1,034 matches
-
din țara noastră. Mesajele săpate în portalele de trecere dintr-o încăpere în altă datează construcția acestei biserici din anul 1773. Astfel se poate citi inscripția în chirilice de pește intrarea în tinda: "„Ani de la H[ri]s[tos] 1773”". Pisania de pește intrarea în naos a fost fragmentată de înălțarea golului ușii la 1854, însă se mai pot citi următoarele: "„1773 ... ..migană sama eu ... cu m.. ... [Dumne]zău sau ... noi o mână de ... de 24 de ani.”". Tradiția locală atribuie
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
că ""orașul Cotnari și orașul Baia sunt cu totul deșarte"". Conform tradiției locale, Biserica "Sf. Gheorghe" - Albă din Baia a fost construită de domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) după lupta de la Baia (1467). Anul construcției bisericii nu este cunoscut în lipsa pisaniei și a altor referiri în letopisețele medievale. Legendele leagă Biserica Albă din Baia de Bătălia de la Baia din 14-15 decembrie 1467. Conform letopisețului lui Grigore Ureche, regele Matia Corvin a intrat în Moldova cu oastea sa ungurească ca să supună Moldova
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
său, cu o firească încărcătură istorică."" După finalizarea lucrărilor, lăcașul de cult a fost resfințit la 26 aprilie 1915 de către mitropolitul Pimen Georgescu al Moldovei și Sucevei. Pe peretele vestic, în dreapta intrării, se află o placă de piatră cu următoarea pisanie: Această sfântă și dumnezeească biserică cu hramul marelui mucenic Gheorghie zidită de fericitul întru pomenire Io Ștefan Voevod cel Mare domn al Țerii Moldovei stricându-se în cursul vremilor s'au prenoit în glorioasa și binecuvântata domnie a Maiestății sale
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
Antioh Cantemir, domnitorul Moldovei (1695-1700 și 1705-1707). Ctitorul bisericuței a fost Ștefan Stamate, un mic boier fără ranguri din satul vecin Bălușeni (care poartă astăzi denumirea de Stamate). În partea superioară a ancadramentului ușii de intrare se află săpată o pisanie cu următorul text: "„Cu darul Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh apucatu-s-au dumnealui Ștefan Stamati cu toată cheltuiala dumisale și au făcut sfânta biserică, în zilel(e) blagocestivului luminat și blagorod domn țări(i) Moldovi(i
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
fiind confecționată din dulapi groși de lemn, ferecați în tablă groasă, prinsă în cuie forjate. Pe tabla care acoperă ușa au fost adăugate două diagonale metalice, între care se află opt elemente curbilinii metalice. Ancadramentul are la partea superioară o pisanie cu caractere chirilice. Pe părțile laterale ale ancadramentului sunt dispuse simetric câte două rozete mari, cu conținut diferit. Din rozetele de mai jos pornesc tulpini decorate care au la partea superioară trei rozete mai mici. Pronaosul are o formă pătrată
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
partea de jos a satului Bălan, județul Sălaj. Aceasta este una dintre cele mai frumoase și mai valoroase biserici de lemn din Sălaj, atribuită meșterului de biserici itinerant Popa Toader. Ea este datată prin inscripție din 1695 și pictată, conform pisaniei, la cumpăna secolului 18 cu 19. Structura de lemn se păstrează în condiții bune, în timp ce pictura este aproape ștearsă. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SJ-II-m-B-05016. În satul Bălan mai există două biserici valoroase
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
lemn. Conform inscripției de de-asupra ușii de intrare biserica a fost consacrată în ""Leat" (anul) "1695 msț" (luna) "apri"(lie) "26 dn" (zile)""". Pictura murală interioară și exterioară este datată la sfârșitul secolului 18, începutul celui următor, de o pisanie scrisă în zilele împăratului Franțisc, al protopopului Petru al Miluanului, și cu ""cheltuiala a tot satul"". O inscripție cursivă pe cununa streașinii dinspre miazăzi surprinde o reparație semnificativă: ""Acésta biserica sa reparatu prin maestri de lemnu Georgiu Jánkis, Vasalika Munindras
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
faptul că în forma ei actuala ea este rezultatul unei lărgiri de la mijlocul secolului 19, care cuprinde în continuare și vechea biserică. Biserică se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Începutul acestei biserici este fixat de pisania peste intrare care reține următoarele: ""+ Să să știe și c[e]asta cine au fostu meșteri acești sfi[n]te besiarec[i] Freanț Nicoaria din Agrig[i] și unulu din Chendre a Petri Brudului fec[i]oru Gligorie. Ai d
Biserica de lemn din Fildu de Sus () [Corola-website/Science/309780_a_311109]
-
