3,221 matches
-
art. 21^1 alin. (3) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ARTICOL UNIC Se aprobă Actul adițional nr. 4/2024*) la Licența de concesiune nr. 4.077/2003 a activității de exploatare a nisipului și pietrișului din perimetrul Santău-Valea Trandafirilor, județul Bihor, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 2.182/2004 privind aprobarea unei licențe de concesiune a activității miniere de exploatare, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale și Societatea Comercială „Timcave Construct“ - S.A., publicată în Monitorul Oficial
HOTĂRÂRE nr. 1.583 din 12 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292258]
-
de apreciere a complexității, respectiv tipul exploatării și gradul de documentare a lucrărilor propuse. Criteriile de apreciere a complexității Grad de complexitate 1 - scăzut 2 - mediu 3 - ridicat I. Tipul exploatării/ substanța a) exploatări miniere la zi pentru: - nisipuri și pietrișuri (din albii minore și terasele râurilor); - argile; b) exploatarea turbei, nămolurilor, turbelor terapeutice, gazelor necombustibile, apelor geotermale, gazelor care le însoțesc, apelor minerale naturale, apelor minerale terapeutice a) exploatarea prin lucrări miniere de suprafață, cu excepția substanțelor prevăzute la pct.
ORDIN nr. 489 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292136]
-
lucrărilor și volumul acestora (Se aplică la substanțele prevăzute de Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția apelor geotermale, gazelor care le însoțesc, apelor minerale naturale și terapeutice.) exploatări miniere la zi pentru: a) nisipuri și pietrișuri; b) exploatarea turbei, nămolurilor, turbelor terapeutice, gazelor necombustibile a) exploatarea prin lucrări miniere la zi, cu excepția substanțelor prevăzute la pct. II.1; b) sare în soluție exploatarea prin lucrări miniere subterane II. b) Tipul lucrărilor și volumul acestora (Se aplică
ORDIN nr. 489 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292136]
-
pentru consultarea și utilizarea de date și informații din fondul geologic național referitoare la resurse minerale, prevăzute la categoria A1 lit. i) din anexa nr. 1 la ordin Nr. crt. Specificația U.M. Tariful (lei) 1 Coloane litologice foraj: a) nisipuri, pietrișuri, turbe și nămoluri m 0,15 b) ape subterane, minerale, termominerale: b.1) 0-300 m m 0,26 b.2) peste 300 m m 0,55 c) substanțe metalifere, nemetalifere și cărbuni: c.1) 0-300 m m 0,24 c.2) 300-700 m m 0,42 c.3) peste 700
ORDIN nr. 489 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292136]
-
o puternică infiltrație a apelor și formarea unei scurgeri subterane. Zona subcarpatică are un fundament cristalin acoperit cu formațiuni senoniene, paleogene și neogene, reprezentate prin conglomerate fine în bază, apoi gresii cenușii și marne, iar către partea superioară nisipuri și pietrișuri mio-pliocene care au o mare dezvoltare și în câmpie. Rocile sedimentare sunt foarte bine dezvoltate în Câmpia Olteniei, care s-a format prin scufundarea fundamentului carpatic la începutul senonianului. Sub raport litologic depozitele care au umplut această depresiune prezintă faciesuri
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
această depresiune prezintă faciesuri diferite, ce oglindesc condițiile petrografice și fazele de dezvoltare ale reliefului înconjurător. Piemontul Getic, străbătut de Jiu și afluenții săi, este o câmpie de natură sedimentară puternic înălțată și fragmentată, petrografic fiind alcătuită din gresii, conglomerate, pietrișuri, călcare, argile, roci în general friabile și permeabile. Ultima formațiune străbătută de Jiu, zona de câmpie, prezintă un relief de acumulare fluvio - lacustru și eolian. Litologic zona este alcătuită din marne, nisipuri, gresii și pietrișuri peste care s-a depus
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
fiind alcătuită din gresii, conglomerate, pietrișuri, călcare, argile, roci în general friabile și permeabile. Ultima formațiune străbătută de Jiu, zona de câmpie, prezintă un relief de acumulare fluvio - lacustru și eolian. Litologic zona este alcătuită din marne, nisipuri, gresii și pietrișuri peste care s-a depus un strat de loess. Depozitele de terasă alcătuite din nisipuri și pietrișuri cu grosimi variabile au o permeabilitate foarte accentuată, din care cauză o mare parte din apele superficiale se infiltrează alimentând apele freatice. Depozitele
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
de Jiu, zona de câmpie, prezintă un relief de acumulare fluvio - lacustru și eolian. Litologic zona este alcătuită din marne, nisipuri, gresii și pietrișuri peste care s-a depus un strat de loess. Depozitele de terasă alcătuite din nisipuri și pietrișuri cu grosimi variabile au o permeabilitate foarte accentuată, din care cauză o mare parte din apele superficiale se infiltrează alimentând apele freatice. Depozitele loessoide au o foarte mare dezvoltare în partea de est a câmpiei, având un aspect cafeniu prăfos
