1,679 matches
-
forța Cuvântului, Universul este misterios, Pe când viața este fragilă! Ai putea ucide Folosind cu nesăbuință Cuvântul. Cuvintele sunt magii, Mistere Prin care poți Crea sau Ucide - În aceeași măsură. Și, pentru că viețile noastre Sunt atât de fragile, Fii prudent, Atent, Pios, Evlavios În folosirea Cuvântului Dăruit doar nouă De Creator! Renașterea: Mă rog Să mă nasc pe mine În mine însămi Și Să cresc Sfâșiind carnea Ce mă sugrumă. Nașterea Sinelui seamănă cu Nașterea Cuvântului Din Tăcerea divină Și a Luminii
METAMORFOZĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343523_a_344852]
-
înălțător și crucial în viața Bisericii noastre!... Drept urmare, în acele zile, am constatat cu bucurie și cu mult optimism că poporul nostru dreptcredincios, dimpreună cu slujitorii sfintelor altare din toată țara și din străinătate, în dangătul clopotelor și în rostirea pioasă a sfintelor slujbe de pomenire, au știut în urmă cu trei ani, să-și conducă și să-și cinstească Păstorul lor spiritual, care le-a purtat grija celor sufletești, în toate ținuturile țării (și în diaspora românească) - în diferitele ascultări
OPT ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344020_a_345349]
-
aici pe margine elemente din Ghandi, Andersen... cu citate reprezentative. Pe pereții laterali ai catedralei sunt vitralii imense cu scene din viața lui Isus ce dau senzația de basm în întunericul de aici. Colțul poeților din stânga, extraordinară inovație, aduce un pios omagiu celor mai cunoscuți autori americani. Șapte capele extrem de interesante încoronează altarul: Sfanțul James dedicată poporului spaniol, Sfanțul Ambrosie - poporului italian, Sfanțul Martin - poporului francez, Sfanțul Columba - poporului englez, Sfanțul Boniface - poporului german, Sfanțul Ansgar - poporului scandinav, iar în centru
NEW YORK de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343990_a_345319]
-
te vindeci în lumină? Esența rășinilor lecuitoare Cum o picuri să-ți întremi Răni adânci ce dor din vremi? Codrule, să iubesc vreau, și să sper Că-s un arbor, ce sub trăsnet Încă tinde rugi spre cer Și ascult pios, cucernic, Crezul sevei, sfânt și dulce... Referință Bibliografică: Codrule, frate... Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 626, Anul II, 17 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
CODRULE, FRATE... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343568_a_344897]
-
de așezat în pridvodul Bisericii, pentru ca, omul care pășește în lăcașul de cult, să simtă miresma cuvântului sfânt și ziditor de suflet. Toate acestea au menirea de a ne face să înțelegem Bunătatea și Milostivirea Divină, care adesea, ridică oameni pioși, demni de a-L cinsti și lăuda, de a-I aduce slavă prin toate mijloacele. Dar, mai ales, a ne sensibiliza în fața unor dovezi reale de credință și iubire. Pietatea populară nu cunoaște bariere. Ea se manifestă prin cântec, prin
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
adus și ei ofranda lui Dumnezeu în această Antologie. Astfel sunt: Galina Furdui din Soroca, prezentă cu cinci poeme remarcabile, Mihai Prepeliță, Radmila Popovici, dar și teleormăneanul Florian Saioc - cu un grupaj consistent de 11 poezii care-i oglindesc simțămintele pioase. La fel de consistent este și grupajul liric al profesoarei Elena Trifan, recunoscută pentru râvna cu care scrie versuri cu tematică religioasă. Și acest ciclu de 11 poeme este edificator în acest sens. Aurel Anghel - reputat scriitor, dar și autorul cărții: „Copile
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
