1,170 matches
-
mai 1486, MAP 39, 505; Campiglia către Lorenzo, 22 mai 1486, MAP 39, 511; Modigliana către Lorenzo, 1 octombrie 1486, MAP 39, 570. Scrisoarea de la Arezzo a fost publicată în M. Del Piazzo, "Nuovi documenti sul l'incidente aretino di Pico della Mirandola nel 1486", Rassegna degli Archivi di Stato, 23, 1963, p. 275. 17 Părți ale manuscrisului care s-a păstrat din aceste ricordi ale scrisorilor lui Lorenzo și ale fiului său Piero au fost publicate, deși de o manieră
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
secolelor al XVI-lea și al XVII-lea, la Renaștere, la filosofia medievală și antică și la poezia sacra ebraica" (1981, p. 245). Numeroase punți de legătură se pot stabili, notează același Engell, între imaginația blakeană și conceptele propuse de Pico della Mirandola, Meister Eckhart, Jakob Böhme, Paracelsus, Cornelius Agrippa, Emanuel Swedenborg, si, desigur, Kant și Schelling (1981, p. 245). Printre precursorii săi în cultura engleză se numără Bunyan, Milton, Shaftestbury, Joseph Warton, Akenside, Collins și Christopher Smart (Engell, 1981, p.
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Lahore, ca prizonier, și ar fi putut foarte bine să se felicite pentru faptul de a fi scăpat de persecuțiile lui Jewahir Singh, căci nu de puține ori se atentase la viața lui. Motivul pentru care Jewahir Singh Îi purta pică era acela că Ghulab Singh reușise să convingă o mulțime de soldați sikhși să-i urmeze cauza În care el Însuși credea cu tărie. A fost adus din Jammu În Lahore În urma refuzului de a plăti unele impozite exagerate. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
între magie, religie și știință. În timpul Renașterii 166 interesul crescut pentru misticismul neoplatonic și prin intermediul textelor arabe cu alchimia și astrologia readuc în actualitate Kabbala 167. Practica mistică a secretelor divine conținute în Scripturile scrise și nescrise au interesat pe Pico della Mirandola; Marsilio Ficino s-a aplecat asupra magiei astrale și puterii muzicii de a dirija influențele cosmice 168, tradițiile mistice ale lui Hermes Trismegiustus influențându-l pe Giordano Bruno 169. Tradiția hermetică iudaică și creștină tolerată în parte a
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
avea perfecta orientare a locului și timpului în care ne aflăm 561. Am pătruns în ritual. Era o mișcare senzuală, hipnotică, un mister. Acolo regăseam tot ce descriseseră autorii biblici, Homer, Pitagora, Apuleius, Augustin, Ficino, Dante, Dumas, Bolintineanu. De fapt Pico della Mirandolla și Marsilio Ficino au dezvăluit Europei renascentiste opera legendarului Hermes și ale Înțeleptului Thoth, cei care l-au înrâurit pe Moise în inițierea sa egipteană. Înțelepciunea antică și textele lui Platon conduc spre adevărata esență a lui Dumnezeu
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a realului, a actualului, căci am asista astfel la o încălcare a planurilor. Libertatea umană este redusă la sfera actualului, a legităților terestre, neputând intra în conjuncție cu libertatea lui Dumnezeu. Parafrazând titlul unei lucrări memorialistice a lui Victor Ioan Pica, Libertatea are chipul lui Dumnezeu, putem afirma că libertatea este un alter divin, consubstanțial ipotezei omenești. Problema libertății gravitează în jurul a două concepte: determinismul interpretat ca o succesiune de cauze și efecte, toate într-un șir nesfârșit, și indeterminismul ce
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
