973 matches
-
cu o strie suturală accentuată. Partea dorsală este acoperită de o punctuație fină și deasă, printre care se află puncte mai accentuate, ce formează rânduri neregulate de puncte. Cea mai mare parte din suprafața femurelor pubescentă. Tibiile subțiri prevăzute cu pinteni fini. Tarsele mediane și posterioare pentamere, pretarsele adesea scurte, de dimensiuni mai reduse comparativ cu articolul 2. Ghearele puternic curbate, marginea lor internă prezintă un dinte îngroșat. În fauna noastră 7-8 specii care trăiesc în ape stagnante. 1.Ultimul articol
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Picioarele scurte, cu baza femurelor lățită, femurele anterioare și posterioare sunt acoperite în cea mai parte cu o pubescență de nuanță închisă. Prosternul scurt, prevăzut cu o apofiză îngustă între coxele posterioare. Picioarele scurte și îngroșate. Tibiile anterioare cu 2 pinteni apicali scurți, iar tibiile mediane și posterioare au 2 pinteni apicali alungiți, dar inegali. Tarsele surte cu ghearele mici. În detritusul de lângă malul apelor stătătoare. l=1,1-1,7 mm. (Pl. V, fig.9) 15 Genul Paracymnus Thomson în fauna
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
sunt acoperite în cea mai parte cu o pubescență de nuanță închisă. Prosternul scurt, prevăzut cu o apofiză îngustă între coxele posterioare. Picioarele scurte și îngroșate. Tibiile anterioare cu 2 pinteni apicali scurți, iar tibiile mediane și posterioare au 2 pinteni apicali alungiți, dar inegali. Tarsele surte cu ghearele mici. În detritusul de lângă malul apelor stătătoare. l=1,1-1,7 mm. (Pl. V, fig.9) 15 Genul Paracymnus Thomson în fauna noastră o singură specie halobiontă. Paracymnus aeneus Germar (punctulatus Sturm
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
dorsal lucios, prevăzut cu o punctuație neregulată fină, lipsit de luciu metalic. Stria suturală este bine conturată și se găsește în jumătatea posterioară a elitrelor. Femurele până în treimea lor apicală sunt acoperite cu o pubescență deasă. Tibiile anterioare prezintă un pinten fin. Tarsele subțiri, al 2-lea articol al tarselor posterioare mai lung decât metatarsul (tarsul pe care se inseră gheara) și puțin mai lung decât articolul 1. Pretarsul picioarelor mediane și posterioare mai scurt decât articolul 2. În fauna noastră
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
o pubescență tomentoasă, însă discul sternitului anal este lucios. Insecte acvatice, foarte bune înotătoare. ♂ Ghearele lipsite de lobi, cele anterioare sunt arcuite în formă de cârlig. În fauna României 2 specii. 1.Marginea prosternului este prelungită posterior sub forma unui pinten ascuțit (fig.85a, pag.98). Picioarele negre sau maroniu-închise, femurele anterioare pot fi roșcate...........................................................................................1 caraboides L. -.Marginea prosternului rotunjită (fig.85b, pag.98). Picioarele în întregime galbenroșcate, cu baza femurelor întunecată..............................................2 flavipes Stev. 1 Hydrochara caraboides Linné (scarabeoides
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
5 sternite egal dezvoltate, de regulă glabre și lucioase. Sternul, coxele, baza femurelor anterioare, baza, marginile laterale sau cea mai mare parte din suprafața abdomenului pubescente. Femurele ușor comprimate lateral. Tibiile mediane și posterioare mai scute decât femurele, au 2 pinteni apicali inegali ca lungime. Tarsele mediane și posterioare sunt aplatizate, prevăzute cu franjuri de peri. Ghearele au un dinte bazal ascuțit. ♂ Ultimul articol al tarselor anterioare triunghiular. Insecte foarte bune înotătoare întâlnite în râuri și lacuri. Noaptea sunt atrase de