din ce in ce mai mulți și mai buni ca vom transforma România într-o Grădină a Maicii Domnului. Artur va rămâne făclierul, înțeleptul care aduce lumină, pacea și bunăstarea tuturor românilor. Cu recunoștință și gânduri curate să-l căutăm în Împărăția cuvintelor alese. Pios omagiu și flori de gand și ruga aprinsă pentru înaintașul minunat Artur SILVEȘTRI. Dumnezeu să-i vegheze odihnă! Ionel MARIN Referință Bibliografica: Smerita prețuire pentru Artur SILVEȘTRI,tainica lumină a României / Ionel Marin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 328
SMERITĂ PREŢUIRE PENTRU ARTUR SILVESTRI,TAINICĂ LUMINĂ A ROMÂNIEI de IONEL MARIN în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/343691_a_345020]
-
moft, e-o datorie Și o clipă de-nchinare. Au purtat-o și străbunii Când plecau la liturghie, Are-n ea gustul țărânii Și-al iubirii de moșie. Au cusut în pânza deasă Greu, cu sufletu-n litanii Și în lacrimă pioasă Au albit aceste danii. Semne magice, discrete, Doruri prinse-n fir de ață Parcă-s tainice versete, Plâns și slavă pentru viață. Erminii prin acul vremii, Cruce, floare, frunză, ram, Tu de-mbraci haina luminii Porți icoana unui neam. Prețuiește
SÂNZIENE-N MÂNDRE II de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377587_a_378916]
-
loc cu prilejul sfințirii catedralei din Orașul Tyr, la care el a luat parte personal, în anul 314, precum și pe cele desfășurate cu ocazia sfințirii Bisericii Învierii Domnului (Ierusalim), săvârșită douăzeci de ani mai târziu, în anul 335. După cum precizează pioasa călătoare Egeria (Aeteria alias Silvia) prin anii 835, sfințirea Bisericii Învierii Domnului din Ierusalim, a avut loc în ziua Sfintei Cruci. Interesant este faptul că la acest prilej, potrivit mențiunii Egeriei, veneau în cetatea sfântă și anahoreții retrași în pustie
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
Descopăr astfel că viața noastră însăși e vis, mit, realitate, absolutul e „necondiționatul limitat”, misterul mă eliberează de neliniștile mărginirii mele, filosofia e o pregătire pentru moarte și faptul că iubirea este forța creatoare care poate învinge moartea. Un gând pios, o rugăciune și o lacrimă pentru Părintele iubit! Doamne, ajută! Ștefan Popa Referință Bibliografică: TE PORT ÎN SUFLET, PĂRINTE PAISIE! Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2118, Anul VI, 18 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ștefan
TE PORT ÎN SUFLET, PĂRINTE PAISIE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379077_a_380406]
-
au nevoie de călăuză, rătăcirea este un dar. Cine nu știe, să încerce. Acestea sunt cuvintele unui bărbat. Binele este de partea ininteligibilului. Înțelepciunea, cumințenia, dreptatea, sfințenia se aseamănă, de aceea fugim de ele. Integrismul etic este numai o iluzie pioasă. Vă sărut, doamnă, frumos și pe față și pe dos, mă scuzați că sunt vulgar, dar mă trag din vechi barbari ce străbăteau stepele călare pe iepele albe precum laptele. Din copaci cad coaptele capete de regi și prinți, ispitit
PUTEREA DRAGOSTEI de BORIS MEHR în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379982_a_381311]
-
Ziua Înălțării Crucii, De sus din stele să vegheze, Nația română să o lumineze. Nu are cin’ să ne trezească, Să vadă mafia lumească. Izvorul a secat, s-a stins făclia Ce da lumină-n România. Tribune, sufletul mă doare, Pios ți-aprind o lumânare, La catafalc am vrut să-ți fiu, Însă mă tem că-i prea târziu. De moarte nici nu te-ai temut, Chiar dacă ea prea mult te-a vrut. Justițiar precum ai fost, Pe moarte ai luat
S-A STINS TRIBUNUL... de IONEL GRECU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381881_a_383210]
-