persoană" înzestrată cu gândire și voință, așadar capabilă să înțeleagă și să vrea, fiind creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu (faciamus hominem ad imaginem nostram et similitudinem, Gn 1, 26). De altfel, deja în literatura umanistă despre dignitas hominis Pico della Mirandola, Giannozzo Manetti, Bartolomeo Facio celebrarea omului împotriva tradiției medievale cu privire la contemptus mundi nu este asociată unei determinări fixe a naturii sale, ci, dimpotrivă, constatării că omul este un animal nedefinit. "Magnum miraculum est homo", scrie Pico della Mirandola
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
dignitas hominis Pico della Mirandola, Giannozzo Manetti, Bartolomeo Facio celebrarea omului împotriva tradiției medievale cu privire la contemptus mundi nu este asociată unei determinări fixe a naturii sale, ci, dimpotrivă, constatării că omul este un animal nedefinit. "Magnum miraculum est homo", scrie Pico della Mirandola în celebrul său discurs Despre demnitatea omului (De hominis dignitate, 1486), întrucât nu are "nihil proprium", și este așadar "indiscretae opus imaginis": "o lucrare cu formă nedeterminată". În vreme ce oricare altă ființă este ținută captivă în interiorul unei esențe predefinite
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
1990. Ortega y Gasset, J., Meditación de la técnica (1939), Alianza, Madrid, 1982. Pascal, B., Oeuvres complètes, M. Le Guern (ed.), 2 vol., Gallimard (Bibliothèque de la Pléiade), Paris, 1998-2000. Cugetări, traducere și note George Iancu Ghidu, Editura Științifică, București, 1992. G. Pico della Mirandola, Discorso sulla dignità dell'uomo (1486), lat./it., ed. de G. Tognon, prefață de G. Garin, La Scuola, Brescia, 1987. Rensi, G., Autobiografia intellettuale. La mia filosofia. Testamento filosofico, Corbaccio, Milano, 1993. Sade, D.A.F. de, Oeuvres, M. Delon
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
W. R. / 144, 155-157, 169, 316 Overbeck, F. / 79, 315 P Pannwitz, R. / 119, 313 Pappus, J. / 58 Pareyson, L. / 257, 260, 313 Parmenide, 262-264, 268-269, 271, 277 Pascal, B. / 27-29, 281, 297 Pauen, M. / 74, 313 Petrus Lombardus / 26 Pico della Mirandola / 251, 297 Pisarev, D. L. / 64-65, 304 Platon / 97, 98, 150, 171172, 207, 271, 284, 303 Plotin / 207 Plutarh / 95 Pöggeler, O. / 33, 314 Proudhon, P. J. / 45 Q Queneau, R. / 208, 231, 295 R Rathenau, W. / 119 Reale
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
y Gasset, Meditación de la técnica (1939), Alianza, Madrid, 1982, pp. 127-133. 232 Gelassenheit, Neske, Pfullingen, 1959, p. 20. 233 "Nur noch ein Gott kann uns retten" (1976), în Antwort. Martin Heidegger im Gespräch, Neske, Pfullingen, 1988, p. 96. 234 G. Pico della Mirandola, Discorso sulla dignità dell'uomo (1486), lat./it., G. Tognon (ed.), prefață de G. Garin, La Scuola, Brescia, 1987, pp. 2-9. 235 L'existentialisme est un humanisme (1945), Gallimard, Paris, 1996, pp. 26-31. 236 Cf. S. Battaglia, Grande
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
intervalelor de timp dintre accentele ritmice). De obicei, într-o propoziție normală, există considerabile diferențe de intensitate și înălțime, în timp ce în proza ritmată există o tendință marcată de nivelare a deosebirilor de accent și înălțime. Analizând pasaje din Dama de pică de Pușkin, Boris Tomașevski, unul dintre cei mai remarcabili cercetători ruși care s-au ocupat de aceste probleme, a demonstrat prin metode statistice *25 că începutul și sfârșitul propozițiilor tind să aibă o mai mare regularitate ritmică decât mijlocul lor
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
