8,421 matches
-
anume cea de a 3-a Sonata pentru pian, lucrare scrisă în mod special în vederea acestui eveniment. Rădulescu rămâne unul dintre marii reformatori în domeniul limbajului muzical, în domeniul valorificării cu sens muzical artistic a spectrului sonor. Iar Concertul pentru pian se constituie într-o sinteză a căutărilor atât în domeniul limbajului, a formei, dar inclusiv al căutărilor de sine. Muzică lucrării dezvolta un caracter incantatoriu cu efect quasi-hipnotic, este o muzică-ritual în care elemente ritmicomelodice arhaice cunosc o agregare antrenantă
Elvetia muzicienilor români by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17718_a_19043]
-
în jubilație. O lungă convorbire cu Ilarion Ionescu Galați a alunecat prin câte și mai câte subiecte pentru care conversația poate bate - alături de el - kilometri de durăte. Cum să nu vorbim despre foarte recentul program alături de Radu Lupu (" Concertul pentru pian și orchestră" de Schumann) venit acasă, la Brașov, așa cum o face consecvent. Chiar inainte de festival eveniment "top-secret", "că să nu alerge toată țara" (Ionescu Galați acompaniază cu o profesionalitate exemplara, isi consulta și își asculta partenerii, așa cum a făcut
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
excurs prin creația ultimelor decenii dar aș vrea să o extind și asupra altor parametri: structura sonoră a programelor a fost și ea alcătuită pe principiul diversității de la flaut solo la formații complexe, de la combinații tradiționale (vioară sau violoncel și pian) la altele instrumentate original (un flaut și un fagot de pildă). Arcul vârstelor celor cântați a fost și el foarte larg de la decanul György Ligeti la studenți aflați în primii ani de studii (excelentă, ideia concertului studențesc româno-german). Cât despre
Tot despre pluralism by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17850_a_19175]
-
autorul se anonimizează: "Duminică/ plecat după cafea și țigări/ sînt liber și trist/ pe strada înțesata de copaci și maidane/ în dugheana/ ținută de-un bătrîn ce-abia mai răsuflă/ cer rothmans și jacobs apoi/ la întoarcere/ aud sunete de pian dintr-o casă dărăpănata/ simt brusc că exist/ o durere în gleznă sau în umăr/ a celui ce nu-și mai amintește/ propriul nume" (cîteva încercări de a nu face nimic). Teamă de sine îl determină a se "transfera" în
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
ci și civilizația secolului douăzeci în întregime: "Azi scriem poezia pe mari bucăți de pâine/ arta-i mașinăria de curățat cartofi,/ chiar tu vei fi cartoful sortit zilei de mâine/ actor retras că melcul în pantofi.// Iată cum din teroare pianul spală rufe/ și sar din pieptul nostru cameleoni de preț,/ iată cum scoate limba ceasul zvârlit în tufe/ că vipera aprinsă de fiere și dispreț, // iată cum umblă foamea prin cântec că o mamă / cum calcă pacea beata pe morții
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
dovadă de mai putina grație în parodierea-valorificarea poeziei de altădată, a subculturii etc. decât autorul Necuvintelor; în versurile sale, acesta evocă, fulgurant, nenumărate stiluri, de la cele elevate până la cele mahalagești, ca și cum și-ar plimba mâinile, în joacă, pe claviatură unui pian. Și apoi, ce mare realizare reprezintă valorificarea într-o asemenea manieră a literaturii demodate sau naive, când la așa ceva ajunge oricine, printr-o lectură competența? Dacă citești literatura că literatura, așa o citești, cu umor, cu o înțelegere integratoare, cu
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