vii ale spiritualității românești” vine să ne propună modelul de urmat, excelența. Legăturile dintre Părintele Ionel Popescu și cei evocați sunt legături amarcordiale, nu în sensul gustului amar, al neîmplinirii și al nedesăvârșirii, ci în cel fellinian, admirativ - retrospectiv, de pioasă evocare și de respectuoasă aducere-aminte. În ciuda modestiei afișate, lucrarea „Icoane vii ale spiritualității românești“ trădează o dublă vocație a autorului: cea de monografist (a se vedea monografia închinată Parohiei Timișoara - Iosefin, cartea despre Hobița - Grădiște, satul natal al sfinței sale
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
sprâncene. / Încet, încet, bobocul crește, / până-ntr-o zi, / când el pleznește. // Apoi, mirifice petale, / cu un parfum ce mă-nfioară, / sălășluiesc tot din adânc, afară. / MIRACOLUL DUMNEZEIESC / spre ochi-mi obosiți coboară, / scoțând tot răul înafară. // Chiar azi am ascultat pios, / cum Domnul nostru Iisus Hristos, / pe orbi cu a sa PUTERE a vindecat! // O, Doamne, Ție mă închin, / să scoți din trupu-mi / tot ce e pelin, / curată să mă lași și vindecată, / precum am fost odată / ca mândră fată! // Cu
MARGARETA MARIANA SAIMAC [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
sprâncene. / Încet, încet, bobocul crește, / până-ntr-o zi, / când el pleznește. // Apoi, mirifice petale, / cu un parfum ce mă-nfioară, / sălășluiesc tot din adânc, afară. / MIRACOLUL DUMNEZEIESC / spre ochi-mi obosiți coboară, / scoțând tot răul înafară. // Chiar azi am ascultat pios, / cum Domnul nostru Iisus Hristos, / pe orbi cu a sa PUTERE a vindecat! //O, Doamne, Ție mă închin, / să scoți din trupu-mi / tot ce e pelin, / curată să mă lași și vindecată, / precum am fost odată / ca mândră fată! // Cu
MARGARETA MARIANA SAIMAC [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
de poveste, trubadur rătăcitor, Îi ridic și-nchin paharul cu ambrozie divină Pentru trudă, pentru harul , de a face-n jur lumină. Celui care nu mai este, celui spirit minunat Care-anobilat cuvântul și-n frumos l-a ambalat Îi păstrăm pios în suflet loc de veșnic-amintire Ca prin noi va fi în viață și va trece-nemurire. Celui care nu mai este, celui ce-a plecat la cer Celui ce-a iubit condeiul și la mulți a fost reper Îi ridic și
CELUI CARE NU MAI ESTE de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381069_a_382398]
-
noroi,/ Cu lanțuri la mâini și la picioare/ purtăm și azi istoria după noi.”[Ocnele Mari, celula 12 izolare, Aprilie 1951] (Virgil Mateiaș, Drumețule, oprește-te și vezi... Ed. Eminescu, București, 1999)] Zăngănitul lanțurilor răsună în celule ca niște psalmi pioși, prelinși în mătăniile chiliei, ce se înalță ca o mulțumire adusă lui Dumnezeu: „Salvarea, deci, e lanțul; și nu-ncerca să ieși,/ Abisul neființei se cască-n fața ta,/ Ci dus de geniul liber pe drumul fără greș, Pe poarta
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
Nazarinenii s-au încăpățânat în învârtoșarea inimii lor să nu-L recunoască pe Învățătorul și pe Profetul care trăise aproape de ei, la câțiva pași, lângă casa lor, a cărui familie era recunoscută drept una dintre cele mai credincioase și mai pioase. O familie foarte muncitoare, devotată, iubitoare de aproapele, foarte prevenitoare cu nevoile celor din jur. Să ne amintim de Nunta din Cana Galileii, când Maica Fecioară intervine în favoarea mirilor, cerându-i lui Iisus să îi ajute pe miri în procurarea
REGULA DE AUR A CREŞTINISMULUI, de MIRON IOAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381108_a_382437]
-
de poveste, trubadur rătăcitor, Îi ridic și-nchin paharul cu ambrozie divină Pentru trudă, pentru harul , de a face-n jur lumină. Celui care nu mai este, celui spirit minunat Care-anobilat cuvântul și-n frumos l-a ambalat Îi păstrăm pios în suflet loc de veșnic-amintire Ca prin noi va fi în viață și va trece-nemurire. Celui care nu mai este, celui ce-a plecat la cer Celui ce-a iubit condeiul și la mulți a fost reper Îi ridic și
