1,034 matches
-
oastea turcească. Într-aceasta bucurie, daca s-au întorsu Ștefan vodă, au zidit bisérica pre numele sfântului Nicolae în târgul Iașiloru.". Această afirmație este contrazisă de Axinte Uricariul, în aceeași cronică, cu câteva rânduri mai jos, acesta trimițând cititorul la pisania de deasupra ușii de intrare în biserică, unde scrie că în anul 1491 au început lucrările la această biserică: "Vă leato 6999 (1491). Într-acesta an să știi cetitoriule că au zidit Ștefan vodă bisérica lui sfeti Nicolae din târgul
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
făcute de rege acestei biserici: După reconstruirea bisericii, s-a amplasat câte o troiță de piatră pe locurile unde s-au aflat cele două altare laterale. Într-un raport înaintat în 1905 către Primăria orașului Iași, Teodor Burada arăta că "pisania, sfărâmată la un colț, am găsit-o aruncată sub un nămol de pietre ce se află în ograda din dosul sălii gotice a bisericii Trisfetitele", alături de alte piese arheologice (pietre cu inscripții, discuri smălțuite etc.) păstrate în condiții necorespunzătoare. El
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
El cerea depunerea obiectelor găsite într-un muzeu sau la Universitate, după efectuarea unui inventar amănunțit, și efectuarea unei anchete pentru a se da de urma obiectelor dispărute. Burada se opunea solicitării Ministerului Instrucțiunii și Cultelor de a se trimite pisania la Muzeul de Antichități din București "avându-se în vedere că biserica Sf. Neculai este terminată și nu se poate strica pentru a introduce pisania cu inscripția de la Ștefan cel Mare", el cerând ca pisania să fie încastrată în zidul
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
urma obiectelor dispărute. Burada se opunea solicitării Ministerului Instrucțiunii și Cultelor de a se trimite pisania la Muzeul de Antichități din București "avându-se în vedere că biserica Sf. Neculai este terminată și nu se poate strica pentru a introduce pisania cu inscripția de la Ștefan cel Mare", el cerând ca pisania să fie încastrată în zidul bisericii. Abia în anul 1929, Comisiunea Monumentelor Istorice a încastrat pisania lui Ștefan cel Mare în zidul din dreapta intrării în biserică. Pe ancadramentul de jos
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
Cultelor de a se trimite pisania la Muzeul de Antichități din București "avându-se în vedere că biserica Sf. Neculai este terminată și nu se poate strica pentru a introduce pisania cu inscripția de la Ștefan cel Mare", el cerând ca pisania să fie încastrată în zidul bisericii. Abia în anul 1929, Comisiunea Monumentelor Istorice a încastrat pisania lui Ștefan cel Mare în zidul din dreapta intrării în biserică. Pe ancadramentul de jos al plăcii s-a săpat următoarea inscripție: "Vechea pisanie găsită
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
că biserica Sf. Neculai este terminată și nu se poate strica pentru a introduce pisania cu inscripția de la Ștefan cel Mare", el cerând ca pisania să fie încastrată în zidul bisericii. Abia în anul 1929, Comisiunea Monumentelor Istorice a încastrat pisania lui Ștefan cel Mare în zidul din dreapta intrării în biserică. Pe ancadramentul de jos al plăcii s-a săpat următoarea inscripție: "Vechea pisanie găsită în cvrtea bisericii s'a așezat aici de Comisivnea Monvmentelor Istorice în anul 1929." Zidul de
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
