9,829 matches
-
moment. Să îmi ascult instinctele. Nu mă refer la instinctele primare, ci la alea de scriitor. Așa e bine. Sophia a adormit în brațele bărbatului. Sexul bărbatului e încă în interiorul ei. Sexul lui a devenit moale și flasc, și fiecare picătură de dragoste care mai curge din el e ca un val liniștit, care se lovește de un țărm pașnic. Au adormit. Or să viseze. Mă ridic și merg în bucătărie. Ei or să viseze, iar eu o să-mi fac o
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Nu vă jucați cu mine, păstrați-vă bocancii în debara, nu mă mai brăzdați cu frânghii, nu înfigeți pioleți în carnea mea... Cortul gemu, un geamăt de pânză impermeabilă traumatizată de zgâlțâielile insistente. Se văzu în furtună, aproape înecat de picăturile mari, pălmuit de rafalele vântului, cu hainele șiroind, în vreme ce șuvițe rebele de păr erau smucite într-o parte și în cealaltă. Reușea cu foarte mare greutate să își mențină echilibrul precar, în timp ce cortul se zbătea mut printre crengile unui brad
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
poate, dar nu ne împiedică nimeni să gândim că era chiar așa) în care lichidul vălurea ușor, într-un clipocit mut, ca o mare în miniatură, de culoarea coniacului, captivă, dornică de eliberare, însă resemnată la gândul că doar câteva picături din ea vor cunoaște o scurtă, foarte scurtă, libertate, înainte de a începe ultima călătorie, către buze. Paranteză Dacă Jimmy l-ar urmări acum pe majordom, în timp ce se apropie tăcut de fotoliul în care stă Lady Esmeralda, ar fi foarte suprins
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
decât spre închisoare sau spre cimitir. Cum zvonurile despre o eventruală dublă arestare ar fi apărut foarte repede în cartier, Johnny și Jimmy au fost declarați morți și îngropați, iar cunoscuții lor - puțini de altfel - au vărsat pe podele câteva picături amărâte de whisky, iar apoi au revenit indiferenți la propriile vieți. Faptul că nimeni nu se putea reculege în fața mormintelor celor doi dispăruți a fost întâmpinat cu ridicări din umeri și cu priviri plictisite, fiindcă nu era pentru prima oară
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
dintr-o parte în alta și e plin, cărnos, consistent, chiar și pe hârtie arată foarte bine. Scriam despre gustul ploii, dar ideile se mișcă mult prea repede. Ideile nu au niciodată răbdare. Eu n-am știut acel gust al picăturilor de ploaie. De ce? Fiindcă nu l-am încercat niciodată. Până azi. Dar vine o zi în care trebuie să încerci. Totul. Cu toate riscurile. Nu e viața făcută din tot felul de încercări, unele mai ușoare, altele mai grele, altele
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
un ferăstrău nevăzut. Dacă nu sunt singurul, atunci mi-aș dori să cunosc astfel de persoane. Unii se duc să joace bridge sau canastă, sâmbătă seara, noi ne-am putea povesti ultimele crize sau ultimele tortúri. Ne-am număra, împreună, picăturile de sânge, timp de o oră sau mai multe, în funcție de programul asociației. Sunt atâtea asociații pe lumea asta, nu văd de ce nu ar fi una și pentru cei ca mine, sfâșiați prin interior de Durere. N-ar fi un schimb
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
de vedere. Mă aștept, de fiecare dată, ca toate rafturile alea înalte să se prăbușească, iar toți oamenii de acolo să ajungă sub ele, aplatizați. Terciuiți. Ca tata... La ora închiderii, am ieșit în parcare. Era frig, bătea vântul, câteva picături de ploaie mi-au atins fruntea și am ridicat capul, cu gura deschisă. Iar am simțit gustul ploii. Este foarte posibil să ies la plimbare, de acum încolo, numai atunci când plouă. Interacțiunea plăcută cu ploaia mă suprinde, mă face să
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
aș fi fost fericitul câștigător, plecam cu un purcoi de bani acasă. Pe curva moartă - așa ar trebui să fie toate curvele, moarte am așezat-o în fund, rezemată de perete. Treceau mașini în stânga și în dreapta, ploua în continuare cu picături mici și reci, strada era la câțiva metri, dar n-a oprit nimeni. N-a văzut nimeni. Nu m-a văzut nimeni. Oamenii le știu numai pe ale lor, nu au nevoie, tocmai în vremurile astea deprimante, de problemele altora
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian • Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir • Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia • Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield • Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu • Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov • O.k. Pentru America!, Gheorghe Stan • Picătura de cucută, Paul Eugen Banciu • Privilegiați și năpăstuiți, Arșavir Acterian • Rebecca și Rowena, William Thackeray • Reîntoarcerea fiului la sînul mamei rătăcite, Dumitru Țepeneag • Sărbătoarea nebunilor, Istvan Ráth-Végh • Simptome, Virgil Nemoianu • Trei rîuri și-un ocean de poezie, Valeriu Stancu • Treptele
