784 matches
-
neagră ("Lanius minor"), sfrâncioc-cu-cap-roșu ("Lanius senator"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), gaie neagră ("Milvus migrans"), hoitar alb ("Neophron percnopterus"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), pietrar sur ("Oenanthe oenanthe"), grangur ("Oriolus oriolus"), viespar ("Pernis apivorus"), codroș-de-munte ("Phoenicurus ochruros"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), turturică ("Streptopelia turtur"), lăcustar ("Sturnus roseus"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de zăvoi
Cheile Dobrogei (sit SPA) () [Corola-website/Science/332403_a_333732]
-
Canis lupus"), căprioară ("Capriolus capriolus"), vulpea ("Vulpes vulpes crucigera"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), râs ("Lynx lynx"), mistreț ("Sus scrofa"), specii de lilieci (liliacul lui Blesius, liliacul mediteranean); Păsări: lăstun mare ("Apus apus"), lăstun de stâncă ("Hirundo rupestris"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), pietrarul bănățean ("Oeananthe hispanica"), presura bărboasă ("Emberiza cirlus"), corb ("Corvus corax"); Reptile și amfibieni: vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), scorpion ("Euscorpius carpathicus"), balaur ("Coluber jugularis"), broască-țestoasă de uscat ("Testudo hermanni"), broască verde de pădure. În vecinătatea rezervației naturale se află câteva
Rezervația Domogled () [Corola-website/Science/325893_a_327222]
-
a devenit catedrală, după transferarea scaunului episcopatului luteran săsesc de la Biertan la Sibiu. În exterior rețin atenția cele două ancadramente de portal plasate în interiorul pridvoarelor de sud și nord. Portalul sudic este mai vechi, fiind executat în 1457. În nord, pietrarul Nicolaus a terminat pridvorul în anul 1509, după modelul celui din sud. În nord-estul monumentului se află ușa de acces la sacristie, care deasupra cadrului cu baghete încrucișate are încastrat în zidărie un detaliu al unei uși în stil renascentist
Catedrala Evanghelică din Sibiu () [Corola-website/Science/299824_a_301153]
-
sale s-a format un izvor. Fiind urmărită de soldați, Meng Jiangnv a luat o stâncă a muntelui și a aruncat-o. Stâncă a format un paravan, împiedicându-i pe soldați. Pe drum, femeia s-a întâlnit cu un meșter pietrar, pe care l-a rugat să facă o groapă în piatră în care a depus rămășițele pământești ale soțului, pe care a păzit-o până și-a dat duhul. Localnicii au îngropat corpul femeii împreună cu cel al bărbatului sau în
China antică () [Corola-website/Science/302706_a_304035]
-
lui, vă veți umple de un cîntec mut, de o aripă care își caută zburătoarea, de un fulg de zăpadă care își caută iarna. Vi-l arăt astăzi mîndru de el și bogat de mine. "Nichita Stănescu" 1. Iubire de pietrar, Editura “Scrisul Românesc”, 1982 2. Antumele, Editura “Litera”, 1985 3. Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu, editura „Cartea Românească”, 1985 (lucrarea a apărut în întregime în suplimentul literar al Scânteii Tineretului, în 1983) 4. Antumele 4,5, Editura
Aurelian Titu Dumitrescu () [Corola-website/Science/302212_a_303541]
-
Păușești-Măglași este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Coasta, Păușești-Măglași (reședința), Pietrari, Ulmețel, Valea Cheii și Vlăduceni. Situată la 10 km nord-vest de municipiul Rm. Vâlcea, în marele bazin pomicol al depresiunii subcarpatice, pe șoseaua ce leagă Băile Olănești de Rm. Vâlcea, comuna se află la intersecția paralelei de 4551` latitudine nordică
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