ca pisania să fie încastrată în zidul bisericii. Abia în anul 1929, Comisiunea Monumentelor Istorice a încastrat pisania lui Ștefan cel Mare în zidul din dreapta intrării în biserică. Pe ancadramentul de jos al plăcii s-a săpat următoarea inscripție: "Vechea pisanie găsită în cvrtea bisericii s'a așezat aici de Comisivnea Monvmentelor Istorice în anul 1929." Zidul de incintă construit de Antonie Ruset se păstrează pe mici porțiuni. La sud de biserică se află o porțiune de zid care a fost
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
păstrat, mai ales într-o zonă unde numărul vechilor biserici de lemn rămase este redus. Se află în curs de restaurare. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Momente importante din trecutul bisericii sunt redate de pisania pictată de peste intrare. Textul ei, în limba română cu litere chirilice reține următoarele: "„Aceast[ă] sfănt[ă] și Dumnezeiască biserică ce să prăznuește hramu Duminica Tutuloror Sfinților i S[fântul] Nicolae, S[fântul] Ioan B[o]t[ezătorul] sau făcut
Biserica de lemn din Gemenea-Oncești () [Corola-website/Science/321143_a_322472]
-
de au prefă[cu]t cu toate podoabele dupre cum să vede, ajutor priotul Sandu, Marin Parniia, Dumitru Parniia, Nicolae Rudianu, Nicolae ...anu, Grigore Rănja, făcăndusă în zilele d[umnealui] d[omnul] Nifon mitropolit, caimacan Alexandru Ghica”". După cum reiese din pisanie, biserica a fost ridicată în anul 1814. Urme de pictură sub actuala pictură murală indică o pictare interioară din prima etapă. În 1857, în timpul domniei lui Alexandru Ghica, "„ajungăndu în prostă stare”", a fost renovată de un nou rând de
Biserica de lemn din Gemenea-Oncești () [Corola-website/Science/321143_a_322472]
-
mănăstirii, iar locuitorii de aici erau clăcași, în timp ce în partea de sus, în Răduțești, locuiau moșneni. Deși ridicată în partea de jos a satului, tradiția susține, totuși, că biserica a fost ridicată pe locul culei familiei Butoi, întemeietoarea satului. Conform pisaniei de peste ușa de la intrare în tinda femeilor, biserica a fost tencuită și pictată în interior și pe exterior în 1889: ""In numele Tatălui și al Fiului și al santului Spirit, Treimea cea de o fință și nedespărțită. Aciastă santă și
Biserica de lemn din Butoiești () [Corola-website/Science/308652_a_309981]
-
construit în ultimul deceniu al secolului al XVII-lea, primește un al doilea strat de pictură în prima jumătate a secolului al XIX-lea, realizat de Simion Silaghi și Mihai Borșoș în anul 1829. Acest lucru îl aflăm din textul pisaniei păstrat în naos: „În zilele prea înălțatului împărat Franțiscus I, episcop Ardealului Vasile Moga, protopop Tobie Perian, parohul locului Iosif Morariu, s-au zugrăvit această sfântă biserică cu toată cheltuiala cinstitului popor la anul domnului 1829 prin M. Borșoș și
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
Căraci, Simion Silaghi va picta, la bisericile din Tomnatecul de Jos și Tomnatecul de Sus, două valoroase ansambluri murale. Biserica din Tomnatecul de Jos, reconstruită în deceniul patru al secolului al XIX-lea, va primi în anul 1845 pictura murală. Pisania ce se afla pe latura de sud a altarului avea menționat: „S-au zugrăvit acest sfânt altariu și fruntariu în zilele înălțatului împărat Ferdinand I, episcop al Ardealului de legea răsăriteană Vasile Moga și protopop eparhiei aceștia Iosif Bașa, paroh
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
Iogi de la Cluj, la anul 1845“. La Tomnatecul de Sus, biserica a fost construită în anul 1805, iar în 1807 a primit primul strat de pictură. După patru decenii, în anul 1848, lăcașul de cult a fost din nou pictat. Pisania din altar confirmă acest lucru: „În zilele înălțatului împărat Ferdinand, cinstit episcop de legea răsăriteană Andrei Șaguna, protopopul locului Iosif Bașa, paroh Ioan Draia, cu cheltuiala obștii satului, s-au zugrăvit această sfântă biserică de zugravul Silagescu Simeoan de la Abrud
