1,380 matches
-
Iași a) La Școală (Glodeni): pe panta Dealului Holbăneasa, unde se află Școala Generală, situată la 200m de marginea est-sud-estică a satului, în locul numit de localnici Glodeni, s-au descoperit fragmente ceramice modelate cu mâna, dintr-o pastă cu cioburi pisate în compoziție, unele decorate cu alveole pe buză. Materialul aparține veacurilor VII-VIII. Cercetare V. Chirica, R. Popovici, M. Tănăsachi, 1977. Materialul este la Institutul de Arheologie din Iași. Bibliografie: Chirica, Tănăsachi 1985, p. 428 (fig. 53/26, 31); Teodor 1997c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
159; Ilie, Nicu 2002, p. 37. 122. Țibănești (comuna Țibănești), județul Iași a) Ciriteii Mari: pe platoul aflat la aproximativ 1 km nord de sat, care se întinde și în zona vechiului cimitir, s-au descoperit fragmente ceramice, cu cioburi pisate în compoziție, ornamentate cu striuri orizontale și aparținând secolelor VIII-IX. Cercetare M. Tănăsachi, 1979. Materialul se găsește la Institutul de Arheologie din Iași. Bibliografie: Chirica, Tănăsachi 1985, p. 427 (fig. 54/11, 21); Teodor 1997c, p. 159. 123. Umbrărești (comuna
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu toții, ca exemplare neinteresante, cu cîte-un zvâcnet intransigent al lulelii strigoiului. 158 DANIEL BĂNULESCU mei, o puneam s-o alerge pisica... Într-o seară sinistră, când, la rândul ei, ciorba prinsese pisica-ntr-un colț și începuse s-o piseze cu pumnii, a apărut într-o stare de agitație bătrânul meu tată și mi-a ras două palme. Eu, normal, m-am bineclătinat, dar am reușit să mai ajung pîn' afară și să mă izbesc de trei ori cu capul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fel de persoană avea să-și împartă, de atunci, micul și marele dejun. Dar nici nu l-a mirosit pe Urban, neîngrijorîndu- se și neintuind că tocmai prin această viperă încălzită la sân, lui Robin, în somn, i s-a pisat craniul cu o secure. A fost sub demnitatea prețuitei societăți inițiatice și oculte pan-europene să-i amestece creierii în țărână celui mai de vază membru al său, doar pentru că, așa cum chiar ea a spus, în derâdere, mai tîrziu: "rămăsese
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
multă însuflețire, până la locul de unde urma să fie răpit. Pe drum, paralel cu această acțiune, a intervenit însă trădarea... - Cum a fost cu trădarea? - Cum să fie? Ca orice trădare. Mârșavă... Nimeni nu va ști niciodată de câte ori i-au pisat creierul... Robin Pink Floyd avea un creier foarte greu de pisat. Domnul Urban, într-un acces de căință, închide ochii, brusc, după numai un an, în urma unor regretabile indispoziții stomacale... - Domnul Urban? Aborigenul? Cel cu un stomac atât de robust
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
drum, paralel cu această acțiune, a intervenit însă trădarea... - Cum a fost cu trădarea? - Cum să fie? Ca orice trădare. Mârșavă... Nimeni nu va ști niciodată de câte ori i-au pisat creierul... Robin Pink Floyd avea un creier foarte greu de pisat. Domnul Urban, într-un acces de căință, închide ochii, brusc, după numai un an, în urma unor regretabile indispoziții stomacale... - Domnul Urban? Aborigenul? Cel cu un stomac atât de robust? - Nimeni nu a putut înțelege. Se pare că ciupercile otrăvitoare fac
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
baschetbalist, Bibi Tănase, chiar îl dilise de tot, îi dăduse din sindromul ei delirant, preferat. Flăcăul ăsta, Bibi, acum plângea din orice, săruta partea dinspre dușumea a clanțelor și se adresa împăciuitor oricărui trecător: - Domn doctor, te implorez, nu mă pisa!... Lasă-mă cubic! Singura diferență dintre ei părea că Bibi umezea toate clanțele, pe când Robin doar ochii ălora pe care îi lăsa moștenitori. Nimic nu-l lăsa să creadă că-i o năzărire. Dacă se-ntorcea pe călcâie, făcând stânga
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pericolul și cei care puteau vorbi își reluau fiecare, de groază, ceremonialul verbal, frazele obsedante. Deveneau impenetrabili la argumente, tremurau, se adăpostea fiecare după delirul lui de negație, era modul lor de a striga după ajutor: - Tovarășul director, nu mă pisa. Lasă-mă cubic sau paralelipipedic! (cum implora, pe vremuri, și bietul baschetbalist Bibi). - Ciupește-mă la pix, să-ți fie bine! - Dacă mor cumva, mă trezești! Pe coridoare, se întindeau, în pas alergător, ca la companiile de pompieri, rolele de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