deoarece pe panțele dealurilor, acolo unde nu se întâlnea fenomenul de eroziune, se produceau totuși alunecări de teren. Cele mai multe alunecări de teren au avut loc pe teritoriul satului Valea Cheii unde s-au format așa numitele "somardoale". Pe teritoriul satului Pietrari se află Valea Pietroasei - de la această vale și numele satului. Valea este foarte adâncă iar la confluenta ei cu râul Olănești se află o stație de măcinat piatră și o balastiera ce folosește pietrișul adus atât de răul Olănești cât
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
foarte adâncă iar la confluenta ei cu râul Olănești se află o stație de măcinat piatră și o balastiera ce folosește pietrișul adus atât de răul Olănești cât și de Valea Pietroasei. Localnicii îi spun pârâului Valea Pietroșii. Numele satului Pietrari provine de la meseria de bază bărbaților din sat : pietrari , oameni care se ocupau cu exploatarea pietrei din Valea Pietroșii și din valea râului Olanesti. Din piatră provenită de pe Valea Pietroșii a fost construit actualul Liceu Lahovari din Rm.Valcea. Apă
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
se află o stație de măcinat piatră și o balastiera ce folosește pietrișul adus atât de răul Olănești cât și de Valea Pietroasei. Localnicii îi spun pârâului Valea Pietroșii. Numele satului Pietrari provine de la meseria de bază bărbaților din sat : pietrari , oameni care se ocupau cu exploatarea pietrei din Valea Pietroșii și din valea râului Olanesti. Din piatră provenită de pe Valea Pietroșii a fost construit actualul Liceu Lahovari din Rm.Valcea. Apă potabilă este provenită din izvoare ce ies la suprafață
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
anul 1744 o biserică în sat. Numele satului vine de la așezarea sa geografică de-a lungul torentului Pietroasa, care în vremea ploilor aduce chiar și copaci dezrădăcinați și pietre. În dicționarul geografic al județului Vâlcea, ediția 1893, C. Alexandrescu menționează:"Pietrarii fac parte din comuna rurală Păușești - plaiul Cozia". Are o populație de 300 locuitori (145 bărbați și 155 femei ), iar ca populație școlară 28 copii. Pe Valea Pietrari ( Valea Pietroșii ) se află carieră de piatră pentru construcțiile de primă calitate
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
pietre. În dicționarul geografic al județului Vâlcea, ediția 1893, C. Alexandrescu menționează:"Pietrarii fac parte din comuna rurală Păușești - plaiul Cozia". Are o populație de 300 locuitori (145 bărbați și 155 femei ), iar ca populație școlară 28 copii. Pe Valea Pietrari ( Valea Pietroșii ) se află carieră de piatră pentru construcțiile de primă calitate, care se transporta în cele mai îndepărtate puncte ale Terrei. Biserică din sat a fost construită în anul 1786. Satul își trage numele de la boierii Sărăcin - care cu
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
fi cei la care va apela principele pentru a efectua reparații ale tunului mare al cetății de la la Alba Iulia. Odată cu ridicarea palatului princiar de la Alba Iulia, majoritatea constructorilor clujeni vor primi comenzi în condiții deosebit de profitabile, în perioada 1616-1617 pietrarii clujeni fiind plecați la Alba. Au beneficiat de comenzi semnificative cu această ocazie și sticlarii, zugravii, constructorii și fabricanții de vopsele din Cluj. Odată cu creșterea semnificativă a volumului de comenzi, crește numărul meșterilor clujeni, iar breslele se vor dezvolta și
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
hambar ("Hirundo rustica"), sfrâncoc ("Lanius excubitor"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), gaia neagră ("Milvus migrans"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), viespar ("Pernis apivorus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie de câmpie ("Sylvia communis"), silvie de zăvoi ("Sylvia borin"), sturzul cântător ("Turdus philomelos") sau pupăză ("Upupa epops"). În vecinătatea sitului se află