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
se specifică în "Monografia religioasă a parohiei din comuna Plevna, jud. Ialomița, "alcătuită în anul 1906 de Pr Ilarion Fiera, sau în fotografiile construirii pridvorului, când pe frontonul bisericii pot fi văzute icoanele Sf Arhangheli și a Cuv Parascheva . 2. Pisanii Pisania consemnează în mod laconic date, lucrări și oameni: ACEASTĂ SFÂNTĂ BISERICĂ CU HRAMUL SFINȚII VOEVOZI MIHAIL ȘI GAVRIL ZIDITĂ DE ENORIAȘI ÎN ANUL 1893, ÎN ANUL 1927 S-A RENOVAT PICTURA SUB PREOT ILARION FIERA; SUB CONDUCEREA PREOTULUI MIHAI
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
specifică în "Monografia religioasă a parohiei din comuna Plevna, jud. Ialomița, "alcătuită în anul 1906 de Pr Ilarion Fiera, sau în fotografiile construirii pridvorului, când pe frontonul bisericii pot fi văzute icoanele Sf Arhangheli și a Cuv Parascheva . 2. Pisanii Pisania consemnează în mod laconic date, lucrări și oameni: ACEASTĂ SFÂNTĂ BISERICĂ CU HRAMUL SFINȚII VOEVOZI MIHAIL ȘI GAVRIL ZIDITĂ DE ENORIAȘI ÎN ANUL 1893, ÎN ANUL 1927 S-A RENOVAT PICTURA SUB PREOT ILARION FIERA; SUB CONDUCEREA PREOTULUI MIHAI CONSTANTIN
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
MULȚI DIN ENORIAȘI S-AU EXECUTAT ACESTEA: ÎN ANUL 1947 RESTAURARE PICTURĂ, ÎN 1954 REFACEREA EXTERIORULUI, ÎN 1956 CLOPOTNIȚĂ NOUĂ, 1966 PRIDVORUL ȘI ÎN 1968 RESTAURARE ȘI PICTURĂ. Lucrările de împodobire cu pictură din 1988 sunt specificate în anexa la pisanie: REPICTAREA BISERICII S-A FĂCUT ÎN ANUL 1988. PR. PROT. ALECU PAULIN SUB SUPRAVEGHEREA PR. PAROH. ICONOM STAVROFOR GUGU AUREL, PR MIHAI CONSTANTIN, DASCĂL RADU GHEORGHE, I. OPREA ȘI SPRIJINUL ENORIAȘILOR 3. Descriere a. Exteriorul „ Biserica este edificată pe plan
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
vale paralelă, se păstrează o biserică de lemn interbelică, închinată "Cuvioasei Parascheva"; a fost ridicată în anii 1937-1938, în timpul păstoririi preotului Adrian Botici, pe cheltuiala deputatului hunedorean Constantin Bursan. Lăcașul actual a înlocuit o altă ctitorie din bârne, construită, potrivit pisaniei păstrate pe o bârnă de stejar, la începutul secolului al XVIII-lea: "Cu ajutorul și cu mila Domnului nostru Iisus Hristos s-au făcut această biserică în anul Domnului 1723 și meșterul Mihoc”. De la acel edificiu, omis de toate conscripțiile și
Biserica de lemn din Cernișoara-Florese () [Corola-website/Science/326717_a_328046]
-
lui Petru Rareș, el a îndeplinit misiuni diplomatice în Transilvania (1527), Turcia (1528) și Polonia (1532). A fost căsătorit cu Anastasia, fiica logofătului Ioan Tăutu (ctitorul Bisericii "Sf. Nicolae" din Bălinești). Pe peretele exterior sudic al pronaosului se află o pisanie scrisă în limba slavonă și care are următorul text: ""Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, la porunca și cu ajutorul evlaviosului domn Petru Voievod, fiul voievodului Ștefan cel Bătrân, s-a început acest hram în numele cinstitei Adormiri
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
județul Suceava din anul 2015 la poziția 294, având codul de clasificare SV-II-a-A-05570.02. În anul 1641, domnitorul Vasile Lupu a împrejmuit biserica cu ziduri de piatră și a construit un turn masiv. Pe clădirea turnului se afla încastrată următoarea pisanie: "„Acest turn l-a zidit și împodobit evlaviosul și de Hristos iubitorul domn Io Vasile Voievod, din mila lui Dumnezeu stăpân și domn al întregii țări în anul 7149”". Turnul se află la nord-est de clădirea bisericii și făcea parte