să răspunzi. Credeai că ai făcut o afacere și acum superiorul lui Fred ți-a distrus-o. Pentru că nu știi că dealerul îți poate vinde mașină cu 5% sub prețul de fabrică și tot să câștige din bonusurile de fabrică, pici în plasa managerului care te roagă să fii rezonabil și mai adaugi 200 de dolari la preț. Din nou, crezi că ai cumpărat mașina, asta până când managerul îți explică că are nevoie de aprobarea directorului. Și tot așa. Te vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
ales ale lui Platon, avîntul științelor, dar și al metodelor cabalistice și hermetice. Descoperirea unui nou continent atrage cu sine și o lărgire a orizonturilor temporale. Cu personalități deosebite, precum Nicolas de Cues (cardinal roman), Francis Bacon (cancelar al Angliei), Pico de la Mirandola, Rabelais sau Marsilio Ficino, amestecul moștenirii platonice redescoperite cu elemente de astronomie, astrologie, cu alte forme de alchimie a spiritului, transformă profund civilizația europeană și legitimează această expresie celebră de Renaștere. Ciclurile astrale, căutarea cvadraturii cercului, întoarcerea vîrstei
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
mai 1961 la Dijon și adresată canonicului Kir, însemnările în italiană din ceea ce Ș. numește „jurnalul florentin”, care consemnează episoade ale călătoriei din 11-15 martie 1962 la Florența, în fine „dosarul” celor două „cronici ale optimistului” din septembrie 1963 despre Pico della Mirandola, care cuprinde și textul comunicării ce urma să fie rostită la congresul de la Modena consacrat umanistului italian. Destinul unei întâlniri. Marcel Proust și românii (2001) reia în spirală secțiunea despre romancier din Momente ale romanului, îmbogățind-o considerabil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
modelare, sau omul ca alcătuire favorizată ori oropsită este descris sub specia unei demnități aproape intangibile, proprie unei creaturi unice și privilegiate între toate componentele cosmosului. Formal, pledoaria pentru om apelează la veșmântul teologic (la fel făceau și Erasm, și Pico della Mirandola), spiritul ei este însă modern, de pură sorginte umanistă, și impune prin consecvență și elevație. Sacrificarea omului va fi condamnată („Însă iată că te învăț să nu fie adesori păharul tău plinu de sânge de omu, că acel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
cu sens figurat, o apă și-un pămînt, adică toți/totul la fel, fără deosebire. Un alt exemplu: vedeți imaginea a două cărți de joc una peste alta, pe care le recunoașteți drept 10 de caro (tobă) peste 8 de pică. Citiți (interpretat la minimum): bate toba (cîștigă cartea de caro), și Înțelegeți, prin calambur, că cineva bate toba (instrumentul de percuție). Aceasta Înseamnă Însă la figurat: a face tam-tam, a divulga un secret, a exagera importanța a ceva. Este, cum
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
s-au încheiat / o misterioasă fiara / mi-a închis inima"173. Dar portenul solitar știe să spună și cu o sinistra aroganță: "Nu vreau să mor decât cu mine / Far' spovedanie, far' Dumnezeu, / Să mor cu necazurile mele / încrâncenat în pică"174. Cuvintele lui Sábato din cartea sa de memorii Înainte de tăcere sunt parcă ale argentinianului-personaj de tango: "Vreau să trăiesc aici unde trăiesc, în patria mea; așa nefericită și imperfecta cum este. Aici m-am născut, am copilărit, mi-am
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
talentelor locale. Proză publică I. Pop-Reteganul, D. Bran, P. Petrișor. Versurile aparțin lui P. Dulfu, N. Nilvan, N. Țincu, E. Bran, I.P. Coman, Traian H. Pop, A. Băliban, A. Papp și Iosif Vulcan. S-a tradus din Pușkin (Dama de pică, Viscolul, transpuneri de I.P. Coman), Turgheniev (A. Băliban și V. Pop), J.-J. Rousseau (A. Cosma), Alphonse Daudet (Tit Bud), Herder ș.a. G. a constituit un moment de vie activitate patriotică și culturală într-o zonă a Transilvaniei în care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287393_a_288722]