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
urs. Mereu mereu făceau câte ceva rău... Odată, Într-o vară, zmeii și balaurii s-au gândit să fure toată apa de pe pământ. Unde găseau un izvor, un pârâu, râu sau mare, se Înghesuiau buluc și sorbeau toată apa, până la ultima picătură.Mergeau pe sub pământ, zburau pe deasupra pământului În căutarea apei.Zmulgeau pădurile, sfărâmau munțti, doar doar or găsi un firicel de apă.De prin sate furau apa din fântâni. Ca orice lucru furat, apa trebuia ascunsă undeva.Zmeii și balaurii,după ce
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
sticla și că nu se va pierde nici un strop.Însă Îndată ce leul se depărtă, În mintea vicleanului ghepard apărură gânduri necinstite.Se gândi că mai bine ar fi dacă ar fura el licoarea și să bea În fiecare seară câteva picături, ca să devină cel mai puternic animal din junglă, toate celelalte animale s-ar teme de el și l-ar asculta supuse, că altfel...Unde mai pui că dacă puterea ar fi a lui, ar putea deveni el Însuși regele. Așa că
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Se încinse cu un brâu și săpă mai departe. Au trecut câteva săptămâni, au venit muncitorii care au montat țevile și au ajuns până sus, în casă. A cumpărat două boilere mari, unul pentru etaj, altul pentru parter. Când prima picătură de apă a curs în chiuvetă, a fost o mare veselie, pe care a împărtășit-o nu cu Camelia, ci cu Toni. Băile funcționau perfect și acum făcea bilanțul: Apă am adus, lumină avem, aragazul funcționează, avem butelii, ce-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
fericiți de buna primire ce le-o făcuse pădurea. Fiind cu toții cam osteniți de drumul prin pădure, au hotărât "să se întindă" puțin, urmând să se revadă "mai încolo". "Mai încolo", când s-au revăzut, începuse o ploicică de primăvară, picăturile sunând vesele pe acoperișul casei. Au "servit" câteva aperitive în muzica ploii și în aerul proaspăt, apoi Petre i-a invitat la masă, unde îi aștepta, întins maiestuos, pe un fund mare de lemn, purcelușul de lapte, rumen și apetisant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
în supă și - sprintenă și grațioasă ca o rândunică - o duce apoi la gură în unghi drept. Soarbe supa, din vârful lingurii, fără pic de zgomot. Privind naiv în jurul ei, fâlfâie lingura ca pe-o aripioară, fără să scape o picătură și fără să atingă farfuria. Cred că nu așa scrie în codul bunelor maniere că se mănâncă supa, dar mie-mi place foarte mult și o consider pe mama absolut originală. De fapt, e surprinzător ce gust bun are supa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
recenzentul, întrevăzînd în trilogia lui Cărtărescu "fantasticul proces-verbal al visurilor unui tînăr în timpul epocii de plumb a socialismului betonat, la București, în anii ^60 și ^70." O operă "asemănătoare unui cuib de termite, unui tablou de Piranesi" - sunt doar două picături dintr-o cascadă de comparații prin care autorul recenziei apărute în "Frankfurter Allgemeine Zeitung" încearcă să circumscrie universul copleșitor în care îl cufundă lectura romanului, întrebîndu-se aproape descumpănit "cine mai poartă azi în cap, în Europa, o lume atît de
Mircea Cărtărescu în presa germană by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8770_a_10095]
-
de la tehnică până la morală, de aceea nu văd de ce nu ar merge și în literatură. Criticii uită că în diversitatea literaturii există virtual încă multe alte modalități de scriere care, la un moment dat, se coagulează, așa cum se întâmplă cu picăturile de apă ce se preling pe faianța din bucătărie, pentru ca, oarecând, să se unească. În plus, opera de artă este un unicat... S-a spus despre mine că sunt livresc, ceea ce este neadevărat, căci cele mai multe lucruri nu le-am scris
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
și piatră seacă..." Sau: "Macedonie, pământ cu trecut istoric, unde civilizația antică s-a înfiltrat odată, de jos în sus, ca o apă subtilă și s-a tras apoi îndărăt, de sus în jos, fără să lase în urmă o picătură..." Naturistul e sensibil la geografia peisajului meridional, cu păduri de castani seculari și livezi de smochini. Dar contemplația nu întârzie să se coloreze cu pigmentul umoristic: "...lei și tigri n-aș putea spune că am văzut, dar au fost lei
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
