48,335 matches
-
în ierarhia organologică a muzicii arabo-andaluze este rebab ul, denumit în Europa și rebec. Rebab-ul este un instrument cu coarde și arcuș, format dintr-o cutie de rezonanță din lemn, în formă de barcă, peste care este întinsă o piele de capră. Rebab-ul are două coarde, este ținut vertical pe genunchi și acționat cu un arcuș rudimentar, convex. S-a speculat foarte mult pe seama acestui instrument cordofon, fiind adesea asociat cu strămoșul viorii moderne. Altă teorie susține înrudirea între
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
cântând împreună, unul fiind arab, iar celălalt creștin. Instrumentul de percuție cel mai utilizat în muzica araboandaluză este denumit în Africa de Nord tar, iar în țările Orientului Mijlociu riqq. Este vorba despre un gen de tamburină prevăzută cu o membrană din piele întinsă pe o singură parte pe cadrul rotund, din lemn. În acest cadru sunt practicate cinci fante duble, prevăzute fiecare cu câte o pereche de plăcuțe din alamă, asemănătoare unor talgere în miniatură. Acționarea instrumentului se execută cu degetele celor
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
am cătat din nou Împrejur. Era, cred, pe la nămiezi. Marea era foarte liniștită și retrasă de la Țărm cam cu un sfert de milă decît În mod obișnuit. O corabie eșuase aproape la o milă de mine. M-am dezbrăcat În pielea goală și am intrat În apă”. Urmează pasaje În care tulburările erotice reproduse eclipsează din nou orice reprezentări onirice. Nici cea de-a treia parte a romanului nu face notă discordantă de la limbajul deja consacrat. „Kenya, mon amour” sau „Doamnele
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
să răspundă. Părea să-i Întoarcă privirea, cu pleoapele jumătate Închise, privindu-l cu răbdare./ „Nu e de mirare că Ți-e frig Agnes, i-a spus”/ Avea cămașa de noapte deschisă, lăsându-i pieptul la vedere. În unele locuri, pielea era la fel de albă ca pânza, dar În alte părți avea pete, ca și cum ar fi stat prea mult timp lângă foc. I-a Încheiat cămașa la toți nasturii, apoi a tras o pătură de pe pat și a acoperit-o cu ea
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92878]
-
departe de oameni, În păduri ori pe pante ascunse, căutând niște discuții miraculoase, cu păsările, cu un singur fel de păsări...” Romanul lui Filip Florian se remarcă prin ușurința cu care povestea se mulează imperceptibil pe fiecare personaj, ca o „piele secundară”. Mărturisitori a două lumi diferite, Luci și Emil Își asumă pe rând funcția de personaj-narator, iar ca efect se obține o narațiune asamblată din două voci care refac trasee existențiale diferite, dar percepând la fel de acut vârstele sinelui și realitatea
ALECART, nr. 11 by Eva Sărăşan () [Corola-journal/Science/91729_a_92872]
-
puteam să nu i-o dau? Dar care altul în locul meu și-ar fi luat în gât o asemenea afacere? Dar sunt sigur, că Petrică nu realizează nici pe jumătate cât am făcut pentru el și cum mi-am pus pielea în foc, căci îți imaginezi ce nas poartă acum, dar nu face nimic, am învățat deja de mult să nu te aștepți la recunoștință, cu toate că înaintea premierei eram pentru el în scrisori „tata”, „Dumnezeu” tot ce vrei! Și așa a
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
la ceas. 10.30. Ar trebui să plec, deja e târziu și la ora asta autobuze nu mai găsesc. Pe măsură ce mă îndepărtam de gară, ploaia devenea tot mai furioasă. Ținând cont că eram îmbrăcat în țoalele mele obișnuite - geaca de piele, un maiou alb, blugi găuriți, bocancii grei și o căciulă neagră - eram deja ud până la piele. Tremuram. Aburul care îmi ieșea pe nas aluneca ușor pe gât, astfel la fiecare rafală de vânt mă cutremuram din toate închieturile. Nu puteam
ALECART, nr. 11 by Raluca Rîmbu () [Corola-journal/Science/91729_a_92906]
-
nu mai găsesc. Pe măsură ce mă îndepărtam de gară, ploaia devenea tot mai furioasă. Ținând cont că eram îmbrăcat în țoalele mele obișnuite - geaca de piele, un maiou alb, blugi găuriți, bocancii grei și o căciulă neagră - eram deja ud până la piele. Tremuram. Aburul care îmi ieșea pe nas aluneca ușor pe gât, astfel la fiecare rafală de vânt mă cutremuram din toate închieturile. Nu puteam să merg tot drumul până acasă pe vremea asta. M-am oprit la motelul lui Marty
ALECART, nr. 11 by Raluca Rîmbu () [Corola-journal/Science/91729_a_92906]
-
mine, pentru speranța că poate nu asta este tot ce reprezintă dragostea. Alerg și acum. Dar de data asta o fac pentru a uita. Și o să alerg până când amintirile n-o să mai fie niște cuțite cu otravă, care-mi crestează pielea.