șase perii de sârmă și zece kilograme de detergent, suficiente să curețe trotuoarul, imediat după ce-o să te aresteze... Până în acest punct al operațiunii, nu apăruse, vezi, nici vârf din necesitatea inspirației tale. Nici pericolul capetelor noastre de a fi pisate ca boabele de piper... - Da, dar până la urmă, un rahat de tovărășel de la municipiu și-a vârât coada. Și pericolul țestelor noastre de-a fi fărâmițate a apărut... - O eroare regretabilă... Dar deloc o eroare voluntară. - S-a produs o
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
belea. Dar o pățim noi. Dumirește- ni-l tu. - Prelucrează-l cu vigoarea și înțelepciunea ultimelor experimente psihologice! - Copile, nu știu cum te vei acomoda dumneata... înmuie vocea, bingănind, tartorul profilor. Dar, dacă inspirația ta dă greș, nouă, forurile superioare ne vor pisa capetele, ca pe boabele de piper. - Dă-l, mă, în mă-sa, cu metafora ta! Bă, boule!... - Cătăline! La ce concluzie am ajuns noi în tramvai? - C-a fost născut pe-un rahat, d-aia are atât noroc!... În altă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
magazine spulberate de grindină. După măzăriche, se prăvăli și grindina. Din somn, cu dreapta, Sinistratul își trase carapacea de plastic deasupra, continuând să sforăie îndeajuns de nesinchisitor pentru cineva a cărui cealaltă jumătate descoperită de pat era atât de prietenesc pisată de rafalele de gheață și de apă. 386 DANIEL BĂNULESCU Își înfășură apoi în jurul pumnului (ca pe un fir de gută atârnat de cu seară, la debarcader, să piște la pește) un șiret lung și subțiratec, din piele, pe care
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în sine Sandu. Au răscolit vreun ceas magazinul să-i găsească pantofi. Când au terminat, pungașii s-au uitat într-o oglindă. Arătau ca niște fanți și călcau stingheriți. - Îndreaptă cocoașa! strigă Paraschiv la ăl bătrân. Gheorghe parcă ar fi pisat străchini. Pe ucenic îl încurcau cravata strânsă pe gât și nasturii cămășii de olandă. Făcea ce făcea, se mai potrivea cu degetele. Șutul îl zgornea: - Mă, lasă laba jos. Fă-te așa, ca și când de când ești tot în haine de-astea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ascuțit. Pungașului i se ridică sângele în obraz. O privi cum râdea în lumina primăverii cu dinții ei puternici și albi, strângând din ochi și prăpădindu-se de neîndemînarea lui. Dacă n-ar fi fost acolo alde Bozoncea, ar fi pisat-o cu picioarele, s-o învețe minte, și îi făgădui în gând s-o sfărâme în bătaie dacă o prinde-o vreodată singură. Starostele își îmbrăcă haina și hohoti de moliciunea lui. - Așa oi fi și la muieri! La plecare
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și pe urmă totuna i-ar fi fost. Îi culcară pe dușumele și le cărau cu picioarele, lovituri după lovituri. Nici Gheorghe nu mai țipa. Se auzeau doar izbiturile. Comisarul tăbărâse cu cizmele pe capul lor, să-i zdrobească. Îi pisau, nu altceva. Hoții își fereau degetele și mâinile. Simțiră vârfurile ascuțite în coaste. O durere fierbinte li se adâncea în trup. Parcă i-ar fi tăiat cineva cu briciul. Când obosiră zbirii și se așezară asudați pe ladă, Paraschiv oftă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
n-avea cum să-l împace, că, dacă bărbatul vrea să găsească cusur, îl găsește! Nevasta s-a speriat. A vorbit și cu a gunoierului: - Ce-i fac, coană Aglăițo, că s-a pus nebunul pe capul meu, de mă pisează în bătăi. Cum vine de la drum, nu se mai uită la mine! Bătrâna s-a gândit ce s-a gândit, a clătinat din cap și i-a spus: - Mutu tău s-a-ncurcat cu vreuna pe unde se duce. De când
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
-n lumina soarelui - focuri ce lingeau cu galbenele lor limbe lungi aerul cel senin și rece - șezând roată de jur împrejur cete de români, iar pe frigări lungi frigând berbeci și oi, chiuind, cântând, horind - într-o parte unii jucau pisând pământul pietros cu opinca cea ușoară, pe când unul șezând pe-un bolovan fluiera în fluier de soc. Chiuiturele vesele, fumul înălțîndu-se din focurile multe, fețele cele curioase cu ochii lor cei vii, cari de cari mai mari - în fine, acolo
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
București, 2000. 18. Berardinelli, Alfonso, La poesia verso la prosa. Controversie sulla lirica moderna, Bollati Boringheri, Torino, 1994. 19. Berardinelli, Alfonso, Poesia e genere lirico. Vicende postmoderne, în vol. Genealogie della poesia nel secondo Novecento, Istituti Editoriali e Poligrafici Internazionali, Pisa, 2002. 20. Bodiu, Andrei, Mircea Cărtărescu (monografie), Editura Aula, Brașov, 2000. 21. Bonoli, Lorenzo, Écritures de la réalité, Poétique, n ș 137, février, 2004. 22. Borutti, Silvana, Filosofia delle scienze umane, Bruno Mondadori, Milano, 1999. 23. Bottiroli, Giovanni, Teoria dello stile
