1,729 matches
-
nu folosind lulele. El a considerat că Cezar Bolliac are halucinații, lăsându-se purtat „prin regiunile închipuirii” de „fumurile archeologice ce ies din lulele prehistorice”. Odobescu a admis că în Europa de Vest (Elveția, Germania, Franța, Marea Britanie) arheologii au găsit într-adevăr pipe antice de lut, de fier sau de bronz, dar că astfel de obiecte nu ar fi atestate arheologic sau documentar la populațiile din restul continentului (68). S-ar putea ca Odobescu să se fi înșelat. În afară de „lulelele prehistorice de lut
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
documentar la populațiile din restul continentului (68). S-ar putea ca Odobescu să se fi înșelat. În afară de „lulelele prehistorice de lut negru” prezentate de Bolliac, sunt și unele atestări documentare. Plinius cel Bătrân, de pildă, descria folosirea unui soi de pipă la care țeava subțire era meșterită dintr-o trestie [lat. arundô] : „Se spune că fumul obținut din planta uscată [= podbeal, Tussilago farfara], arsă împreună cu rădăcina sa, dacă se inspiră printr-o trestie, lecuiește tusea cronică” (Naturalis historia, XXVI, 16). „Trebuie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
altele, spre a adormi ; altele, spre a-și întreține sănătatea. În primul caz, ei sorbeau fum de cânepă, în al doilea, abur de șovârf, în ultimul, și în fine, se afumau cu pârleală de săbiuță.” „Nicăieri nu este vorba de pipe sau de lulele”, spunea Odobescu, pentru că plantele se puneau direct în foc sau pe pietre încinse. În fine, ultimul argument este acela că pe Columna lui Traian nu apar daci folosind lulele : „Traian n-ar fi pățit atâtea nevoi spre
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Allen Ginsberg, Bowles a publicat un volum de povestiri asociate într-un fel sau altul cu hașișul. Autorul și-a intitulat cartea O sută de cămile adunate în curte (118). Titlul trimitea la un proverb marocan care spune că „o pipă plină de kif [hașiș] fumată înainte de micul dejun îi dă omului puterea a o sută de cămile adunate într-o curte” (61, pp. 163 și urm.). Un alt vechi proverb marocan avertiza asupra forței impre- vizibile cu care poate acționa
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nas în aerul de afară, alții, ceva mai măsurați în rău, îl aduc puțin în trup și îl scot în afară. Chiar și ciubucul este descris de domnitorul fanariot cu multe detalii tehnice, ca un instrument necunoscut. Preluată de la amerindieni, pipa lungă de lut se răspândise, din Anglia și Olanda, în Europa secolului al XVII-lea. Mavrocordat nu explică de ce planta psihotropă care „stârnește nebunia” era numită „nicotiană”. De fapt, numele ei provine de la Jean Nicot de Villemain, ambasadorul Franței la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prin alte stimulente” (186). însuși întemeietorul hasidismului, Baal Șem Tov, acronim Beșt (1700-1760), bea rachiu și fuma tutun din ciubuc, așa cum se spune în Shivhei Ha-Besht, o colecție de vechi legende hagiografice. Legendele spun că el nu se despărțea de pipa sa orientală, cu țeava foarte lungă, de tipul celor pe care le foloseau în epocă și boierii români. Într-una din legende se spune că Baal Șem Tov își aprindea pipa înaintea fiecărei rugăciuni, „fumatul fiind însoțit de meditații cabalistice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
hagiografice. Legendele spun că el nu se despărțea de pipa sa orientală, cu țeava foarte lungă, de tipul celor pe care le foloseau în epocă și boierii români. Într-una din legende se spune că Baal Șem Tov își aprindea pipa înaintea fiecărei rugăciuni, „fumatul fiind însoțit de meditații cabalistice”. Faptul că fumul de tutun îi provoca reverii mistice fondatorului hasidismului este limpede formulat în textele vechi : „Oricând voia să se înalțe la lumile de sus, Baal Șem Tov fuma o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
înaintea fiecărei rugăciuni, „fumatul fiind însoțit de meditații cabalistice”. Faptul că fumul de tutun îi provoca reverii mistice fondatorului hasidismului este limpede formulat în textele vechi : „Oricând voia să se înalțe la lumile de sus, Baal Șem Tov fuma o pipă și cu fiecare fum expirat el trecea dintr-o lume într-alta”. Se spune că într-o dimineață, după rugăciune, rabinul Gerșon din Kutov (cumnatul lui Baal Șem Tov) i-ar fi mărturisit discipolului său următoarele : „Mi-aș dori să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
