674 matches
-
mai ești, vere! Mă duci în ispită, cum văd eu. De unde până unde ai scos că te trag spre bulboan, dragă ieșene? O faci pe niznaiul. Ai? Am lăsat în urmă colo, la o aruncătură de băț, un loc al pierzaniei și tu n-aude n-avede. Dacă-i loc de pierzanie, atunci cum rămâne cu părerea lui Mihai Codreanu? Care anume, că el a avut multe păreri? Ia ascult-o și ai să vezi că mare dreptate avea: „Către Rai mai
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
De unde până unde ai scos că te trag spre bulboan, dragă ieșene? O faci pe niznaiul. Ai? Am lăsat în urmă colo, la o aruncătură de băț, un loc al pierzaniei și tu n-aude n-avede. Dacă-i loc de pierzanie, atunci cum rămâne cu părerea lui Mihai Codreanu? Care anume, că el a avut multe păreri? Ia ascult-o și ai să vezi că mare dreptate avea: „Către Rai mai scurtă cale Alta nu găsești mai bună, Vino drept la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
supt vo’... Cine mai știe? Ei! Aiasta-i. Ci sâ-i faci?...” Chiar așa: “Ci sâ-i faci?” O să ne întâlnim și noi pe lângă Plopii fără soț... Aha! Acuma cam știu unde bați. Apoi plopii nu-s departe de “un loc al pierzaniei” bine știut - dacă mă pot exprima așa. Dacă tot ai pomenit de acel “loc al pierzaniei”, care poartă numele de “Hanul Trei Sarmale”, atunci spune-mi ceva despre el, fiindcă numele acesta nu a venit așa peste noapte. Întrebarea-i
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
O să ne întâlnim și noi pe lângă Plopii fără soț... Aha! Acuma cam știu unde bați. Apoi plopii nu-s departe de “un loc al pierzaniei” bine știut - dacă mă pot exprima așa. Dacă tot ai pomenit de acel “loc al pierzaniei”, care poartă numele de “Hanul Trei Sarmale”, atunci spune-mi ceva despre el, fiindcă numele acesta nu a venit așa peste noapte. Întrebarea-i de unde s-o încep? Începe-o cu începutul și ai să vezi cât de ușor va
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
îi dezvăluiră taina nimicirii celor două cetăți. Lot cunoștea pe oamenii sărmani din bordeie și știa să aleagă pe cel cinstit de cel ticălos. Mulți dintre sărmani plecaseră, nădăjduind că zeii își vor abate mânia asupra celor două cetăți de pierzanie. În Gomorra nu mai rămăsese nici unul. Nu apucaseră însă cei doi să se culce, când oamenii din Sodoma înconjurară casa. Afară era larmă. Se auzeau felurite glasuri: - Unde sunt oamenii care au venit la tine în gazdă, acum, noaptea? Adu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
și nu le sunt de nici un folos ochii pentru că nu au lumina care să-i îndrume, tot așa și cei lipsiți de credință se lovesc unii de alții, se izbesc de ziduri și, la urmă, se prăvălesc singuri în prăpastia pierzaniei. Martori ai cuvintelor acestora sunt cei care se laudă cu înțelepciunea lumească, cei care se fălesc cu barba lor, cu mantaua și cu toiagul lor de filosofi. După cuvântări lungi, și adesea repetate, nu văd pietrele așezate dinaintea ochilor; că
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
să-I aducă cuvenita cinstire?” (Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, cartea II, 3, în PSB., vol. 14, p. 103) footnote>, grăbindu-se, sub pretextul unei învățături fără de lege și fără de Dumnezeu, spre cea mai adâncă prăpastie a pierzaniei”. Iată ce amarnică istorie ne dau ereticii!” (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a cincea, XXVIII, 16-19, în PSB, vol. 13, p. 222 223) „Constantin Biruitorul, Măritul și Augustul, către eretici. Cuvine-se să recunoașteți în temeiul acestei legiuiri (atât
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
pacea?” (Sf. Atanasie cel Mare, Epistola despre sinoadele ce s-au ținut la Rimini în Italia și la Seleucia în Isauria, X, în PSB, vol. 16, p. 116) „Pentru ce, omule, fugi departe de adevăr, născocindu-ți singur prilejuri de pierzanie?” (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Hexaemeron, omil. a II-a, IV, în PSB, vol. 17, p. 89) „Și odată ce ai spus ce nu trebuie spus despre Duhul, lipsa Duhului s-a și făcut vădită în tine. După cum cel care
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a lui Hristos și de putere care sporește râvna de a imita modul iubirii lui. Cinstirea sfinților nu ne desparte de Hristos, ci ne unește și mai mult cu El în iubire. (n.s. 65, p. 243) footnote> aduce vătămare și pierzanie sufletului. Era scârbit și de erezia arienilor și poruncea tuturor ca nici măcar să nu se apropie de ei și să nu-și însușească credința lor rătăcită. Venind odată la el unii care sufereau de boala ariană, cercetându-i și cunoscând
