLET... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375756_a_377085]
-
2016 Toate Articolele Autorului Mă urmărea, prin somn, ca o himeră. Nu avea chip. Ca duhul din povești Părea în vis, o umbră efemeră. M-adun și o privesc: Tu, cine ești ? Sau, altă dată o simțeam, șezând Și rezemând pervazul la ferești. Tot fără chip. Ca un ecou de gând, M-adun și o privesc: Tu, cine ești ? Târziu de tot, ne-am regăsit în viață, În casa mea, ca doi amici firești. Gătindu-mă-n oglindă, dimineață, M-adun
TU, CINE EŞTI ? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369286_a_370615]
-
știe, orașul demografic e foarte bătrîn. Tineretul micii comunități, numită azi Veneția, trăiește departe de părinți, în orașele vecine, cu dinamică modernă. Stau de două săptămîni aici și n-am văzut deschizîndu-se o fereastră, n-am văzut un cap în pervazul în care, încîntător, palpită în culori fragile mai ales rozul glastra. Întreținută, aceasta, cu mania celui ce nu poate călca o palmă de pămînt, un răzor, o peluză. Cum să deschid fereastra reproduc eventuala replică a venețianului dacă, peste drum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Muzeul Literaturii Române se află, într-o vitrină siderală, masca mortuară a lui Eminescu. Hăul pătrunsese prin găoacele ochilor și golise totul. Cine nu se cutremură la imaginea balcanic-tragică a uitării creierului său, după autopsie și după cîntărire, pe un pervaz de fereastră, în soare! Cea mai mare minte românească, uitată pe un pervaz! Motanul Gipsy e răsfățatul scării. Fost derbedeu, recuperat, hrănit, spălat, arată acum foarte bine, e un exemplar care emană sănătate și eleganță. Coboară distins pe trepte, nelăsîndu-se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Eminescu. Hăul pătrunsese prin găoacele ochilor și golise totul. Cine nu se cutremură la imaginea balcanic-tragică a uitării creierului său, după autopsie și după cîntărire, pe un pervaz de fereastră, în soare! Cea mai mare minte românească, uitată pe un pervaz! Motanul Gipsy e răsfățatul scării. Fost derbedeu, recuperat, hrănit, spălat, arată acum foarte bine, e un exemplar care emană sănătate și eleganță. Coboară distins pe trepte, nelăsîndu-se frapat de ușile care i se deschid. Fata care-l însoțește pînă la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Forex s-a concentrat, practic exclusiv, asupra producției de cherestea de fag și de stejar, prima esență deținând aproximativ 90% din ponderea volumică. La cherestea se adaugă o serie de produse derivate din lemn masiv: parchet, trepte pentru scări, panouri, pervazuri, mână curentă, baluștri, ca și mobilier de grădină sau mic mobilier. Trecerea în revistă a categoriilor de cherestea de fag este necesară pentru a înțelege modul de diferențiere față de concurenți al firmei Forex. Se produce cherestea cu: - opt clase de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
a fost descris de către Simone Bertiere, în cartea Leș Reines de France au temps des Bourbons:"Spre orele șase ale dimineții, în februarie, este încă este întuneric. În castelul Blois, toata 82 lumea doarme. Nimeni nu o vede trecând peste pervazul ferestrei, care dă înspre terasă estică. Începe să coboare plină de veselie, în ciuda corpolentei și uitând că este și mai îngreunată de cașetele în care erau înghesuite bijuteriile sale prețioase[...] fugara ajunge pe terasa verde de frică, jurându-și că
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
care o cercetam pe o tăietură de ziar îngălbenită: trei bărbați într-o ambarcațiune precară străbătând o vastă întindere de apă, mărginită de clădiri. O legendă dădea următoarea explicație: „Domnii deputați se duc la sesiunea Adunării Naționale”... Vincent încăleca pe pervazul ferestrei și sărea în brațele surorii lui, Albertine, și ale Charlottei, care se refugiaseră la el în timpul șederii lor la Paris... Atlantida, tăcută până atunci, se umplea de sunete, de emoții, de vorbe. În fiecare seară, istorisirile bunicii noastre descătușau
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
desprindă de pe zid surplusul arhitectural cel mai flagrant: două chipuri frumoase de bacante care își zâmbeau melancolic de o parte și de alta a balconului bunicii noastre. Ca să reușească, a trebuit să înfăptuiască acte de vitejie foarte riscante, cocoțat pe pervazul ferestrei lui, cu o unealtă lungă de oțel în mână. Cele două chipuri, unul după altul, se desprinseseră de pe zid și căzuseră jos. Unul se sfărâmase în mii de cioburi pe asfalt, celălalt, urmând o traiectorie diferită, se scufundase în
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cu spaima lui, cu lacrimile lui, cu mânia lui zadarnică, neputincioasă, cu resemnarea lui. Căci toată lumea știa cum dispăreau femeile acelea. Mi se strângea stomacul într-un oribil spasm de durere. Deschideam ferestruica, adunam un strat de zăpadă lipită pe pervaz, îmi frecam obrazul cu ea. Asta nu îmi calma fierbințeala decât o clipă. Vedeam acum bărbatul acela pitit pe după geamul fumuriu al mașinii. În lentilele pince-nez-ului său se reflectau siluetele feminine. Le tria, le pipăia, le cântărea farmecele. Apoi alegea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
încerca să înțeleagă ce a ajuns literatura din care câteva cărți vechi însemnau pentru ea, în Siberia, un minuscul arhipelag francez. Și îmi imaginam că, intrând seara în apartamentul unde avea să trăiască, voi remarca pe colțul mesei sau pe pervazul ferestrei - o carte deschisă, o carte recentă pe care Charlotte o va citi în absența mea. Mă voi apleca deasupra paginilor și privirea îmi va cădea pe rândurile acestea: Într-adevăr, a fost dimineața cea mai blândă din iarna aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
porni, am aruncat o ultimă privire în camera Charlottei. În lumina cenușie a dimineții, liniștea ei nu-mi mai amintea de un muzeu. Nu, nu mai părea nelocuită. Am ezitat o clipă, apoi am înșfăcat un volum vechi, pus pe pervazul ferestrei, și am ieșit. Străzile erau pustii, aburite de somn. Perspectivele lor păreau să se contureze pe măsură ce înaintam spre ele. Mă gândeam la Însemnările pe care le duceam în rucsac. În seara aceea sau a doua zi, îmi spuneam eu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]