de Apostoli, o scenă din viața Sfântului Nicolae, salvarea corăbierilor, se mai păstrează urme doar pe peretele de sud. Pictura se păstrează mai bine în pronaos, în culori vii de verde și purpuriu. Pe peretele dinspre naos se află următoarea pisanie : „Nașterii s-au numit hramul ca să-l păzească tot neamul și s-au zugrăvit prin cheltuiala creștinilor pravoslavnici dintr-acest sat Păușe, în zilele înălțatului și pururea domnului împărat Franțiș ... pravoslavnic arhipăstorie neunită și cinstit protopop Petrovici al Miluanului, și
Biserica de lemn din Păușa, Sălaj () [Corola-website/Science/309790_a_311119]
-
în centrul satului. Înlocuind probabil o altă biserică de lemn, actuala biserică de lemn a fost edificată, conform specialiștilor, spre sfârșitul secolului al XVIII-lea. Momentul exact al construcției nu ni se păstrează menționat pe vreun document sau în vreo pisanie. Cu toate acestea, piciorul mesei altarului păstrează înscrisă data ""10 AUGUST 1845"". Din aproximativ aceeași perioadă datează și pictura bisericii. Prin analogia scenelor reprezentate, a stilului și a calității picturii, lucrarea realizată la Solomon este atribuită zugravului-preot Iosif Perșo, paroh
Biserica de lemn din Solomon () [Corola-website/Science/309820_a_311149]
-
LMI: . Biserica a fost folosită până în anul 2005, când o nouă biserică de zid a fost construită în satul Fodora. Construită în anul 1817, biserica a fost pictată în anul 1822 de către zugravii Lazăr Tocaci și Iosif Biro de la Orghiz. Pisania aflată în naosul bisericii, pe balustrada corului, scrisă în latină și în limba română oferă informații cu privire la acest eveniment: Această biserică s-au zidit în anul 1817 fiind paroh locului popa David, ficurator Blăjan Lupuț, cantor Tecariu Cozma, clopotariu Căpîlne
Biserica de lemn din Fodora () [Corola-website/Science/309843_a_311172]
-
de la pereți și terminată printr-un timpan. Trecerea din naos în altar se face prin intermediul a trei intrări: cele două intrări diaconești respectiv intrarea destinată preotului. În naos se află și un mic cor pe a cărui balustradă se păstrează pisania bisericii. Decorul pictat al bisericii a fost puternic afectat de ploile ce au pătruns prin acoperișul deteriorat. În pronaos se remarcă scena în care este reprezentată pilda celor 5 fete înțelepte. De subliniat faptul că scenele pictate sunt explicate în
Biserica de lemn din Fodora () [Corola-website/Science/309843_a_311172]
-
iobăgeasoă e declarată "portio canonica" (parte bisericească) și astfel e scutită de orice impozite. 1826: A fost introdusă matricola pentru evidența născuților, morților și cununaților. 1822-1836: Construirea și pictarea bisericii, care dăinuie și azi — monument arhitectonic de inestimabilă valoare artistică. Pisania din partea interioară a fruntariuiui altarului de deasupra ușilor împărătești, spune: Această sfântă bisiarică, cu mila și cu ajutoriul pria î(n)ălțatului, și atotputiarnicului milostivului Dumnezău sau zidit, și cu tot lucrul ce era de lipsă sau gătit de la î
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
bătrânul Mihai „Căuaciul”, care trăia în sat. La o valoare artistică inegalabilă se ridică podoaba interioară, atât cea din lemn sculptat, cât și pictura și icoanele. Ele au fost făurite, în mare parte, de zugravul Lazăr Toacaci din Piroșa. Deși pisania de deasupra ușii de intrare în naos precizează că totul a fost terminat la 5 septembrie 1833, lucrul a mai durat și în anul următor, pentru că zugravul și ajutorul său sunt mereu martori la cununiile din biserică. Lazar Toacaci n-
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
Lazar Toacaci n-a lucrat singur. Ajutorul său a fost tânărul Pavel Zegrean, care s-a stabilit definitiv în sat și a continuat finisările în biserică. Lui trebuie să-i aparțină pictarea celor două icoane despre care se spune în pisanie că n-au fost lucrate de Lazar Toacaci, ca și scrierea inscripției din 1836, citată în întregime. Decorația interioară, de factură cultă, poartă amprenta unui talent deosebit. Ea cuprinde absolut întreg ansamblul. Pereții au fost chituiți până aproape de înălțimea umărului
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
de un istoric al bisericii precum și o fotografie a acesteia. Din aceste documente datate în 1974, păstrate în arhiva parohială aflăm că biserica din Valea Loznei a fost edificată în anul 1870 din lemn de ștejar, informație păstrată și în pisania de pe fațada balconului. Inițial biserica a fost acoperită cu șindrilă schimbată în mai multe rânduri. La intrare deasupra ușii se găsea sculptată în lemn o cruce simplă. Altarul are formă octogonală (de fapt este de vorba de o absidă decroșată
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
biserica a fost dăruită credincioșilor din Borșa, unde a fost reconstruită și repictată de același ctitor-zugrav. La cumpăna secolelor 19 și 20 biserica a fost încă o dată mutată, de data aceasta în satul Adalin, unde se păstrează până astăzi. În pisania ce se păstrează în biserică, pisanie realizată în timpul pictării interiorului bisericii din anii '80, este precizat momentul aducerii bisericii în Adalin. Se amintește astfel, că biserica a fost cumpărată de credincioșii din Adalin la anul 1900, fiind transportată cu carele