-
la formarea lui spirituală mai mult decât lecțiile îmbibate de scolastica medievală. A oferit lecții private mulți ani. Între anii 1689-1695 a avut acces la o mare bibliotecă situată în castelul Vatolla. Aici i-a întâlnit pe Platon, Augustin, Ficino, Pico della Mirandola, Tacitus, care i-au devenit adevărații maeștri. A făcut studii de drept la Universitatea din Napoli, unde a predat apoi retorica între anii 1699-1741. În 1734 a fost numit istoric regal la curtea regelui din Napoli. A murit
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Inainte de a pomeni numele marilor italieni ce și-au dedicat viața stelelor putem spune că în cele cinci veacuri de glorie ale astrologiei, numai trei oameni de frunte au avut tăria și curajul să o atace: Călugărul Savonarola, enciclopedistul Pico dela Mirandolla, procurorul de la "Nation de France", Jean Charlier, zis Gerson. Dar, atât predicile primului, scrierile celui de-al doilea ("Contra Astrologos") cât și condamnarea publică a Sorbonei, obținută de cel de-al treilea, nu au schimbat mare lucru în
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
de-al doilea ("Contra Astrologos") cât și condamnarea publică a Sorbonei, obținută de cel de-al treilea, nu au schimbat mare lucru în situația dominantă ce și-o căpătase astrologia. Spiritele slabe au fost mai ales impresionate de moartea lui Pico în ziua și ora prezisă de astrologul Bellanti, decât de argumentele iscusite din cartea filosofului. Dar ce puteau face trei detractori contra a trei sute sau trei sute de mii de partizani? Chiar șirul celor mai de frunte este prea mare pentru
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
a înțelege iubirea din Cântarea Cântărilor și din lirica persană (Omar Khayyam, Hafiz, Firdousi). Exaltarea senzuală și delirul imaginativ, trecute prin gingășia și simplitatea sufletească a poetului-pescar, sunt coordonatele esențiale ale acestor texte. În culegerea de proză scurtă Valetul de pică (1980), predomină obsesia iubirii neîmplinite, pe fondul experienței de război a autorului. Apare aici și nuvela Fata barâșnicului, o variantă a microromanului Plimbarea domnișoarei Sura, publicat în 1925, scriere unde este incriminat absurdul unei iubiri care se vede „răsplătită” în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287781_a_289110]
-
se vede „răsplătită” în cele din urmă pecuniar. În general, se poate vorbi la L. de o proză realistă, tradiționalistă, deseori cu accente melodramatice. SCRIERI: Plimbarea domnișoarei Sura, București, 1925; Cântecele pescarului Seled, pref. Șerban Cioculescu, București, 1972; Valetul de pică, București, 1980. Repere bibliografice: Teodor Scarlat, La porțile Răsăritului, „Românul”, 1936, 156; Predescu, Encicl., 485; Mihai Dascal, „Cântecele pescarului Seled”, RL, 1972, 20; [Alexandru Al. Leontescu], RMB, 1978, 10 435; N. Steinhardt, Jurnalul fericirii, Cluj-Napoca, 1991, 128. A.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287781_a_289110]
-
Grey), Henry James (O coardă prea întinsă) etc.. Fantasticul german se afirmă prin E. T. A Hoffman (Elixirele diavolului, Omul cu nisipul), Wilhelm Hauff (Povestea mâinii tăiate). În Rusia, literatura fantastică se distinge prin personalități precum A. S. Pușkin (Dama de pică), N. Gogol (Jurnalul unui nebun). Charles Nodier, unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai fantasticului european, a reușit prin Comoarabobului și Floare de mazăre să ne facă să credem că suntem în lumea basmelor lui Charles Perrault, de altfel, mereu
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]