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Elitrele comprimate lateral, au marginile laterale puternic lățite în partea lor mediană și vârfurile ascuțite. Epipleurele elitrelor ușor îngustate spre vârf. Suprafața elitrelor are carene fine. Jumătetea bazală a femurelor anterioare și baza femurelor mediane și psterioare pubescente. Tibiile prezintă pinteni apicali scurți. Ultimul articol al tarselor este cel puțin la fel de lung cât primele 4 luate împreună. Ambele ghearele dezvoltate, prevăzute cu un onichium. Corpul negru-mat, marginile laterale ale capului și pronotului maroniu-roșcate. Elitrele galben-maronii, cu o pată suturală și cu
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
prosternului între coxele anterioare se prezintă sub forma unei lamele înguste, ușor înălțate. Al 6-lea sternit abdominal la ♂ mai lung decât cel precedent. Picioarele scurte cu trohanterele posterioare îngroșate. Femurele ușor conprimate lateral, fiind lipsite de o pubescență deasă. Pintenii tibiilor fini, tibiile anterioare prezintă pinteni apicali mici, neevidenți. Tarsele subțiri, metatarsele picioarelor mediane și posterioare ceva mai scurte decât articolele ce-l preced. Ghearele fine, ușor denticulate la bază. ♂ sunt de regulă ceva mai lungi decât ♀ și au primele
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
sub forma unei lamele înguste, ușor înălțate. Al 6-lea sternit abdominal la ♂ mai lung decât cel precedent. Picioarele scurte cu trohanterele posterioare îngroșate. Femurele ușor conprimate lateral, fiind lipsite de o pubescență deasă. Pintenii tibiilor fini, tibiile anterioare prezintă pinteni apicali mici, neevidenți. Tarsele subțiri, metatarsele picioarelor mediane și posterioare ceva mai scurte decât articolele ce-l preced. Ghearele fine, ușor denticulate la bază. ♂ sunt de regulă ceva mai lungi decât ♀ și au primele 3 articole ale tarselor anterioare ușor
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
pubescență fină și deasă. Metasternul prezintă 2, (rar 4) zone lucioase care în mod excepțional pot lipsi. Picioarele lungi, cu femurele ce depășesc marginile laterale ale corpului, adesea ele sunt ușor măciucate. Tibiile aproximativ la fel de lungi cât femurele prevăzute cu pinteni apicali mici și subțiri. Tarsele pentamere, cu metatarsele mai lungi decât primele 4 articole luate împreună. Ghearele înguste. Insecte de talie mică reofile, mai rar întâlnite în ape stagnante. Mai pot fi găsite pe malul apelor sub pietre, bucăți de
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
la subgen. Henicoceros ajung până la sutură. Metasternul și abdomenul acoperite cu o pubescență tomentoasă. Sunt vizibile 6-7 sternite abdominale. Picioarele bine dezvoltate (la subgen. Asiobates ele sunt extrem de lungi și înguste). Adesea tibiile sunt fin zimțate pe margini, cu un pinten terminal scurt dar evident. Tarsele mai scurte decât tibiile, primele 2 articole tarsale sunt rudimentare, următoarele 2 fiind ceva mai lungi. Metatarsele cel puțin la fel de lungi cât primele 4 articole luate împreună. Majoritatea reprezentanților acestui gen trăiesc în apele curgătoare
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
ușor lățite posterior. Baza elitrelor prezintă o bordură înălțată. Dorsal elitrele sunt bombate, prevăzute cu strii longitudinale punctate, accentuate și uneori parțial carenate. Epipleurele elitrelor înguste, șterse posterior. Sternul, coxele și abdomenul pubescente. Picioarele lungi și subțiri, vârful tibiilor cu pinteni apicali extrem de scurți. Tarsele sunt mai scurte decât tibiile, cu pretarsul greu vizibil și cu metatarsul aproape la fel de lung cât primele 4 articole luate împreună. 1 Genul Hydrochus Leach Cuprinde 7 specii central-europene, dintre care 2 sunt întâlnite în fauna
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