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
cu struguri ce îmbrățișează medalioanele pictate (Buna Vestire și Evangheliștii). În 1857, biserica a fost renovată, tot atunci s-a dat monumentalitate tâmplei prin adoptarea pilaștrilor cu capiteluri și a îngerilor statuari. Despre cele două momente din istoria tâmplei vorbesc pisaniile, din preajma reprezentării Năframei Veronicăi. Într-unul din medalioanele baroce se consemnează: “Făcutu-s-au acest fruntariu cu cheltuial jupan Hriscu, Radu cu soață sa Ioana și Tanasie Monu, într-u pomenire la 1760”, iar în celălalt: “S-au înnoit acest
Biserica de lemn din Reghin () [Corola-website/Science/310135_a_311464]
-
Conform izvoarelor istorice, aici a fost un schit de călugări, înconjurat de chilii și de ziduri înalte de piatră, păstrate parțial. În prezent, în fosta incinta a schitului se gaseste cimitirul satului, chiliile fiind distruse în totalitate. Așa cum reiese din pisanie "aceasta Sfântă și Dumnezeiasca biserică cu hramul Sfântă Troița este zidita din temelie și cu zugrăveala împodobita și alte multe, cu cheltuiala cuviosului ieromonah Kir Părtenie egumenul Sfintei Mănăstiri Strihaie și Mănăstirea Fedeleșoiu în care și egumen a fost. și
Biserica „Intrarea în Biserică” din Bodești () [Corola-website/Science/319894_a_321223]
-
Domnului" din Vama a fost construită în anul 1783 în satul Vama (județul Suceava) de către meșterii populari Mihăilă și Dumitru Holtei, cu banii lui Mihail Tâmpescu, ai lui Toader al Tomei și ai comunei. Pe portalul intrării se află următoarea pisanie: ""Să să știe cine au lucratu aciastă sfăntă biserică, eu Mihăilă și cu Dumitru Ho(l)te(i) de la începu(t) pă(nă) la sfărșitu, 1783 mai 2"". Pe baza spuselor unor martori oculari, preotul folclorist Simeon Florea Marian (1847-1907
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
pe exterior, s-a desfăcut zidul despărțitor dintre pronaos și naos, s-a construit un cafas și s-au mărit golurile de la uși și ferestre. Ca urmare a lărgirii golurilor de la ușa de intrare, s-a demontat ancadramentul original cu pisania, care se păstrează la depozitul centralizat de obiecte bisericești. În 1977 s-a amplasat pe acoperiș o învelitoare nouă din tablă. Astfel, înfățișarea monumentului a fost alterată. În anul 2001, Parohia Înălțarea Domnului din Vama de Jos a donat biserica
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
a funiei mediane. Sub acoperișul nou a fost păstrat cel vechi din șindrilă, prins în cuie de lemn și fier. Planimetria altarului prezintă particularitatea decroșului doar pe o singură parte, fără retragere pe latura de nord, pentru a adăposti proscomidia. Pisania fragmentară din pridvor, de la 1868, este singurul izvor scris cunoscut al istoriei bisericii. Lăcașul lipsește de pe noua listă a monumentelor istorice în ciuda valențelor artistice și istorice conservate. Vechimea construcției nu se cunoaște. În lipsa documentelor, biserica se poate data relativ, pe
Biserica de lemn din Toplița, Argeș () [Corola-website/Science/322797_a_324126]
-
biserica se poate data relativ, pe baza elementelor sculptate în portal, cel mai probabil din secolul 18. Ctitorii bisericii au fost moșnenii de loc. Momentul renovării acestui lăcaș în forma pe care o prezintă azi a fost consemnat într-o pisanie peste intrare, păstrată fragmentar: "„Această biserică au fost dă lemnu și dărăpănată și sau tencuit și sau zugră[vit] ... [în vremea] înălțatului nostru Domn Carol întâi și [al preasfințitului nostr]u episcop Neofit Scriban de robii lui D[u]m
Biserica de lemn din Toplița, Argeș () [Corola-website/Science/322797_a_324126]