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
Borșa, unde a fost reconstruită și repictată de același ctitor-zugrav. La cumpăna secolelor 19 și 20 biserica a fost încă o dată mutată, de data aceasta în satul Adalin, unde se păstrează până astăzi. În pisania ce se păstrează în biserică, pisanie realizată în timpul pictării interiorului bisericii din anii '80, este precizat momentul aducerii bisericii în Adalin. Se amintește astfel, că biserica a fost cumpărată de credincioșii din Adalin la anul 1900, fiind transportată cu carele. Biserica a suferit pe parcursul timpului mai
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
Pobrata și o au zidit-o pănă în jumătate."" , ""Iară daca să întoarse Pătru vodă de la Țara Ungurească, într-acéia laudă au sfârșit mănăstirea Pobrata, carea era zidită de dânsul și o au sfințit."" ). Această afirmație este însă eronată, deoarece în pisanie se spune că biserica a fost finalizată în anul 1530. Lăcașul de cult a fost pictat în interior și exterior în 1532. Pe peretele sudic al pridvorului, în dreapta ușii gotice, se află pisania scrisă în limba slavonă și care are
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
Această afirmație este însă eronată, deoarece în pisanie se spune că biserica a fost finalizată în anul 1530. Lăcașul de cult a fost pictat în interior și exterior în 1532. Pe peretele sudic al pridvorului, în dreapta ușii gotice, se află pisania scrisă în limba slavonă și care are următorul text: ""Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, iată eu robul stăpânului meu Iisus Hristos, Io Petru Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, fiul lui
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
sens stă mărturie o scrisoare trimisă de mitropolitul Grigorie către călugării mănăstirii (în care afirmă că el a fost cel care l-a îndemnat pe Petru Rareș să construiască mănăstirea ""din pajiște, cu toată înfrumusețarea""), precum și pomenirea numelui său în pisanie. Tot mitropolitul Grigorie l-a îndemnat pe domnitor să-și aleagă ca necropolă Mănăstirea Probota în loc de Putna, ceea ce a provocat protestele putnenilor, care ""au lătrat mult" și l-au blestemat pe fostul mitropolit. Mănăstirea Probota a beneficiat de o atenție
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
s-a început o serie de lucrări de refaceri și restructurări ale ansamblului. Lucrările s-au desfășurat în etape succesive și au durat până spre 1680. Acele ample reparații începute de Vasile Lupu în anul 1646 erau menționate într-o pisanie - astăzi pierdută - văzută la sfârșitul secolului al XIX-lea și transcrisă de episcopul Melchisedec Ștefănescu. Domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) a refăcut parțial zidurile de incintă, turnurile de colț și acoperișul bisericii și a construit o a doua casă domnească, la
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
de strajă. Turnul de pe mijlocul laturii estice servește și ca poartă de intrare în incinta mănăstirească. Pe zidul exterior se află un tablou votiv destul de șters reprezentând pe Petru Rareș cu familia sa, iar dedesubt o stemă moldovenească cu următoarea pisanie: ""Această mănăstire a făcut-o Io Petru Voievod, la anul 7038 și s-au îngrădit după moartea lui de Doamna Elena și copiii ei Io Iliaș Voievod și Ștefan și Constantin, la anul 7058 septembrie 4"" (1530, 1550). În colțul
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
de biserici sălăjean, Freanț Nicoară din Agrij. Monumentul este astăzi dispărut, însă trăsăturile lui cunoscute indică o asemănare foarte mare cu alte biserici sălăjene precum cele din Mal și Fildu de Sus. Momentul ridicării bisericii a fost însemnat într-o pisanie săpată în lemnul bisericii. Textul ei a fost cules și fotografiat de Leontin Ghergariu înainte de dispariția bisericii și are următorul conținut: "„Să se știe și aceasta cine au fost meșteri acestei sfinte biserici anume Frenț Nicoară din Agrij iară unul
Biserica de lemn din Ban () [Corola-website/Science/310413_a_311742]
-
Gligor sub a cărei păstorire Mănăstirea Tismana a cunoscut multe și importante înnoiri. Pe muntele Cioclovina, la N-V de Mănăstirea Tismana se află două schituri: Schitul Cioclovina de Jos, amintit documentar în anul 1660, iar în anul 1715 conform pisaniei a fost refăcut de egumenul Nicodim, având "hramul" „Sfinții Voievozi”, și Schitul Cioclovina de Sus, ridicat de același egumen în anul 1714, pe vârful muntelui având hramul „Schimbarea la Față”. Bisericuța Schitului Cioclovina de Sus a fost pictată în anul 1999 de
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]