a pus în față numele de Constant, devenind Constantin Virgil Gheorghiu, autorul, în timpul războiului, al volumului Ard malurile Nistrului. Pe cît de candid și inocent era cel dintîi, (memorialistul evocîn-du-l și în ipostaza mai puțin știută de pianist, profesor de pian și acompaniator al lui Enescu) pe atît de malefic și venal a fost cel de al doilea. De curînd, dna Monica Lovinescu, în volumul ei de memorialistică (La apa Vavilonului) își aduce aminte că i-a rescris în franțuzește cartea
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
somptuoase concertul (la orgă Nicolae Licareț); creația sau tematica de la Ion Căianu (sec.17) până la contemporani a fost prezentă în ritmuri de dans - Marin Cazacu și Steluța Radu, Silvia Marcovici și Valentin Gheorghiu - actualitatea unei partituri mereu tinere (Concertul pentru pian și orchestră de Valentin Gheorghiu și Rapsodia a II-a de Enescu). Ideea asocierii în Sonata I de Enescu a viorii de pe scena Ateneului cu pianul aflat la mii de kilometri, la New York, este inedită. Muzicalitatea infailibilă a celor doi
Sărbătoriri by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17218_a_18543]
-
Steluța Radu, Silvia Marcovici și Valentin Gheorghiu - actualitatea unei partituri mereu tinere (Concertul pentru pian și orchestră de Valentin Gheorghiu și Rapsodia a II-a de Enescu). Ideea asocierii în Sonata I de Enescu a viorii de pe scena Ateneului cu pianul aflat la mii de kilometri, la New York, este inedită. Muzicalitatea infailibilă a celor doi interpreți, Florin Ionescu-Galați vioară și Horia Mihail pian, nu i-a trădat nici o clipă, doar diferența de culoare și intensitate între sunetul transmis și cel real
Sărbătoriri by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17218_a_18543]
-
a II-a de Enescu). Ideea asocierii în Sonata I de Enescu a viorii de pe scena Ateneului cu pianul aflat la mii de kilometri, la New York, este inedită. Muzicalitatea infailibilă a celor doi interpreți, Florin Ionescu-Galați vioară și Horia Mihail pian, nu i-a trădat nici o clipă, doar diferența de culoare și intensitate între sunetul transmis și cel real ar putea fi reproșată acestui joc spectaculos. În fine programul s-a încheiat cu finalul Simfoniei a IX-a de Beethoven (ansamblul
Sărbătoriri by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17218_a_18543]
-
treaz nu-i trecea ce avea să însemne spectrul indigestei manufacturi orchestrate de propagandiștii comunismului. Pe lîngă "1907" al lui Piliuță - exemplu benign, la urma urmei, dar nu mai puțin paradigmatic, între atîtea altele - cu mujicul rumân odihnindu-și, pe pian, toporul cu care părăduise conacul boieresc, găselniță de "Ogoniok", pe lîngă lumea asta atît de feroce în manevra ei jdanovistă, "floristele" lui Tonitza fuseseră niște parfumați funigei zburătăcind prin zăvoaiele raiului. ( Într-un subsidiar obligatoriu, e de observat tenacitatea în
Artă leneșă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17241_a_18566]
-
Aș remarca, încă o dată, compoziția muzicală originală a Dorinei Crișan Rusu, cu acorduri patetice, furtunoase dar și duios-melancolice, cu inflexiuni de sonuri recognoscibile pe insule grecești, cu o asociere ciudată și întotdeauna imprevizibilă de instrumente care se ordonează supus în jurul pianului, un fel de axis-mundi al compozițiilor sale. Este o muzică obsedantă, pe care o murmuri plecînd de la spectacol, încercînd să o păstrezi, ca și pe Robinson-ul din tine. Evoluțiile actoricești ale lui Alexandru Georgescu (Robinson) și Ovidiu Moldovan (Vineri) sînt
Despre singurătate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17249_a_18574]
-
care pretinde a cunoaște bine acest lied - spune el despre " Flașnetarul", capodoperă schubertiană - se înșeală amarnic... este așa de complex încât nimeni nu-l va cunoaște niciodată în totalitatea să". Se vorbește și despre adecvarea tehnicii vocale, de relația cu pianul acompaniator, de modalitățile de accesare la înțelesurile partiturii. În cele două capitole dedicate lui Mozart analizele întreprinse de Pântea la "Don Giovanni" și "Flautul fermecat" - atât din postura regizorului, cât și din cea a cântărețului - conțin sugestii convingătoare căci vin