într-alta”. Se spune că într-o dimineață, după rugăciune, rabinul Gerșon din Kutov (cumnatul lui Baal Șem Tov) i-ar fi mărturisit discipolului său următoarele : „Mi-aș dori să ajung în Paradisul la care maestrul nostru accede fumând o pipă plină cu tutun” (188). Călătoriile lui Beșt în Paradis sunt descrise în diverse docu- mente. Într-o celebră epistolă trimisă de Beșt în 1746 chiar cumna- tului său, rabinul Gerșon din Kutov, Baal Șem Tov vorbește despre o incantație pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ciubucile, care nu sunt slobode” (192, p. 87). Aceeași situație era în Transilvania, parte atunci a Imperiului Habsburgic. În acei ani, și „pe străzile orașului [Brașov] fumatul era interzis - notează fanariotul Nicolae Suțu - și oricine se credea îndreptățit să smulgă pipa contrave- nienților”. Pe la 1821, principele Suțu a avut chiar o altercație în cartierul brașovean Șchei cu un paznic de noapte care i-a smuls din mână o pipă aprinsă (193, p. 80). Spițerul J.M. Honigberger, care a părăsit Brașovul natal
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
interzis - notează fanariotul Nicolae Suțu - și oricine se credea îndreptățit să smulgă pipa contrave- nienților”. Pe la 1821, principele Suțu a avut chiar o altercație în cartierul brașovean Șchei cu un paznic de noapte care i-a smuls din mână o pipă aprinsă (193, p. 80). Spițerul J.M. Honigberger, care a părăsit Brașovul natal pe la 1815, trebuie să fi știut aceste reglementări. De fapt, el a inventariat multe dintre interdicțiile de mai sus, într-un poem împotriva „abuzului de tutun” : Urban al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
erau superiori. În astfel de cazuri, chiar el era cel care „împle ciubucile tuturor celor de care are cel mai mic interes”, scria Dimitrie Ralet pe la jumătatea secolului al XIX-lea (515, p. 121). Ciubucele „domnești” erau obiecte de lux, „pipe lungi din lemn de iasomie sau de lămâi, ornate cu un muștiuc mare de chihlimbar încrustat cu diamante și acoperit cu o pungă de catifea verde sau albastră brodată cu ciucuri aurii”, cum le descrie Ulysse de Marsillac. „Aceste splendori
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
manuscris (mss. BAR nr. 4468) redactat în 1767 : Ciubuce minunate cu imanele cu chihlimbariu Și împrejur la lulele avea totu mărgăritariu, Ibricele dă cafea de argintu le făcuse Și filigenile de farfuriu [= porțelan] de China aduse (210). în aceeași epocă, pipele de opium folosite în China erau și ele confecționate din materiale prețioase : fildeș, jad sau baga. De asemen ea, pipa indiană (hooka, din arabă hukkah) cu care se fuma hașiș (sau canabis) amestecat cu tutun semăna cu narghileaua turcească. Din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mărgăritariu, Ibricele dă cafea de argintu le făcuse Și filigenile de farfuriu [= porțelan] de China aduse (210). în aceeași epocă, pipele de opium folosite în China erau și ele confecționate din materiale prețioase : fildeș, jad sau baga. De asemen ea, pipa indiană (hooka, din arabă hukkah) cu care se fuma hașiș (sau canabis) amestecat cu tutun semăna cu narghileaua turcească. Din canabis [care crește în Kashmir] - scria brașoveanul J.M. Honigberger, stabilit în Lahore pe la 1829 - se prepară churrus [hașiș], care este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unul din ei ține luleaua stăpânului său, cu un ciubuc lung. Boierii care umblă călare au în urma lor câte un țigan desculț, care fuge în urma calului [...]” (226, p. 403). Cam aceeași imagine descrie Prințul de Ligne în Iașiul anului 1788 : „Pipele foarte lungi din lemn de cireș înlocuiseră, la Constantinopol, pipele de lemn de iasomie [...]. Slugile acestor Domni [boieri] le duc [pipele] în spatele trăsurilor deschise ; doar lor li se îngăduie acest lucru” (285, p. 99). Se pare că pictorul evreo-maghiar stabilit
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lung. Boierii care umblă călare au în urma lor câte un țigan desculț, care fuge în urma calului [...]” (226, p. 403). Cam aceeași imagine descrie Prințul de Ligne în Iașiul anului 1788 : „Pipele foarte lungi din lemn de cireș înlocuiseră, la Constantinopol, pipele de lemn de iasomie [...]. Slugile acestor Domni [boieri] le duc [pipele] în spatele trăsurilor deschise ; doar lor li se îngăduie acest lucru” (285, p. 99). Se pare că pictorul evreo-maghiar stabilit la București Constantin Daniel Rosenthal, prieten cu Maria și C.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
desculț, care fuge în urma calului [...]” (226, p. 403). Cam aceeași imagine descrie Prințul de Ligne în Iașiul anului 1788 : „Pipele foarte lungi din lemn de cireș înlocuiseră, la Constantinopol, pipele de lemn de iasomie [...]. Slugile acestor Domni [boieri] le duc [pipele] în spatele trăsurilor deschise ; doar lor li se îngăduie acest lucru” (285, p. 99). Se pare că pictorul evreo-maghiar stabilit la București Constantin Daniel Rosenthal, prieten cu Maria și C.A. Rosetti, era la curent cu practicile de intoxicare cu diverse
