933 matches
-
să le fierbi și să stropești casa. De durere de măsele: 50 dramuri oțet, 50 dramuri miere, 25 dramuri sare. Acestea să le fierbi Într-un vas până ce scade la jumătate și să ții În gură. Alta: coajă de chersic (piersic), de porumbar și de scoruș, să pui Într-o oală să fiarbă Înăbușit, cu vin alb și să ții În gură. Colecția GASTER, manuscrisul nr.57, circa 1800, Academia Română Pentru măsele: bubuslie ce-i zic iarba peștelui să pisezi, ca să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
gândească la preferințele ei. Dimineața devreme, când pleacă de la clinică, Kostoglotov reține în detaliu toate elementele naturii, cu interesul și încântarea celui revenit la viață: "cerul trandafiriu", "fuioare de nori albi", "secera subțire a craiului nou", "florile de corcoduș" sau "piersicii înfloriți". Toate acestea, împreună, alcătuiesc, pentru el, "dimineața creației". Kostoglotov se dovedește subiectul unei focalizări preponderent vizuale, aspect care se explică, după cum afirmă Georges Nivat, printr-o îndelungată absență a contactului vizual cu lumea. În același timp, acest detaliu atestă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
între colegi Poză de grup la Spitalul Socola Acad. C. I. parhon și colaboratorii săi Poză de grup cu profesorii Vasile Chiriță, Gh. Scripcaru, Valeriu Rusu, Bălăceanu Stolnici, Marțian Cotrău, alți colegi medici și cercetători Vizită la Spitalul Socola: Florin Piersic și colectivul de conducere a spitalului. În prim-plan, directorul spitalului, prof. dr. Călin Scripcaru Profesorul Leon Ballif Dosarul unei bolnave de la Spitalul Socola Cerere de internare la Ospiciul Socola Decretul regal privind trecerea în administrarea statului a Ospiciului Socola
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
răsărit, stepa. Prin Europa Centrală s-au extins culturile de grâu și orz, dinspre Europa Orientală floarea soarelui, soia și cânepa, din nordul continentului secara, inul și sfecla de zahăr, iar de la sud vița de vie, orezul, porumbul, tutunul și piersicul. Ne-au hrănit și adăpostit în vremuri de tihnă, dar și de restriște. Ne-au înveșmântat pământul, acoperind munți, dealuri și câmpii. În subsol se găsesc bogății uriașe făurite din măcinarea plăcilor tectonice. În această natură splendidă, și-au găsit
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
găini; gîndac; gîndaci; gust; gust bun; ieftin; irlandezi; iubit; iute; întuneric; ketchup; KFC; kilogram; kiwi; leguminoasă; lucru; masă; Mc Donalds; miracol; mîncat; dar de mîncat rar; mîndrie; moale; moft; murdar; murdară; mușcat; necesitate; noroi; nou; particulă; de pădure; pepeni; piatră; piersic; plantă; plin; porumb; prăjeală; prăjite; preferințe; produs alimentar; prost; pui; repede; rizom; roade; sac; sapă; sare; sămînță; sănătate; sănătos; sărat; sărăcie; seara; sferă; smîntînă; tare; tocană; tomate; tulpină; țărănesc; unt; uscat; veche; vede; vegetal; viață; zbîrcit (1); 788/161/61
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
întîmpina; întîmpină; joacă; joc; jumătate; a doua jumătate; lacrima; loc; lume; marmură; mașină; mișca; mînă; motiv; mut; pe neașteptate; nemărginit; oaspeți; a observa; obstacol; ocazie; omul; oportunitate; opus; pachet; pauză; persoana; persoana potrivită; persoană dragă; persoane dragi; petrece; piedici; Florin Piersic; plăcut; plecare; ploi; pod; a presupune; prietena; prietenă; o prietenă; prietenul; primi; privi; prostesc; punct; punctual; punctualitate; răscruce; recunoscut; regăsire; regret; reîntoarcere; relații; a revedea; rîdea; romantic; romantică; roșeală; rude; saluta; sărut; schimbare; seară; singur; singurătate; soarta; sosi; soția; soțul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