O oglindă fidelă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17306_a_18631]
-
cu "țesătură orchestrală". Revenind însă la ciclul Flăcări negre, "duhul" maestrului Jora (al cărui discipol preferat a fost Pascal Bentoiu), continuă să planeze și în Dulce așteptare. Atmosfera dramatică se intensifică, iar muzica primește accente romantice (în deosebi în pasajele pianului). Liedul Monada îi permite, tot pianului, să-și etaleze - într-un perlaj de triolete ascendente și descendente sau în arpegieri de largă respirație -, forța beethoveniană și fluiditatea de nuanță impresionistă, în contrast cu gravitatea vocii. Un pandant al acestui lied mi se
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
ciclul Flăcări negre, "duhul" maestrului Jora (al cărui discipol preferat a fost Pascal Bentoiu), continuă să planeze și în Dulce așteptare. Atmosfera dramatică se intensifică, iar muzica primește accente romantice (în deosebi în pasajele pianului). Liedul Monada îi permite, tot pianului, să-și etaleze - într-un perlaj de triolete ascendente și descendente sau în arpegieri de largă respirație -, forța beethoveniană și fluiditatea de nuanță impresionistă, în contrast cu gravitatea vocii. Un pandant al acestui lied mi se pare a fi cel de-al
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
ghiață, al cărui ritm alert curge imperturbabil; aparent numai, căci în subtext percepem neliniștea în fața necunoscutului ("Drumul acesta,/ lăuntric și fără întoarcere,/ veșnic ca lava de ghiață"). În liedul Doarme fecioara de exemplu, pe lângă reperele stabile, apare noutatea (citește diferența): pianul ne conduce prin epoci, de la polifonia bachiană, la clasicitatea beethoveniană și la romantismul epic al liedurilor de Schubert... Ascultând liedul Alegerea lemnului am avut brusc senzația de clar-obscur specific pânzelor rembrandtiene, dar și pe aceea de lumină patinată, iradiată de
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
lumină patinată, iradiată de "feștilele" din tablourile lui Georges De La Tour. Abstractă ca și poezia, muzica liedului Mai este cale - ultima din ciclul Flăcări negre -, recurge din nou la rigoarea contrapunctică, făcând să alterneze însă spiritul geometric cu afectivitatea arpegierilor pianului. Vom regăsi toate procedeele concentrate în Flăcări negre, și în celelalte cicluri incluse pe CD-ul lansat sâmbătă, 8 ianuarie, în Aula Palatului Cantacuzino din Calea Victoriei. În liedurile pe versuri de Nina Cassian spectrul expresiv se diversifică: amprenta joriană e
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
lansat sâmbătă, 8 ianuarie, în Aula Palatului Cantacuzino din Calea Victoriei. În liedurile pe versuri de Nina Cassian spectrul expresiv se diversifică: amprenta joriană e permeată de reflexe impresioniste și, totodată, de inflexiuni expresioniste, vocea declamând în stilul sprächgesang-ului. În Incandescențe pianul capătă amploare simfonică (Piatră peste piatră); simplitate nudă, austeră, de sorginte gregoriană (M-am desprins), dar și un avânt romantic de extracție chopiniană, ca în liedul De ce?. Liedurile pe versuri de Eminescu - "unicul poet" despre care Pascal Bentoiu mărturisea undeva
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
de concurenți. În ediția din anul 1999, internațional - în adevăr! - a fost doar juriul. În finală, în cele două competiții, cea de vioară, cea de canto, au fost promovați - cu siguranță pe bună dreptate profesională - doar concurenți români. Concursul de pian nu a putut avea loc. Din lipsă de candidați. În total, s-au prezentat la București ceva mai mult de douăzeci. Are cine să învețe din aceste avataruri? Mă tem că nu. Căci o instituție a Concursului Internațional "George Enescu