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
apele freatice. Depozitele loessoide au o foarte mare dezvoltare în partea de est a câmpiei, având un aspect cafeniu prăfos, iar în partea de sud, la contactul cu Lunca Dunării, se întâlnesc sub formă de lut roșcat cu resturi de pietrișuri și nisipuri. Depozitele de dune ocupă suprafețe întinse, acoperind de multe ori pătura de loess. Aceste formațiuni sunt bine dezvoltate în zona Cetate-Calafat. În cuprinsul câmpiei se mai întâlnesc și depozite proluviale și gravitaționale reprezentate prin conuri de dejecție, bine
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
asemenea; ... b) construcțiile-anexe situate în afara clădirii de locuit, cum sunt: bucătăriile, cămările, pivnițele, grajdurile, magaziile, garajele și altele asemenea. ... (19) Pe rândul "Terenuri degradate și neproductive" - cod rând 15 - se înscrie suprafața ocupată de: nisipuri zburătoare, bolovănișuri, stâncării, pietrișuri, râpe, ravene, torenți, sărături cu crustă, mocirle și smârcuri, gropi împrumut, deponii, halde, grohotișuri, mlaștini etc. (20) Pe rândul "Ape și bălți" - cod rând 16 - se înscrie suprafața ocupată de stufărișuri, iazuri, heleșteie și alte amenajări piscicole, ape curgătoare, lacuri
NORME TEHNICE din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298327]
-
6) Grabenul Giriș-Borș, cu o grosime semnificativă a formațiunilor miocene. Din punct de vedere petrografic, în situl ROSCI0220 există două tipuri de depozite, respectiv depozite deluviale, care ocupă aproape tot arealul ariei protejate, cu excepția extremității vestice, unde se întâlnesc pietrișuri, nisipuri și nisipuri argiloase (a se consulta Anexa 3.5. Harta geologică). Sub aspect geomorfologic, teritoriul ariei protejate se integrează în totalitate spațiului geografic al Câmpiei Înalte a Someșului, mai precis subunității acesteia numită Câmpia Sălacea- Roșiori, care ocupă partea sud-vestică
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
cambisoluri eutrice ocupă o suprafață de 130.37 ha, care înseamnă 17.58% din totalul suprafeței ariei protejate. Cambisolurile eutrice în arealul ariei protejate au avut ca material parental depozitele fluviatile recente din apropierea cursurilor de apă și depozitele deluviale alcătuite din pietrișuri, nisipuri și nisipuri argiloase. O constantă a tuturor acestor depozite o constituie bogăția în elemente chimice bazice ca urmare a slabei debazificări a acestora prin procesele pedogenetice. Cambisolurile eutrice au textură fină aici, cu o structură bine definită și o
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
de construire/montaj (inclusiv pregătirea terenului: dezmembrări, dezafectări) se va solicita constructorilor să se asigure ca cel puțin 70% (în greutate) din deșeurile nepericuloase rezultate din construcții/montaj și demolări (cu excepția materialelor naturale definite în categoria 17 05 04 - pământ și pietriș, altele decât cele vizate la rubrica 17 05 03 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE a Comisiei, preluată în Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, cu
ORDIN nr. 425 din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297814]
-
vegetație, caracteristicile solului, condițiile fizico-geografice, au fost stabilite tipurile de stațiuni forestiere și tipurile de păduri întâlnite pe teritoriul analizat. Elemente privind cadrul natural, specifice unității de producție Geologie Substratul litologic este constituit din: – depozite de loess; ... – depozite aluviale tinere (pietrișuri și nisipuri aluviale). ... Geomorfologie Teritoriul unității de producție este situat în Câmpia Română, la est de râul Argeș, între râul Dâmbovița și pârâul Colentina, în zona comunei Cornățelu. Altitudinea este constantă pe toată întinderea unități de producție, fiind de 170
AMENAJAMENTUL SILVIC din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297127]
-
cu pădure ......... 4124,28 ha; ... B. Terenuri afectate gospodăririi silvice - 14,89 ha, din care: terenuri pentru hrana vânatului ........ 13,79 ha; terenuri care servesc nevoilor de administrație forestieră ....... 1,10 ha; ... C. Terenuri neproductive - 32,43 ha, din care: stâncării, abrupturi ....... 7,40 ha; bolovănișuri, pietrișuri ......... 25,03 ha. ... Situația terenurilor după natura de folosință Tabelul 2.4.2.1 Nr. crt. Simbol Categoriade folosință Suprafața-ha- Total: din care Gr. I Gr. II 1. P Fond forestier total 4171,60 4124,28 - 1.1 P.D. Terenuri acoperite cu pădure 4124,28 4124,28 - 1.2
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
și naturale (T IV) 3069,37 74 2A Arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice - T.II 930,42 23 2H Arboretele situate pe terenuri alunecătoare (T II) 56,33 1 2I Arboretele situate pe terenuri cu înmlăștinare permanentă
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