închidă ochii, Repetentu avu timp să vadă cum, dintre pleoapele lipite ale lui Foiște, care sta întins pe spate, se scurgeau lacrimi grele, ce străbăteau obrazul roșcovan, șerpuiau pe ureche și cădeau în țărâna de sub urzici, scoțând un sfârâit de picătură de ploaie în pulberea fierbinte a unui drum. Repetentu închise ochii. Auzi vocea veselă a lui Foiște, contrastând cu lacrimile și cu chipul înnobilat de apropierea morții. - Mai ții tu minte când erai mic și făceai întreceri de somn? Oftă
Cine citește primul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9788_a_11113]
-
necesară filmului de acțiune, Al Pacino reușește să realizeze un personaj interesant, cu un aer de oboseală tandră - ceea ce înmoaie inimile pacientelor; există un permanent balans între paternalism și tandrețe la acest womanizer printre care se mai strecoară și o picătură didactică. Partea proastă a filmului este lecția de sobrietate din final, didascalia administrată în porții prea mari. Morala vine la urmă și transformă filmul într-o lecție pentru sugari gen: nu scăpați biberonul pe jos, că se murdărește de praf
88 de minute trecute fix... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9843_a_11168]
-
desenele, nu s-a întors în România fiindcă nu mai avea ce face pe-afară, ci fiindcă a decis să-și stabilească aici cartierul general. Dar cînd îl auzi, a mai decoperit ceva care nu-i place. Te exasperează cu picăturile lui chinezești și îl întrebi ce caută într-o țară care îl scoate din sărite de mai multe ori pe zi. Îți răspunde candid - te bănuiește, politicos, că ai un moment de prostie - că s-a întors în România pentru că
Căpăţănosul şi genialul Grebu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9859_a_11184]
-
iar scena amintește de tabloul cu Saturn devorîndu-și progeniturile. Magia pare să funcționeze cel puțin într-un caz: o mandragoră, rădăcina de mătrăgună, așezată sub patul mamei sale, într-un vas cu lapte în care sunt lăsate să cadă trei picături de sînge ameliorează starea sa, liniștind fetusul. Maternitatea se înfățișează copilului în culori sumbre, distorsionată de amenințarea permanentă a lumii din jur, dialogul pe care ea îl întreține cu fratele său nu e mai puțin impresionant decît încercările eroice prin
Despre fauni şi labirinturi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9868_a_11193]
-
personajul în mijlocul unor șarade care depășesc cu mult nivelul unei cărți pnetru copii, dar în același timp păstrează și o "igienă" a reprezentărilor cu o evidentă înclinație spre abstract. Guillermo del Toro, asemeni Ofeliei în film, știe să toarne trei picături de sînge, nu mai mult, pentru a însufleți parabola, fără a o îneca în sînge sau a o visceraliza. Una din imaginile care rămîne, de o frumusețe dincolo de orice interpretare: fata spunînd povestea copilului ce urmează să se nască, pîntecul
Despre fauni şi labirinturi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9868_a_11193]
-
cînd Pămîntul îi va spune: Eu nu mai exist și nu mai am ce să-ți ofer." Este o poveste extrem de simplă despre apocalipsă, omul înzestrat cu toate darurile naturii, integrate în propria-i corporalitate, storcîndu-i seva pînă la ultima picătură pentru a-și satisface vidul interior, își pregătește propriul dezastru. Este, în același timp, și o poveste despre echilibrul și dezechilibrul lumii la care cea mai perfecționată ființă, omul, participă direct, o poveste despre putere. Mircea Eliade preciza faptul că
Apocalipsa după Gibson by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9894_a_11219]
-
Hora Stacatto, obținîndu-se astfel cunoscuta specialitate "Original Music" avîndu-l drept DJ pe Erran Baron Cohen. Peste toate acestea se adaugă "intertexte" filmice răsfoite în grabă cu telecomanda, soap-opera, un sit-co-m precum Familia Bundy, ceva melancolic cu Arnold Schwartzeneger și o picătură voluptoasă de Baywatch, Borat îndrăgostindu-se iremediabil de eroina siliconată CJ (Pamela Anderson) etc. Așa cum ne declară și reporterul kazah, plecat să facă un documentar despre America și Visul american, iar acesta este filmul său, ceea ce postmodern vorbind, e pură
Borat - dicționarul kazah by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9948_a_11273]
-
Paul Niculescu-Mizil tipărea broșura în care Marx recunoștea drepturile românilor la a avea o patrie - Basarabia Y compris, este, tot așa, de publică notorietate. ine de ironia istoriei, care e de felul ei amară, indicat fiind să se consume cu picătura. Nu există, din păcate, un vaccin împotriva virusului tiraniei, noi, martorii călare pe două veacuri, ducem pe picioare o maladie cronică, un rău căruia nu i s-a găsit medicamentul, ci doar aspirina. Virusul se răspândește mai ales în mediile
Fantoma de la Operă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9933_a_11258]