birt; bla-bla; bucurie; bunătate; bunica; buze; cafenea; căldură; chef; chefuială; cîntec; ciorbă; colaborare; confesiune; convenabil; conversații; convingere; convorbire; cuminte; cunoștință; curată; da; demnitate; destăinuire; desuetă; dialog; dinți; drag; dragoste; duh; duios; dura; dusă; dușman; expresie; faptă; femeie; fericire; fericit; Florin Piersic; frumoasă; fum; gesticulație; glăsuire; glumă; idee; inteligență; interes; interesantă; inutilitate; isteață; încredere; încurajare; îndrumare; înșelătoare; judecăți; legătură; limbaj; literă; la locul ei; mare; melodie; menire; mesaj; minciuni; minune; mult și prost; multe; mută; neatenție; neplăcere; noutăți; of!; ok; oratorie; pa
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Daicoviciu) că e de origine persană. Și ca regizor, am semnat Alexa Visarion. E o mândrie pentru familie de a-l duce mai departe pentru că tata avea același nume și mulți doreau să-l șteargă. Mi-a spus odată Florin Piersic: "Prietene, noi avem nume frumoase, când le spui, ți se umple gura și vibrează sufletul!" Cu un tată deținut politic, probabil că n-ați avut o copilărie prea fericită. Unde v-ați născut, cum era copilul Alexa Visarion, regizorul de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și pe unii, și pe ceilalți. Are o sinceritate dezarmantă: uneori, stimabilă; alteori, deplasată. Dă verdicte întruna: uneori, juste. Cîteodată, pătimașe. Crochiuri obiective Nicki Atanasiu, Marcel Anghelescu, Marietta Sadova, Dina Cocea, Amza Pellea, securistul Institutului de Teatru (celebrul Manole), Florin Piersic, Vlad Mugur, frații Grunberg, Ana Pauker, Dej, Ramadan, Bălțățeanu, Petru Groza, Ceaușescu, Calboreanu, Vraca, madam Bulandra, Benedict Dabija, Mihai Popescu, Botta, Sică Alexandrescu, Birlic, Beligan, C. Tănase, Mircea Crișan, Maria Tănase, Cristea Avram, Doru Năstase, dar și afirmații teribiliste, inacceptabile
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
-i în stare/ Să-și deschidă coastele/ Ca să mă primească?" Drumul către înviere este foarte greu, cu atât mai mult cu cât fiecare pas duce, de fapt, către moarte: "Atât de puține lucruri mă pricep să fac / Nici piersici ca piersicii,/ Nici struguri ca via,/ Nici măcar nuci/ Ca arborii cu umbră amară/ Și foșnet ușor,/ Un singur lucru știu să fac/ Cu o pricepere extraordinară:/ Știu să mor.// Nu mă laud,/ Știu să mor cum puțini oameni știu -/ Mă învelesc întâi
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
amplificată. Moartea și renașterea cuvântului urmează traiectul binomului deconstrucție-reconstrucție. Încă un pas este un poem edificator în acest sens, care se pliază perfect pe teoria lansată de Alina-Iuliana Popescu: "Atât de puține lucruri mă pricep să fac/ Nici piersici ca piersicii,/ Nici struguri ca via,/ Nici măcar nuci/ Ca arborii cu umbră amară/ Și foșnet ușor,/ Un singur lucru știu să fac/ Cu o pricepere extraordinară:/ Știu să mor.// Nu mă laud,/ Știu să mor cum puțini oameni știu -/ Mă învelesc întâi
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
drept pe linia dreaptă, capul meu nu putea să adoarmă decât pe nimburi. Dar, destul cu aceste metafore reci. Acum iată-mă cald și moale, eșuând între albine. Să lucreze ele de azi încolo în locul meu. E Aprilie, au înflorit piersicii, prunii, caișii, mâine și merii vor înflori. Și, iată, sunt plin de polenuri ca un poet tradiționalist de la 1900. Și parcă simt și eu deschizându-mi-se două-trei corole. O, Doamne, să fii obosit, ca să poți descoperi că ești viu
Poezie by Ion Ivănescu () [Corola-journal/Imaginative/8441_a_9766]
-