și naturale (1.1C - 3069,37 ha), protecția solului - arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice (1.2A- 930,42 ha), arboretele situate pe terenuri alunecătoare (1.2H - 56,33 ha), arboretele situate pe terenuri cu înmlăștinare permanentă (1.2I - 3,64 ha
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
mal este defrișată pe parcursul exploatărilor forestiere. Amenințare medie asupra speciei Cottus gobio. Amenițare scăzută asupra speciei Rosalia alpina. C Minerit, extracția de materiale și de producție a energiei B.6 Amenințare viitoare C01 Industria extractivă C01.01. Extragere de nisip și pietriș Detalii Exploatare nisip și pietriș: Lucrările de exploatare a pietrișului din albia minoră a râurilor duc la tulburarea apei -la angrenarea suspensiilor solide în masa apei-, astfel branhiile speciilor de pești se pot înfunda, în unele cazuri ducând la moartea
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
exploatărilor forestiere. Amenințare medie asupra speciei Cottus gobio. Amenițare scăzută asupra speciei Rosalia alpina. C Minerit, extracția de materiale și de producție a energiei B.6 Amenințare viitoare C01 Industria extractivă C01.01. Extragere de nisip și pietriș Detalii Exploatare nisip și pietriș: Lucrările de exploatare a pietrișului din albia minoră a râurilor duc la tulburarea apei -la angrenarea suspensiilor solide în masa apei-, astfel branhiile speciilor de pești se pot înfunda, în unele cazuri ducând la moartea acestora. Majoritatea locurilor de ascunziș
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
speciei Cottus gobio. Amenițare scăzută asupra speciei Rosalia alpina. C Minerit, extracția de materiale și de producție a energiei B.6 Amenințare viitoare C01 Industria extractivă C01.01. Extragere de nisip și pietriș Detalii Exploatare nisip și pietriș: Lucrările de exploatare a pietrișului din albia minoră a râurilor duc la tulburarea apei -la angrenarea suspensiilor solide în masa apei-, astfel branhiile speciilor de pești se pot înfunda, în unele cazuri ducând la moartea acestora. Majoritatea locurilor de ascunziș, hrănire și de reproducere ale
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
curs rapid, devine lenitică/curs lent. Astfel în aceste zone cantitatea de oxigen dizolvat scade, ceea ce are un impact negativ asupra speciilor de pești specifici acestor zone. La fel, pragurile din beton și din lemn afectează transportul natural de piatră, pietriș și nisip al râurilor/pârâurilor. Astfel în aval de acestea nu mai este adus și depozitat pietrișul și nisipul din amonte, doar cel prezent este transportat în aval, astfel albia minoră a acestor râuri/pârâuri se adâncește de la an la an
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
are un impact negativ asupra speciilor de pești specifici acestor zone. La fel, pragurile din beton și din lemn afectează transportul natural de piatră, pietriș și nisip al râurilor/pârâurilor. Astfel în aval de acestea nu mai este adus și depozitat pietrișul și nisipul din amonte, doar cel prezent este transportat în aval, astfel albia minoră a acestor râuri/pârâuri se adâncește de la an la an. Amenjarea albiei: Aceste lucrări sunt efectuate de către Administrația Națională ”Apele Române” -de multe ori la
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
Națională ”Apele Române” -de multe ori la solicitarea autorităților locale, de cei care își construiesc case sau au investiții majore în apropierea albiei- și au un efect negativ semnificativ asupra faunei acvatice. În timpul acestor lucrări albiile râurilor/pârâurilor sunt ”curățate”, pietrișul este excavat, toate pietrele de dimensiuni mari și obstrucțiile, de exemplu lemn căzut în albia minoră, sunt scoase din albia minoră, astfel zonele de ascunziș și de hrănire a speciei sunt distruse. 0 altă problemă cauzată de aceste lucrări este
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
curs rapid, devine lenitică/curs lent. Astfel în aceste zone cantitatea de oxigen dizolvat scade, ceea ce are un impact negativ asupra speciilor de pești specifici acestor zone. La fel, pragurile din beton și din lemn afectează transportul natural de piatră, pietriș și nisip al râurilor/pârâurilor. Astfel în aval de acestea nu mai este adus și depozitat pietrișul și nisipul din amonte, doar cel prezent este transportat în aval, astfel albia minoră a acestor râuri/pârâuri se adâncește de la an la an
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
are un impact negativ asupra speciilor de pești specifici acestor zone. La fel, pragurile din beton și din lemn afectează transportul natural de piatră, pietriș și nisip al râurilor/pârâurilor. Astfel în aval de acestea nu mai este adus și depozitat pietrișul și nisipul din amonte, doar cel prezent este transportat în aval, astfel albia minoră a acestor râuri/pârâuri se adâncește de la an la an. Amenințare ridicată asupra speciei Rosalia alpina si Cottus gobio. K Procesele naturale biotice si abiotice -fără
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]