Tineri muzicieni, tineri competitori (I) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17360_a_18685]
-
o lume interlopă miniaturală, de fairy-tale, doldora de qui-pro-quo-uri și de farse inocente edulcorată parodic și de aceea devenită cu atît mai șocantă. Suflul scriiturii e animat sistematic, ca într-o sală de cinema la un film mut, în care pianul răpăie îndîrjit pe acordurile unor scene violente sau periculoase, în vreme ce pe ecran se perindă figuri tăcute și inofensive. Ai sentimentul ciudat că oricînd i e va putea întîmpla ceva grav Oedipei, că ea trăiește pericole reale, dar pe de altă
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
l-a întâlnit pe Y! Cert este că a-l așeza pe Mozart alături de contemporanii lui, în afară de "papà Haydn", nu poate duce decât la savurarea incomparabilului în tot și în toate. Chiar și când se concentrează un întreg recital de pian (Nicoleta Ion) în jurul sintagmei "Mozart Juvenorum". O temă cu variațiuni de Mozart, alta de Kraus... Sau un Concert de pian mozartian, din marea serie vieneză, interpretat de pianistul timișorean Sorin Petrescu, pe care capitala, păcat, nu-l prea aude. Când
Destine incomparabile by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17379_a_18704]
-
poate duce decât la savurarea incomparabilului în tot și în toate. Chiar și când se concentrează un întreg recital de pian (Nicoleta Ion) în jurul sintagmei "Mozart Juvenorum". O temă cu variațiuni de Mozart, alta de Kraus... Sau un Concert de pian mozartian, din marea serie vieneză, interpretat de pianistul timișorean Sorin Petrescu, pe care capitala, păcat, nu-l prea aude. Când nu intră în joc, "tremolo"-uri, "ostinato"-uri motorice, sincope, teme motivice în continuă schimbare și dinamică puternic contrastată, muzica
Destine incomparabile by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17379_a_18704]
-
în urmă, Ada Brumaru a comentat pentru cititorii României literare concertul de deschidere a Festivalului Internațional Chopin organizat de Canalul Muzical al Radiodifuziunii Române cu sprijinul Ambasadei Polone la București: o seară de neuitat, în care o mare poetă a pianului - am numit-o pe Elisabeth Leonskaja - a dat viață celor două concerte cu orchestră. Festivalul a continuat cu o serie de recitaluri în fața unor săli arhipline. Atașamentul față de muzica lui Chopin al unei categorii mult mai largi de ascultători decât
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]
-
interpretări de referință el a reușit să "sune" proaspăt. Natură solară, trece totul prin filtrul unei "înțelepciuni" care atenuează asperitățile și se dezvăluie într-un lirism seducător, într-un echilibru desăvârșit care regizează sonorități catifelate, fragile sau somptuoase. În Nocturne pianul a dobândit vocalitate, Mazurcile au avut ondularea aceea "mândră, tandră și provocantă" cum o definea Liszt, născută dintr-un raport special cu timpul "furat" (faimosul "tempo rubato" chopinian de o mare subtilitate. În fine, Balada a III-a, acvatică, străvezie
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]
-
efortul considerabil de a le învăța și cânta în limba polonă. Ea le-a surprins cu finețe flexibilitatea melodiei mulate pe cuvânt, diversitatea expresiei și a stărilor, șlefuind cu migală și plasticitate fiecare din aceste mici poeme. Dragoș Mihăilescu la pian, muzician care își asumă menirea cu responsabilitate a creat în această partitură - nu complicată, dar cu atât mai pretențioasă - sfera sonoră favorabilă în care să evolueze vocea. Există un Chopin ideal? Câți interpreți, atâtea imagini; imagini infinit volatile ce se
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]