marginile laterale ale corpului, cele anterioare fiind lățite la bază. Marginea internă a femurelor prezintă o carenă mediană longitudinală ± accentuată. Tibiile subțiri, cu peri țepoși și aspri pe marginea lor externă, cele mediane și posterioare au la partea lor apicală pinteni fini. Tarsele scurte, tetramere (4,4,4), cu articolul 4 aproximativ la fel de lung cât articolele 2 și 3 luate împreună. Scutelul extrem de redus sau absent. Elitrele puternic convexe, acoperă marginile laterale ale abdomenului, iar epipleurele elitrelor au un rând de
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
cu o bordură completă. Scutelul mic. Elitrele au o singură strie suturală, după care urmează o suprafață netedă (’’oglindă’’) și 4 strii discale oblice. Pigidiul orientat oblic sau vertical. Epipleurele elitrelor bine conturate. Tibiile anterioare zimțate iar cele posterioare cu pinteni apicali. Partea dorsală a corpului prezintă o punctuație accentuată. ♂ Tibiile mediane și tarsele posterioare pubescente. Abdomenul este alcătuit din 8 sternite. Trăiesc pe materii vegetale și animale aflate în descompunere. La noi au fost semnalate 11 specii cu prezență certă
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
linie accentuată. Lobul anterior al prosternului rotunjit. Primul sternit abdominal este delimitat de coxele posterioare printr-o strie verticală. Tibiile anterioare comprimate lateral, cu marginea internă concavă și cu cea externă puternic arcuită, prevăzută cu zimțișori fini, ele prezintă un pinten apical ușor curbat. Tibiile mediane și posterioare relativ subțiri, ușor comprimate lateral ± îngroșate spre vârf, cu marginea externă ușor zimțată. În fauna României 3 specii. Montandon citează specia P. filum Rtt. răspândită în Peninsula Balcanică și care a fost găsită
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Motsch.) Corpul ovallățit, negru cu luciu metalic. Marginile laterale ale pronotului au câte 2 strii, iar unghiurile sale anterioare prezintă câte o gropiță adâncită. Elitrele cu câte 4 strii alungite și o strie suturală scurtă. Pigidiul și propigidiul fin punctate. Pintenul terminal al tibiilor este alungit. Sub balegă de bovine. (Pl. VIII, fig.9). l=9-15 mm. ♂ Mandibulele de lungime inegală, cea stângă este mai lungă decât mandibula dreaptă. ♀ Labrumul este prelungit anterior sub forma unui lob scurt. 23 Genul Eudiplister
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
separat de metastern printr-o linie de separație transversală bine conturată. Primul sternit abdominal prezintă de o parte și de alta a liniei de separație câte o strie oblică adâncită. Picioarele alungite cu femurele îngroșate. Tibiile anterioare triunghiulare, cu 2 pinteni terminali bine dezvoltați. Insectele sunt întâlnite în dejecțiile animalelor, pe cadavre, ciuperci putrede și în alte materii vegetale ș i animale aflate în descompunere. în fauna noastră 13 specii. Montandon citează în mod eronat încă 2 specii: H. lethierryii Mars
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
câte o strie subhumerală longitudinală, urmată de alte 3 strii alungite situate pe discul elitrelor. Celelalte strii sunt rudimentare sau lipsesc. Epipleurele pronotului au o pubescență de culoare închisă. Marginea externă a tibiilor anterioare cu 3 dinți și cu un pinten terminal alungit. Comună, în bălegar de vacă și de cal, precum și sub resturi vegetale în descompunere. l=7-11 mm. -ab. gagates Ill. Elitrele negre-unicolore, lipsite de o pată roșie. 2 Hister quadrinotatus Scriba Oval-rotunjit, relativ convex, negru cu luciu metalic
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