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
trecătorPrintr-o lume de poveste, trubadur rătăcitor,Îi ridic și-nchin paharul cu ambrozie divinăPentru trudă, pentru harul , de a face-n jur lumină.Celui care nu mai este, celui spirit minunatCare-anobilat cuvântul și-n frumos l-a ambalatîi păstrăm pios în suflet loc de veșnic-amintireCa prin noi va fi în viață și va trece-nemurire.Celui care nu mai este, celui ce-a plecat la cerCelui ce-a iubit condeiul și la mulți a fost reperîi ridic și-nchin paharul cu
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
ca vreun mire Să treacă după Paște-al casei prag Să le pețească. Și toți se pregătesc în zi senină De Paște cu-a lui Sfântă Înviere: Când ouăle sunt îmbrăcate-n roș Și păști și cozonaci așteaptă-n coș; Pioși s-asculte slujba în tăcere, Luând lumină. Referință Bibliografică: Bucolică / Steluța Crăciun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1917, Anul VI, 31 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Steluța Crăciun : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
BUCOLICĂ de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381372_a_382701]
-
Unde gâlgâie prostia. O s-ajungem un deșert Cu-n legiuitor deștept Alături de toți aceia Care ignoră femeia. Toate trudesc cu avan, Să-și găsească un liman. Hărăzite-s de Cel Sfânt, Să dea viață pe Pământ ! Singur în durerea mea, Pios mă-nclin în fața ta Și ochii-n lacrimi îmi scânteie Pentru ideea de... FEMEIE. ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: ÎN PRAG DE PRIMĂVARĂ ȘI FEMEIA - IDEE / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1894, Anul VI, 08 martie 2016
IDEE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380861_a_382190]
-
la început de Iacov cel Drept, fratele lui Iisus, căruia i se subordona chiar și Apostolul Petru. Din cartea Povestirile evangheliștilor, autor Zenon Kosidowski, aflăm că societatea nazarinenilor cuprindea două fracțiuni: Pe de o parte iudeo-creștinii (creștinii iudaizanți), adică iudeii pioși care, în frunte cu Iacov, Îl venerau pe Iisus ca pe Mesia, un Mesia cu puteri divine dobândite doar în urma botezului, căci mesianismul nu era privit de vechii evrei ca o erezie, el fiind prezis din vremuri imemoriale de către profeți
DESPRE IUDEO-CREŞTINI, GNOSTICI SI ESENIENI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380941_a_382270]
-
să aleagă. -« Bufonul trupei », Cotonogu, cu permanentă vervă umoristică... -Porecle, cu grămada : Țigan, Cocoș, Cotonog, Bilă, Biloi, Insectă, Oase, Ratino, Guță, Șurcă, Fetița, Țoiu, Costel, Secu, Bica, etc... -Talente și pasiuni destule : bridge, fotbal, poker, etc. În final, un gând pios pentru colegii decedați ! Dumnezeu să-i odihnească ! Vă sărut cu mult drag, Al vostru, Aurel Lucian Chira, septembrie 2012 (Bunicu Boboc) BALADA ENERGETICIENILOR ’62 (scrisă de « boanghina » din Nordul extrem, cu ocazia sărbătoririi « cincizecimii » lor). Fragmente: Pe Dâmbovița-n jos
CINCIZECIMEA ENERGETICIENILOR de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380986_a_382315]
-
Iulia Pațiu, Nicolae Vrășmaș, , Rodica Fercana, Ana Zegrean din Bistrița, Elena Petruț și Mariana Pândaru Bârgău din Deva,George V.Precup din Sibiu, Aurel Pop din Satu Mare, care timp de trei zile au participat la frumoase activități culturale , aducând un pios oamgiu poetului nepereche Mihai Eminescu, de ziua lui. Oaspeții au vizitat “Casa cu lei “ unde s-au întâlnit cu costumul tradițional, cu o amplă sesiune de fotografii, rămânând impresionați de clopul cu pană, inclusiv de costumele populare cusute cu mâna
ZIUA CULTURII NAȚIONALE-BISTRIȚA A FOST TREI ZILE CAPITALA POEZIEI INTERNAȚIONALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374303_a_375632]