ALECART, nr. 11 by Raluca Rîmbu () [Corola-journal/Science/91729_a_92906]
-
aparține numai celor care vor să și-o însușească<footnote Ierom. Magistr. Nestor Vornicescu, „Învățătura Sfântului Grigorie de Nyssa ...”, p. 594. footnote>. Prin Botez, se reface chipul lui Dumnezeu din om și se realizează asemănarea. Cel botezat dezbracă „hainele de piele” și se îmbracă în Hristos Firea omenească a fost făcută la început „chip al luminii adevărate, fiind asemenea cu frumusețea arhetipică (de model)”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia a II-a, PSB, vol. 29
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
cel vechi, spre chipul celui ce l-a creat la început în chip deiform”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Contra Eunomium, II, PG XLV, col. 468C. footnote>. Sfântul Grigorie de Nyssa vorbește și de dezbrăcarea naturii umane de „tunicile de piele”. După ce protopărinții au căzut în păcat, s-a rupt comuniunea cu Dumnezeu<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De infantibus præmature abreptis, PG XLVI, col. 176C. footnote>, ei au fost dezbrăcați de fericirea dumnezeiască și s-au îmbrăcat în „tunici de
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
După ce protopărinții au căzut în păcat, s-a rupt comuniunea cu Dumnezeu<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De infantibus præmature abreptis, PG XLVI, col. 176C. footnote>, ei au fost dezbrăcați de fericirea dumnezeiască și s-au îmbrăcat în „tunici de piele”, adică trăsăturile vieții animalice, care erau străine firii umane la început<footnote Ierom. Magistr. Nestor Vornicescu, „Învățătura Sfântului Grigorie de Nyssa ...”, pp. 596-597. footnote>, ajungând astfel, de la asemănarea cu Dumnezeu, la asemănarea cu animalele, la felul lor de viață. „... Dumnezeu
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
la început<footnote Ierom. Magistr. Nestor Vornicescu, „Învățătura Sfântului Grigorie de Nyssa ...”, pp. 596-597. footnote>, ajungând astfel, de la asemănarea cu Dumnezeu, la asemănarea cu animalele, la felul lor de viață. „... Dumnezeu le-a dat primilor oameni să poarte haine de piele. Dar mie mi se pare că în înțelesul povestirii nu-i vorba numai de piei obișnuite. Căci ce fel de animale au putut fi sugrumate și despuiate pentru a li se da o astfel de întrebuințare? Or, întrucât orice piele
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
ajungând astfel, de la asemănarea cu Dumnezeu, la asemănarea cu animalele, la felul lor de viață. „... Dumnezeu le-a dat primilor oameni să poarte haine de piele. Dar mie mi se pare că în înțelesul povestirii nu-i vorba numai de piei obișnuite. Căci ce fel de animale au putut fi sugrumate și despuiate pentru a li se da o astfel de întrebuințare? Or, întrucât orice piele luată odată de pe animal e moartă, sunt absolut sigur că prin această condiție muritoare rezervată
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
piele. Dar mie mi se pare că în înțelesul povestirii nu-i vorba numai de piei obișnuite. Căci ce fel de animale au putut fi sugrumate și despuiate pentru a li se da o astfel de întrebuințare? Or, întrucât orice piele luată odată de pe animal e moartă, sunt absolut sigur că prin această condiție muritoare rezervată doar animalelor necuvântătoare, a fost dată mai târziu omului, din grijă și prevedere, capabilitatea de a muri. Sigur, însă, că moartea nu a fost dată
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
în această stare, nu se pierde, cu toate că așa ceva trece dincolo de înțelegerea noastră simțuală”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 8, PSB, vol. 30, pp. 301-302. footnote>. Prin Botez, „ne dezbrăcăm de tunicile din piele și ne îmbrăcăm în Hristos”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, XXXII, PG XLIV, col. 1004D. footnote>. Sfântul Grigorie afirmă că dezbrăcarea tunicilor din piele se produce prin Botez, ritualul în sine al tainei arătând limpede această noțiune
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
PSB, vol. 30, pp. 301-302. footnote>. Prin Botez, „ne dezbrăcăm de tunicile din piele și ne îmbrăcăm în Hristos”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, XXXII, PG XLIV, col. 1004D. footnote>. Sfântul Grigorie afirmă că dezbrăcarea tunicilor din piele se produce prin Botez, ritualul în sine al tainei arătând limpede această noțiune simbolică prin care catehumenul renunță la vechile haine și, după Botez, se îmbracă în hainele albe, luminoase, simbolizând lumina și starea de curăție în care s-a
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