Stepa Saraiu - Horea () [Corola-website/Science/330693_a_332022]
-
secole, fiind menționat pentru prima dată, într-un document istoric în anul 1267, astfel fiind unul din cele mai vechi orașe ale României. Printre obiectivele turistice, putem menționa Turnul Croitorilor, Turnul Trompeților, Turnul Clopotelor, Casa Schuller (1588) Turnul Forkesch, Turnul Pietrarilor, Turnul Fierarilor. Complexul Arhitectural Franciscan include biserica și mănăstirea franciscană, care, în jurul anului 1444, au fost construite de ordinul franciscan. Complexul adăpostește exponate de mare valoare: tezaurul de la Șeica Mică, tezaurul de la Panade, diverse piese de ceramică populară. În paginile
Mediaș () [Corola-website/Science/296955_a_298284]
-
subcarpatice, înalte și ele de 600-700 m alcătuite din depuneri miopliocene cu structura cutată de felul masivelor: Purcărețu, Bunești, Piscupia, se pune și mai clar în evidență prin ivirea în anticlinalul care taie valea Otăsău a masivului de sare de la Pietrari. Spre sud apare structura cutată pe mai multe anticlinale și sinclinale unde s-au dezvoltat depresiuni mici (Govora, Ocnele Mari) în rocile moi. În această parte șirul depresiunilor este închis de dâmburile orografice ale dealurilor subcarpatice, adânc tăiate și despărțite
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
în miazăzi, și de la Imagawa Yoshimoto din Suruga, în răsărit, toate semnele indicau crescânda izolare a provinciei Owari. Furtunile din acel an avariaseră peste două sute de metri din zidul exterior al castelului. Un mare număr de tâmplari, zidari, culi și pietrari veniseră la castel pentru a participa la reconstrucție. Cheresteaua și pietrele erau aduse prin Poarta Karabashi, iar materialele de construcție erau îngrămădite în tot locul, astfel că drumurile de acces din castel și dimprejurul șanțului erau foarte aglomerate. Oamenii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
se priviră. Era firesc ca un asemenea discurs să stârnească zâmbete ironice din partea acelor oameni cu chelia tot mai înaintată, care-și făceau meseria încă din copilărie. Tokichiro le observă reacția, dar preferă să n-o ia în seamă. — Maiștri pietrari! Tâmplari și zidari șefi! Un pas în față. Cei chemați ieșiră din rânduri dar, când ridicară privirile, pe chipuri li se citea sarcasmul. Deodată, Tokichiro îl lovi pe zidarul șef cu latul spadei sale lungi. — Ce nesimțire! Stai în fața unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
chiar dacă nu erau cu adevărat cooperanți, păreau speriați. — Am împărțit cei două sute de metri de zid în cinci secțiuni, atribuindu-i fiecăreiu echipe responsabilitatea a patru metri. Fiecare echipă va consta din zece oameni: trei tâmplari, doi zidari și cinci pietrari. Aceste repartiții le las în seama maiștrilor. Voi, maiștrii, veți supraveghea fiecare între patru și cinci echipe, așa că aveți grijă ca oamenii să nu trândăvească și fiți atenți la împărțirea lor. Când vă rămân oameni în plus, mutați-i într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
fi căratul lemnelor. Dar un muncitor la locul de muncă e la fel ca un soldat pe câmpul de luptă. Nu trebuie să-și părăsească postul nici un moment. Și nici să-și abandoneze uneltele, fie că e tâmplar, zidar sau pietrar. Ar fi ca și cum un ostaș și-ar arunca spada pe câmp. Atribui posturile și împărți oamenii, după care strigă, cu destulă autoritate pentru a putea da semnalul unei lupte: — Începeți! Tokichiro găsi de lucru și pentru noii săi subordonați. Unuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