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
literele acestei cărți, erau frumos rotunjite, cele de început de capitol erau mai mari, înflorate. Întoarse cu limba colțul foii. Hârtia era poroasă, ca o piele privită prin lupă. Avea și un gust nou, ciudat, parcă ar fi fost petale pisate de flori de primăvară. Povestea începea cu propoziții lungi, leneșe, care, după două-trei pagini, începură să se legene. Literele se alungeau, începuturile încolțeau, crescând neînchipuit, ca niște tulpini firave, apoi cât niște trunchiuri, cu scoarța încrustată. Florile strivite erau ale
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
patriarhală religie. La unul din prânzuri, Hagienuș avu plăcerea de a constata că i se gătise mâncările la care ținea mai mult, plus plăcinta cu cremă, prăjitura lui favorită. Masa avea un aer suspect festiv și orientalistul, plin de zahăr pisat la gură din cauza plăcintei, privea suspicios la copiii și ginerele său, pregătit a face față oricărei eventualități. Spre a pipăi terenul, întrebă timid: - E vreo sărbătoare azi, ce e? - He, zise Petrișor, ofițerul, nu-i nimic în calendar, dumneata ești
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pentru totdeauna! Cu toate acestea, în luna septembrie a anului trecut, amicii săi, care urmăreau cu o dureroasă neliniște evoluția maladiei sale, l-au constrâns să meargă în Italia pentru a-și reface forțele epuizate. A stat mai întâi în Pisa, apoi a mers să se stabilească la Roma, unde unul dintre prietenii săi cei mai devotați, domnul Paillotet, și unul dintre verii săi, domnul abate de Monclar, i-au acordat în mod generos îngrijirile lor. Dar, vai!, totul a fost
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
centimetru și se călesc în puțin ulei de măsline aromatizat cu o crenguță de rozmarin și un cățel de usturoi tocat, apoi se elimină rozmarinul și se adaugă câteva fire de pătrunjel verde tocat. Cartofii se curăță de coajă, se pisează, se sărează și se piperează, apoi se adaugă ardeiul călit și se amestecă totul bine. Cu ajutorul unei forme pentru tăiat aluatul, cu diametrul de 6 cm, se modelează 12 chiftele cu o grosime de 3 cm. Se pun chiftelele în
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
mai ales atunci când nu le este oferită și accentuează faptul că nimeni nu le poate cere o abstinență forțată, percepută de narator ca „silnicie”871. Bartolomea, „una din cele mai frumoase și mai râvnite tinere din câte se aflau în Pisa”872, se căsătorește cu judecătorul Ricciardo din Chinzica, învățat, înțelept, dar vârstnic și fără vlagă, lipsit de putere și de bărbăție. Pentru a masca aceste inconveniente, soțul apelează la leacuri băbești și, în cele din urmă, instituie în familie respectarea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
autorului și a creatorului lor: «Polignot din Thasos, fiul lui Aghaophon, a pictat ruina Ilionului». Se poate constata ușor că, Într-adevăr, el a fost cel care a pictat-o. Nu Încape vorbă că, fără culorile pe care le-a pisat și le-a amestecat, n-ar fi putut realiza nici compoziția, nici opera de artă. Dacă cineva, să zicem, ar fi interesat să Înțeleagă În ce constă partea materială șa unei opere de artăț și ar face cercetări, pune În
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
articolelor de îmbrăcăminte și a altor produse necesare în casă: așternuturi, saltele, căpătâie, fețe de masă sau ștergare. Semințele acestor plante se utilizau, alături de cele de dovleac și de nuc, la prepararea uleiurilor vegetale. În vederea extragerii uleiului, semințele se pisau până se transformau întrun fel de turtă. După separarea uleiului, amestecul rămas se încălzea la foc, într-o strachină mare, adăugându-se și puțină apă fierbinte, amestecându-se continuu. După ce se înmuiau semințele presate, se umplea strachina cu apă călduță
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
În cazul aprinderii de plămâni (pneumoniei) se recurgea la un amestec compus din sămânță de cânepă fiartă cu baligă de cal. Pisate și amestecate cu ceapă și ouă, semințele de cânepă grăbeau tămăduirea rănilor. Alteori, pentru vindecarea rănilor, cânepa se pisa, era fiartă și se amesteca cu smântână. Tot așa, amestecul de sămânță de cânepă, ceapă și usturoi, toate pisate, erau recomandate în tratarea unor boli de stomac. Din sămânță de cânepă bine pisată, în amestec cu untură nesărată și coajă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]