care Hristos Ți le oferă”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De anima et ressurectione, PG XLVI, 420C; cf. Pr. Dr. Ștefan Florea, Spiritualitate și desăvârșire la Sfântul Grigorie de Nyssa ..., p. 290. footnote>. De aici completitudinea simbolică a tunicilor din piele în explicitarea baptismală: „tunicile abandonate de catehumen la Botez semnifică direct carnea ca purtătoare a pasiunii, dar și omul vechi din scrierile pauline”<footnote Pr. Dr. Ștefan Florea, Spiritualitate ..., p. 290. footnote>. Hainele sau tunicile de piele sunt imaginea condiției
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
a tunicilor din piele în explicitarea baptismală: „tunicile abandonate de catehumen la Botez semnifică direct carnea ca purtătoare a pasiunii, dar și omul vechi din scrierile pauline”<footnote Pr. Dr. Ștefan Florea, Spiritualitate ..., p. 290. footnote>. Hainele sau tunicile de piele sunt imaginea condiției umane decăzute, deosebite de condiția naturii umane creată după chipul lui Dumnezeu<footnote Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 148. footnote>. Prin botez, credinciosul se dezbracă de hainele de piele și primește veșminte noi, luminoase. Chipul este eliberat de
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Florea, Spiritualitate ..., p. 290. footnote>. Hainele sau tunicile de piele sunt imaginea condiției umane decăzute, deosebite de condiția naturii umane creată după chipul lui Dumnezeu<footnote Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 148. footnote>. Prin botez, credinciosul se dezbracă de hainele de piele și primește veșminte noi, luminoase. Chipul este eliberat de tirania patimilor și redobândește frumusețea cea dintâi, originară, frumusețe ce a fost pierdută prin păcat. Apoi, inteligența îi este străbătută de un foc purificator care îi redă, posibilitatea înțelegerii duhovnicești a
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
din noi și a ne jertfi pentru aproapele nostru. Înțelesul duhovnicesc al îmbrăcămintei și hranei Sfanțului Ioan Boteazatorul Din Evanghelia după Marcu, aflăm că Sfanțul Ioan Botezătorul era îmbrăcat în haină din par de cămilă, încins cu o curea de piele și că se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică. Cămilă poate simboliză atât curăția, cât și necurăția. Dacă în Vechiul Testament ea putea fi privită că un animal curat pentru că era rumegător, ea putea fi văzută și că necurata, dacă ținem
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93782_a_95074]
-
mesajul ajunge doar la cei cărora nu le pasă. El însuși devine din ce în ce mai obișnuit cu societatea în care trăiește și cunoștiințele lui despre viața de zi cu zi din tara natală se transformă din ceva imediat perceput, simțit pe propia-i piele, în teorie. Dacă el va continua să confrunte aceleași probleme ca și înainte creația sa își va pierde sinceritatea dată de experiența personală. De aceea el, ca și creator, trebuie să se autocondamne la sterilitate sau să sufere o transformare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
circulație și protecția socială, dar și pentru turism, astfel că în aceste clase au fost înscriși mai mulți elevi față de numărul planificat, pe când cele mai multe locuri libere au existat în agricultură și pentru secțiile-clasele pentru producția și prelucrarea hranei, textilor și pielii, precum și pentru clasele care școlarizează cadre pentru domeniile artistice și profesiile din domeniul culturii și informării publice. Multilingvismul voivdinean se manifestă și în școlile medii unde învățământul se desfășoară în 38 de clase în două limbi, și anume, în limba
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93865_a_95157]
-
25) ,,...lângă patul meu /cu șine de fier în mâini /și-n picioare...” - fiecare cu suferințele lui și cu poveștile lui de viață - ,,...noaptea nu poate dormi /că vede numai morți cu burțile tăiate /și cu măruntaiele scoase /vai de pielea lui cusută peste tot /vai de săracele-i oase /ne uitam din paturile noastre /pe fereastră spre vârfurile de castani /și-mi povestește de fratele său mic /pierdut în război la paisprezece ani /”. Și tot în spital gândurile zboară cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
unele din locurile pe care le știa din vremea războiului, dar că bunkerul nu l-a mai văzut. „Cred că e desființat, știe-l dracu’!” Și cum erau cizmele lui Hitler? îl întreb pe bătrânul Johann. „Erau cizme militare, din piele neagră, lungi, faine. Le lustruiam, de nu se putea mai bine! Se vedea că-s de meserie. Aveam de la ei cremă de cea mai bună calitate. Da norocu’ o fost altu’! Când am plecat în refugiu, am luat cu mine
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]