împreună cu proiectul unui oraș al castelului de o mărime fără precedent. Meșteșugarii se adunau la Azuchi, împreună cu calfele și ucenicii lor. Veneau din capitală și de la Osaka, din îndepărtatele provincii de apus și chiar și din miazăzi și miazănoapte: fierari, pietrari, zidari, turnători, până și zugravi și tapetari - reprezentanți ai tuturor breslelor din țară. Faimosul Kano Eitoku a fost ales pentru a ilustra ușile, paravanele culisante și plafoanele. Pentru acest proiect, Kano nu s-a bazat numai pe tradițiile propriei lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Poienești, Puiești, Solești, Ștefan cel Mare, Tanacu. VÂLCEA Municipii Râmnicu Vâlcea Orașe Băile Govora, Băile Olănești, Brezoi, Călimănești, Horezu, Ocnele Mari Comune Alunu, Bărbătești, Berislăvești, Boișoara, Budești, Bujoreni, Bunești, Câineni, Costești, Dăești, Frâncești, Golești, Goranu, Lungești, Mateești, Măldărești, Mihăești, Perișani, Pietrari, Racovița, Runcu, Sălătrucel, Slătioara, Stoenești, Ștefănești, Tomșani, Vaideeni, Vlădești, Voicești. VRANCEA Municipii Focșani Orașe Mărășești, Odobești, Panciu Comune Bârsești, Bolotești, Broșteni, Câmpineanca, Cârligele, Cotești, Dumbrăveni, Jariștea, Mera, Ruginești, Țifești, Urechești, Valea Sării. MUNICIPIUL Municipii București. BUCUREȘTI NOTĂ: - Unitățile administrativ-teritoriale cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
vopsitori, pantofari, brutari, cofetari, turtari. În afară de aceste exemple, au fost oferite și altele de către Franz Spravil, pentru perioada interbelică: ceasornicari, curelar de harnașamente, fotograf, croitorie țărănească, morar, moară cu energie electrică, cârciumari, căldărar, potcovar, sticlar, farmacist, comercianți, dogari, frizeri, avocați, pietrari pentru monumente funerare, proprietari de cazane pentru țuică. Diversitatea acestor meserii arată faptul că localnicii se orientau după nevoile pieței. În prezent se mai practică puține dintre meseriile tradiționale. Cazane pentru producerea țuicii sunt acum în număr de 5, iar
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
agitator, devenit om al ordinei. Când dracu 'mbătrînește se face sihastru. Cum, d-le prezident al Camerei, d-ta, care ai organizat atâtea comploturi și revoluții de cari te mândrești, chemi lumea în ajutor pentru a descoperi pe instigatorii crimei Pietrarului? Dar n-ai nevoie să-ți dai atâta osteneală; daca mergi să-i cauți așa de departe e pentru că te-ai obicinuit așa de mult a trăi într-o atmosferă de agitație încît nu 'nțelegi că ideile subversive ce le-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
În devizul de reparație al bisericii Sfânta Treime, pentru suma de 1068 de lei. Costurile reparațiilor le-a depășit pe cele din deviz, Înocminduse un alt deviz, conform procesului verbal din 15 august 1962. La 28 aprilie 1963 este angajat pietrarul Dumitru Slabu din Drăgușeni pentru execuția trotuarelor din jurul bisericii, recompensat pentru calitatea lucrării și economia de material, cu 200 de lei. C. Marian, zidar din Negrești, este angajat la 30 iunie 1963 pentru execuția tencuielilor interioare și exterioare a pridvorului
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
cari n-au ținut seama de nimic. Oricine e gata a plăti o sporire a dărilor votată de Adunările legiuitoare; toată lumea e revoltată însă de-a plăti dări votate de subprefecții și agenții fiscali ai d-lui Brătianu, votate de Pietrarii săi, căci și Pietraru au fost funcționar financiar al d-sale. D. Brătianu însă a crezut că trebuie să-și apere diferitele sale categorii de Pietrari, Caradale și Costinești. Ba a mers și mai departe. A avut imperturbabilitatea, ca să nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]