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cât și pasiunilor și toanelor divine, știu că puterile și viețile lor sunt mărginite, că pot cădea pradă unor forțe oarbe sau propriei lor voințe de a se nimici unii pe alții, că îi pândesc la tot pasul durerea și pierzania. Dar, cum se va vedea, ei știu - și se poartă ca atare - că ființa și existența lor nu sunt lipsite de orice valoare și de orice demnitate. Că forța care trăiește în ei și prin ei ca forță omenească, dând
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
împlinesc: putea să se întoarcă acasă și să trăiască fără glorie o anumită formă deplină a vieții și n-a făcut o; putea să cucerească Troia și n-a făcut-o. Singurele potențialități raportabile la el care capătă existență sunt pierzania, zădărnicia și moartea. Câtă putere și câtă violență erau în el, și trebuia să se cheltuiască întocmai ca atare, erau prea nemăsurate și prea greu de ținut în frâu ca să ajungă la alt soroc decât moartea. Și ca să împlinească altceva
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Leon D. Levițchi, publicată în Shakespare, Opere complete, volumul 8, Editura Univers, București, 1990, pp. 347-411. Prospero Acțiunea din Furtuna și personajele din ea se situează la interferența dintre două lumi: lumea ca lume, cu patimile ei, trădări și restatorniciri, pierzanii, rătăciri și regăsiri, iubiri, pofte nesăbuite de mărire; și o altă lume, cu alt cifru, cu alte feluri de ființe, cu alte timpuri și cu alte legi. Iar între aceste două lumi se află Prospero, Prospero ducele de Milan și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
el își transformă puterile oculte în puteri mântuitoare, în instrumentul de restituire a stărilor îndreptățite. Este un caz mai rar în echilibrul de forțe al lumii omenești, care mai totdeauna îi elimină pe visători și îi zdrobește. Prospero, care, spre pierzania sa, privise prea mult la tâlcul constelațiilor, devine, cu ajutorul lor, stăpân peste tot ce pierduse, restabilind buna cumpănă dintre ce i se cuvenea și ce i se luase. Dar nu asmuțind asupra uzurpatorilor oștiri de duhuri răzbunătoare, ci operând asupra
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
cât și pasiunilor și toanelor divine, știu că puterile și viețile lor sunt mărginite, că pot cădea pradă unor forțe oarbe sau propriei lor voințe de a se nimici unii pe alții, că îi pândesc la tot pasul durerea și pierzania. Dar, cum se va vedea, ei știu - și se poartă ca atare - că ființa și existența lor nu sunt lipsite de orice valoare și de orice demnitate. Că forța care trăiește în ei și prin ei ca forță omenească, dând
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
împlinesc: putea să se întoarcă acasă și să trăiască fără glorie o anumită formă deplină a vieții și n-a făcut o; putea să cucerească Troia și n-a făcut-o. Singurele potențialități raportabile la el care capătă existență sunt pierzania, zădărnicia și moartea. Câtă putere și câtă violență erau în el, și trebuia să se cheltuiască întocmai ca atare, erau prea nemăsurate și prea greu de ținut în frâu ca să ajungă la alt soroc decât moartea. Și ca să împlinească altceva
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
realcătuindu-se din ea însăși și din mirifica ei substanță, mereu mai vie în trecerea vremilor, intactă. Prospero Acțiunea din Furtuna și personajele din ea se situează la interferența dintre două lumi: lumea ca lume, cu patimile ei, trădări și restatorniciri, pierzanii, rătăciri și regăsiri, iubiri, pofte nesăbuite de mărire; și o altă lume, cu alt cifru, cu alte feluri de ființe, cu alte timpuri și cu alte legi. Iar între aceste două lumi se află Prospero, Prospero ducele de Milan și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
el își transformă puterile oculte în puteri mântuitoare, în instrumentul de restituire a stărilor îndreptățite. Este un caz mai rar în echilibrul de forțe al lumii omenești, care mai totdeauna îi elimină pe visători și îi zdrobește. Prospero, care, spre pierzania sa, privise prea mult la tâlcul constelațiilor, devine, cu ajutorul lor, stăpân peste tot ce pierduse, restabilind buna cumpănă dintre ce i se cuvenea și ce i se luase. Dar nu asmuțind asupra uzurpatorilor oștiri de duhuri răzbunătoare, ci operând asupra
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