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
215). Este un tablou din colecția Muzeului Național de Artă al României, pe care l-am folosit ca ilustrație pe coperta unui volum anterior (270). Rosenthal pictează cu sute de detalii un „altar al fumătorului”, cuprinzând prețioase narghilele, ciubuce, lulele, pipe și chisele, unele „nemțești”, altele „turcești” (292). Pipele turcești erau numite de Aleksandr Pușkin „lulele de la Țarigrad”. Ele apar în colțul oriental al camerei lui Oneghin : „Pe mese bronzuri, porțelanuri,/ Lulele de la Țarigrad,/ Covoare scumpe pe divanuri/ Și statuete mici
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de Artă al României, pe care l-am folosit ca ilustrație pe coperta unui volum anterior (270). Rosenthal pictează cu sute de detalii un „altar al fumătorului”, cuprinzând prețioase narghilele, ciubuce, lulele, pipe și chisele, unele „nemțești”, altele „turcești” (292). Pipele turcești erau numite de Aleksandr Pușkin „lulele de la Țarigrad”. Ele apar în colțul oriental al camerei lui Oneghin : „Pe mese bronzuri, porțelanuri,/ Lulele de la Țarigrad,/ Covoare scumpe pe divanuri/ Și statuete mici de jad” (Evgheni Oneghin, 1825, în traducerea lui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
abstractă datorită concreteții, și într-atît de plină, încît sună a gol. Dar de acea lume ne apropiem în curbă asimptotică. Dispariția neantului a devenit problema noastră numărul unu. Tot paradoxul Noii Ordini este conținut în Ceci n'est pas une pipe a lui Magritte. Per total, numim "istorie" o anumită practică a indirectului; un efect de retransmitere și decalaj. O întîrziere la transmisie, pur și simplu. Istoria se fofilează în intervalul care desparte evenimentul de înregistrarea lui. Ce se va alege
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
nici un caz stăpânul dispărut dintre cei vii: „De ce nu le mai era stăpân? «Era mortă, le-am explicat eu. «De aceea au fost năuciți și Înspăimântați când l-au văzut. Ă «Imposibilă, Începu unul dintre cei În vârstă, pasându-și pipa unui vecin care Îl Întrerupse: Evident că nu era stăpânul lor mort. Era un semn trimis de un vrăjitor. Continuă. Ă” Tulburată de siguranța auditorilor ei, Laura Bohannan Își continuă totuși povestea și istorisește cum i se adresează Horațio tatălui
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
materiale modeste, neacceptând o opulență a vieții de fiecare zi. Impresionat de spectacolul existenței modeste a lui Constantin Noica la Păltiniș, unde l-a surprins Într-una din zile mâncând pâine cu gem pe un ziar și trăgând dintr-o pipă umplută cu tutun de țigări „Carpați”, Gabriel Liiceanu se Întreabă, inspirat: „Cât de mult trebuie să ai În tine ca să vrei atât de puțin de la ceea ce este În afara ta?”. Ce ar putea să Însemne Însă această sintagmă: „Cât de mult
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
1972; Odiseea marțiană. Maeștrii anticipației clasice, București, 1975; O falie în timp. Pagini de anticipație românească, București, 1976; Povestiri științifico-fantastice, București, 1976; Fugă în spațiu-timp, București, 1981. Traduceri: Erik Majtényi, Iepurașii călători, București, 1955; Serghei Mihalkov, Ursul a găsit o pipă, București, 1956, Unchiul Steopa milițian, București, 1957; Jules Verne, Insula cu elice, I-V, pref. trad., București, 1959, În secolul XXIX. O zi din viața unui ziarist american în anul 2889, pref. trad., București, 1961, Cele cinci sute de milioane
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
afectează nervii Într-o mai mare măsură decât ceaiul și cafeaua; din acest motiv, făcând apel la rațiune, este necesar să renunțăm noi Înșine la ele. Hahnemann, ca unul ce zilnic se bucura de paharul său de bere și de pipă, a luat aceste plăceri sub protecția sa, declarându-le mai puțin nocive decât ceaiul sau cafeaua - Însă cine m-ar putea Învinovăți că prefer contrariul? Nu pot consuma berea puternic alcoolizată, iar fumatul Îmi provoacă greață, În timp ce găsesc ceaiul și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
odaia noastră se afla la parter, cu o singură ușă și două ferestre care dădeau În curte, am crezut că eram pierduți și luați prizonieri - dar, ajungând la colțul ferestrei, am zărit printre zăbrelele de lemn ciubucul lung al agăi (pipa), care mă Îndemna să ies afară. Aga ședea În mijlocul mulțimii, fumând liniștit; apropiindu-mă și salutându-l, l-am Întrebat care era pricina agitației. Îmi răspunse că, petrecând o noapte albă, mama nefericiților copii uciși cu atâta cruzime se Înspăimântă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]