păduri, iar din 4.160 ha, care reprezintă suprafața agricolă, 2.210 ha sunt fânețe, teren arabil 387 ha, alte terenuri - 179 ha. Culmile montane care înconjoară comuna nu depășesc 1.000 m. Înspre nord-est comuna Vama este străjuită de pintenul Obcinei Feredeului, care se termină în dreptul comunei, între pârâul Hurghiș și Valea Moldoviței, cu denumiri locale „Stigoaia” și „Barbușca”. Spre răsărit este străjuită de culmi ale Obcinei mari, care în toponimia locală poartă numele de „Runcul Focșii”. Înspre sud se
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
controlul fitosanitar al pepinierelor viticole. Plantele cu aspect sănătos, dar provenite din pepiniere unde boala s-a manifestat, se vor dezinfecta prin scufundare în soluție de sulfat de cupru 2 %. 5.3.13 Cornul secării - Claviceps purpurea. Cornul, cornușa sau pintenul secării este o micoză cunoscută în toate zonele unde se cultivă secara. Pagubele cantitative produse de această boală sunt mici, dar cele calitative sunt deosebite, deoarece boala este prezentă și pe gramineele din flora spontană și depreciază calitativ furajele. Simptome
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
conducere proprie. El a apărut pe 24 ianuarie 1937 în jurul cuvîntului de ordine: autonomia Flandrei în cadrul statului belgian. El proclama voința sa de a fonda o alianță cu naționaliștii democrați și cu democrat-creștinii și își reînsușea în mod simbolic bătălia Pintenilor de Aur, în care flamanzii învinseseră aristocrația franceză, în 1302. Într-una dintre rarele hotărîri consacrate Belgiei, Secretariatul Internaționalei Comuniste atribuie în mod clar VKP-ului sarcina de a lupta împotriva clerico-fascismului în Flandra, pentru unirea popoarelor flamand și valon
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
și locul numit Dealul țiganului și putem considera părerea plauzibilă. Dealul-cot din satul Vatra, situat în partea de sudest a satului. Locuitorilor din această parte a satului li se spune deleni. Peste Deal-alt cot al satului Vatra, situat după un pinten de deal. în partea de sud a acestui deal se află Râpa Babei. Dealul Bărăncii-deal situat la sud-est de satul Baranca, parțial acoperit cu pădure. Pe harta de la 1885 a moșiei Hudeștii-Mari, acest deal apare acoperit în totalitate cu pădure
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
hrană. De pe această movilă se pot vedea movilele de pe dealul Ibăneștilor și cele trei movile de pe Dealul Coceștilor care în trecut ar fi servit ca mijloace de semnalizare în cazul năvălirilor tătarilor pe Valea Prutului. Movila Bortoasă-movilă situată pe un pinten de deal dinspre satul Bajura de unde se poate vedea toată Valea Prutului. Este situată pe dealul care are o înălțime de 284 m și are făcute în ea multe găuri făcute de mistreți. Pe ea se află un stejar potrivit
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
poate trece și trebuie chiar să dea înapoi și, de spaimă, să fugă. În schimb, când ai putere, înduri și rămâi neclintit: ca norii grei și nebătuți de vânt, ca un stejar înalt cu rădăcini vânjoase și adânci, ca un pinten de deal care abate apele puhoaielor sălbatice către câmpie, ca o stâncă izbită de nesfârșite valuri; sau ca un măgar îndărătnic scăpat în lanul de grâu pe care-l lovesc zădarnic cu bâtele niște copii; iar cei doi Aias se
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
33 Muntenia se situa pe altă axă, dirijată dinspre Ungaria spre Imperiul Otoman (anterior spre Bulgaria), iar interesele sale în nord est erau limitate. 34 Împădurit în trecut, cursul Milcovului separă înălțimi subcarpatice bine conturate, curgând mai apoi pe un pinten carpatic ce desparte Munții Buzăului de cei ai Vrancei. 35 De pildă, amintim de fosta mlaștină Ecedea din zona Satu Mare sau cea de la confluența Crișului Alb cu cel Negru. 36 Mai degrabă, se poate spune că, în zonă, Tisa reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]