Neculau, Dănuț Prisecariu, Î.P.S. Daniel, Sorin Antohi, Liliana Mitoșeriu, Mihaela Miroiu, Gheorghe Popa, Ion Bogdan Lefter, Ioan (Nino) Stratan, Ovidiu Pecican, Mariana Marin, Magda Cârneci, Liviu Leonte, Dan Lungu, Ștefan Afloroaie, Victor Rebengiuc, P.S. Casian Crăciun, Ion Cristoiu, Florin Piersic, Horia Roman Patapievici, Adrian Păduraru, Lucian Pintilie, Radu Preda, Lucian Giurchescu, David Esrig, Romanița Constantinescu, Johny Răducanu, Dumitru Chioaru, Dan Petrescu, Octavian Paler, Eugen Andone, Leopoldina Bălănuță, Ion Caramitru, Dinu Patriciu, Horia Bernea, Valeriu Stoica, Călin Popescu Tăriceanu, Varujan Vosganian
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
care respira din expresia feții și din atitudinea indiferentă a lui Constantin. Acesta se îndreptă spre fereastră și se sprijini de pervaz, cu spatele la ușa prin care trebuia să intre vodă. — Doamne, ce minunăție, exclamă el cu glas tare, au înflorit piersicii! Privirile se îndreptară spre el. În timp ce intra, arnăutul anunță: — Măria sa Șerban Vodă! Statura impunătoare a lui Șerban umbri lumina ce pătrundea pe ușă și toți se ridicară în picioare, strigând într-un glas: — Să trăiești, măria ta! Vodă era urmat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
unul pre altul, lăcuind într-o dragoste frățească după cum este zis: unde sunt frați adunați în numele Meu acolo sunt Eu în mijlocul lor...” Preotul citea rar și răspicat. Constantin Brâncoveanu se așezase în jilțul lui, nu mai privea pe fereastră spre piersicii înfloriți, dar gândul tot aiurea îi umbla. Tonul doamnei Ilinca îi era atât de cunoscut și chiar drag încât se lăsă purtat departe în amintiri. Nu prea avusese în preajma lui bărbați după care să-și modeleze felul de a fi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
văd pe toți deodată înfloriți. — Neică Mihai, ți se pare, sunt doar trandafirii, glicinele, rodiii și perii turcești. Acu’ o lună erau într-adevăr toți deodată, cum nu s-a mai văzut: cornii și scorușii din pădure, corcodușii, caișii și piersicii pitici, și merii, și cireșii, chiar și gutuii, toți erau înfloriți, cam pe la Sfântul Gheorghe, că primăvara a venit târziu... La biserică nu a mai avut aproape nimic de văzut, de altfel intrând din soarele de afară, în sfântul locaș
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
calea. Luni după-amiază în chiote de surugii sosea la București prințul Ștefan în careta-i luxoasă, gonind pe Podul Mogoșoaiei. Duminica Floriilor fusese o zi însorită și foarte caldă; speriați să nu le-o ia alți pomi înainte, caișii și piersicii de prin livezi și vii s-au grăbit și au înflorit toți deodată în mulțime de nuanțe de roz, așa că drumul de la Târgoviște până la București fusese o adevărată desfătare. Mai ales că prințul considera că obținuse o mare victorie: îl
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
aștepte creștinește. Nimic! Porunca-i de la sultan și nu-i loc de învoială. — Doamne ferește, în Vinerea Mare? se miră beizadea Constantin. Ștefan se ridică și se îndreptă spre fereastră. Zâmbi spre un corcoduș gata-gata să înflorească și numără visător caișii și piersicii înfloriți. O întrebare năstrușnică îl făcu să râdă: oare ce face acum Pistruiata cea cu ochi verzi? — Ce mai e prin târg, cuvioase? întrebă domnul. — Ce să fie, femeile vopsesc ouă și bărbații după treburi... Sfinția sa Antim e cam ostenit
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
necuprins; planeta răscolită de istorii macabre impregnate continuu în regnuri se împrăștie cu furie. Cine va ieși biruitor? Marea nesfârșită cu irizații sângerii amestecă suflarea delfinilor captivi care-și strigă stupoarea pe căi neștiute. Noaptea ninge cu flori mari de piersic vizionată prin binoclul cu infraroșii iar furtuna a potolit-o un armăsar de argint, amestecat printre lianele rătăcite ale sălciilor pletoase de prea multe drumuri încâlcite și prăfuite. Mugurii au îmbobocit din nou în crusta frunzelor putrezite de peste iernile nenumărate