beatitudinea generală și-a schimbat nestingherit partenerele, aș fi plecat înainte de a începe să beau dacă toată petrecerea nu s-ar fi ținut cinsprezece etaje deasupra Romei și deasupra noastră cerul, Aș fi plecat înainte de a duce la buze paharul pierzaniei de n-ar fi fost raza aceea de soare ivită deasupra colinelor, și-mi amintesc că nu eram singur, dar mintea mea împânzită acum de alcool nu e în stare să-mi aducă pe ecranul vizual chipul fetei încolătăcite în jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nu mai pot vorbi cu atâta ușurință de Dumnezeu, durerea, Grave afirmații! Suntem amândoi preoți, m-a luat el deoparte, și știm preabine că există în lume și alte forțe pe lângă Dumnezeu, forțe care se manifestă distructiv, ducând omul la pierzanie, vrând să pună stăpânire pe sufletul lui, Pentru Daniel, cel pierdut de sărutul dublu, erau cuvintele transmise prin gura părintelui Dumitru de starețul Varava, sfredelesc în sufletul meu cale neîntoarsă aceste cuvinte, Crede-mă, Daniel, când îl auzeam pe omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cei care trăim aici, cât și pentru cei care au trecut pe malul celălalt. Pentru că divinitatea este aici și acolo, veșnic. Și puterea ei ține laolaltă toate lucrurile. Germanicus simți, ca pe o moștenire, emoția care îi fusese îndemn și pierzanie lui Marcus Antonius. Și, temându-se de un refuz, îi propuse blând preotului: — Ai veni cu mine și cu fiul meu, ca să ne călăuzești prin țară? Impulsul acesta avea să influențeze hotărâtor zilele care-i mai rămăseseră. După invazia romană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Harlem? se gândi Sachs. Mai existau și alte câteva drumuri care duceau afară din oraș, dar avea dubii că va încerca să le folosească pe acelea; toate erau prevăzute cu poduri și cu bariere electronice, iar asta pentru el însemna pierzanie. Cel mai probabil va abandona mașina într-un cartier mai liniștit, de unde va încerca să fure alta. O altă voce îi răsună atunci în căști: - Sachs, l-am depistat! - Unde, Rhyme? Se părea că virase la stânga pe Strada 125. - Pe lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
ghemuia în moalele inimii mele, să-mi mai încetinească bătaia. - Zitta! zisei liniștindu-mă puțin, - abia atunci mi-ai surâs muierește, ridicând lanterna aprinsă deasupra capetelor noastre, ca să-mi luminezi astfel drumul cel adevărat, dar și cel mai sărac - spre pierzanie. Dezbracă-te! Urlai după aceea, înălțându-mă cu mult deasupra înțelegerii tale. Însă trupul ce mi l-ai împrumutat atunci, a fost urât și pământesc și atât de neputincios mi s-a arătat, așa cum stătea față în față cu eleganta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Însăși se exprima, „pozând la grămadă“), și fugea, dar se Îmbuna și o ierta, iar ea accepta să se mărite cu el, dar, la rugămintea mamei lui, scandalizate, renunța cu noblețe și dispărea, pentru a fi salvată mai târziu de la pierzanie de către Svengali. Totul era evident inspirat din Scènes de la Vie de Bohème și din Dama cu camelii a lui Dumas, după cum Du Maurier Însuși recunoștea candid, cu excepția personajului lui Svengali. Acesta, la rândul său, Își avea precursorii și progenitorii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
vederii la unul din ochi (Henry se amuză să constate că aceasta se Întâmpla În timp ce picta „un bătrân“, nu o fată tânără și dezbrăcată). Ajunsă În punctul acesta, povestirea se pierdea În tonalitatea supranatural-științifico-profetică ce dusese și Peter Ibbetson la pierzanie, dar Într-un mod Încă și mai neiscusit și mai puțin credibil. Barry era salvat din disperarea sa suicidă prin intervenția unui spirit feminin care Își spunea Martia, născută pe planeta Marte, ai cărei locuitori erau, după explicațiile ei, mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Aten, Zeul Soare, apoi Într-o zeitate unică, al cărei nume nu-l știe nici el, dar pe care-o vede Într-o zi În grădină. ADRESĂ: Egiptul antic, inițial la Teba. O părăsește deoarece o crede un oraș al pierzaniei și construiește o nouă capitală, Akhetaten, Orașul Luminilor. DIAGNOSTICUL MEDICILOR EGIPTENI: complet nebun. DIAGNOSTICUL UNUI TEOLOG: primul creștin din istorie. DIAGNOSTICUL UNUI SOCIOLOG: primul socialist din lume. DIAGNOSTIC POST-MORTEM: proastă carte. ISTORICUL BOLII: foarte inteligent de mic, urăște armele, iubește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]