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
romanice au păstrat și nume de pomi fructiferi și fructe, de arbuști cu fructe comestibile, de cereale, de legume sau nume de animale ale căror produse (carne, lapte, ouă) erau folosite în alimentație: lat. nux > rom. nuc, lat. persicus > rom. piersic, lat. pirus > rom. păr, lat. milium > rom. mei, lat. allium > rom. ai „usturoi“ (azi, cuvânt regional), lat. napus > rom. nap, lat. gallina > rom. găină, lat. lac (ac. lactem) > rom. lapte, lat. ovum > rom. ou. azimă și cir Aceste două cuvinte
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
XIX-lea, devenind, până la urmă, singurul păstrător al identității românești. Nu din întâmplare, haiducii români au căpătat viață de celuloid prin contribuția "sex-simbolurilor" masculine ale României ultimului sfert de secol XX, ca Adrian Pintea (Iancu Jianu) și mai ales Florin Piersic (Pintea Haiducul, seria Haiducii și seria Mărgelatu, veritabil exemplu de "western" românesc). Haiducul era, obligatoriu, și un bărbat frumos, esență a vigorii naționale (aviz domnițelor din casele nobiliare europene?). Aceleași mesaje, tehnici și teme sunt promovate prin urmare prin toate
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de ani, când aveam s-o descoperim, noi urmam s-o numim isiacă. Sala era dedicată muzicii și dansului, și pentru construirea ei se folosise întreaga știință arhitectonică; culorile frescelor se îmbinau armonios, ca acordurile unei harpe: verdele bobocilor de piersic, trandafiriul aurorei, azuriul albăstrelelor, cenușiul perlelor, galbenul florilor de ginestră. Nu exista nici o tușă agresivă, care ar fi fost ca o ușă trântită în mijlocul unei piese melodioase. Pe boltă nu se vedeau linii drepte; frizele aveau forma unor panglici lungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
alții s-o pună în practică. În secolul 18, toate cele trei provincii românești fuseseră pierdute, țara dispăruse, ștearsă de pe continent. Dar nu la cărți, vândută de boieri, cum cred naivii. Povești de-astea vezi numai în filmele cu Florin Piersic și Marga Barbu: mai o rochie ridicată, mai o sămânță de floarea-soarelui scuipată-n decolteu, mai niște boieri vicleni, care strecoară patria în buzunarele străinilor. În realitate, avusese loc o tranzacție a Economiștilor. Nu poți să câștigi mereu. Mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de vară (1968). Un ecou târziu al luptei de clasă la țară mai întâlnim doar în stingherul Comoara din Vadul Vechi, realizat de Victor Iliu în 1964. Aproape de soare (1961) introduce o temă propagandis tică nouă : tânărul țăran Petre (Florin Piersic), care își părăsește satul natal pentru a munci într- un mare combinat sau pe un mare șantier. Opunându-se presiunii Kremlinului de a menține România în stadiul de țară „eminamente agricolă”, regimul Dej încurajează migrația de la sat la oraș, transformarea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
soare este un cap de serie al filmelor cu flăcăi țărani care părăsesc satul natal pentru a lucra într-o fabrică. Petre Orșa, țăranul venit din satul lui de munte ca să ajungă oțelar la Hunedoara, este interpretat de un Florin Piersic debordând de energie. Începe ca lopătar la gura furnalului și ajunge într-un timp record să scrie ziarele despre el. Se umflă în pene și o face pe vedeta. Vrea să plece, dar forța de convingere a colectivului își spune
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]