1,038 matches
-
valurilor. Se roagă.) Dreptaciul: - Îți mulțumesc Doamne că mi-ai lăsat mâna dreaptă. Să pot a mă închina în fața icoanelor tale. Se închină). Bun ai fost și ești cu mine. M-ai învățat să seamăn grâul, să îngrijesc recolta, să plămădesc pâinea, să aprind focul, să iubesc. Bat-o vina de mână stîngă. Mi-a retezat-o batoza! Eram în vacanță și ajutam părinții la treierat Nu a știut dreapta ce face stânga. Altfel aveam și eu ca toți oamenii două
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
de neam și de limbă. În fiecare 31 august al fiecărui an, românii din țară, ca și cei de pretutindeni, pot trăi cu bucurie Sărbătoarea Limbii Române, cea mai spiritualizata dintre sărbători. Limba română e limba sfântă a unui popor plămădit de Domnul pe acea "gură de răi", supranumita "Grădină Maicii Domnului". Celebrând limba română, îi oferim aleasă cinstire că pentru o stemă împărăteasca a neamului nostru, sărbătorim unul dintre simbolurile fundamentale ale unității naționale. Ea ne-a ținut uniți timp
ELOGIU LIMBII ROMÂNE -ELENA BUICA (TORONTO/CANADA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373804_a_375133]
-
VINĂ... Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 2088 din 18 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Lasă-mă să-ți fiu fecioara de care Te-ai îndrăgostit, Uite, inima mea ți-a rămas virgina Că dragostea pioasa ce i-ai plămădit Din iubirea fără cafarde....ce nu mai are vină. Nu-ți va mai vedea păcatul Și-a aruncat regretul în unghiul mort, E acolo și nu e, Acum bate uitând de ispite, e momentul Ei, fructul gândului sfânt iertare i-
IUBIREA NU MAI ARE VINĂ... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373916_a_375245]
-
pentru posteritate enormul lui regret pentru faptul că, mereu în goană după bani, n-a știut să se bucure de ceea ce bunul Dumnezeu ne-a dat cu atâta generozitate. Cu toate astea, adică în pofida evidenței privind dureroasa șubrezenie a fericirii plămădită din comori pe care „le mănâncă moliile și le fură hoții”, până și cei mai lucizi oameni se lasă prinși în atrocele vârtej al interesului și concurenței, cele două motoare sociale ale extrem de discutabilului progres material. Neliniștit și într-o
SĂNĂTATEA – BUNUL CEL MAI DE PREŢ AL OMULUI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373926_a_375255]
-
nu mai contează. - Pentru că nu veți mai putea conta pe doamna, când e vorba de făcut bani: folosiți energii cu frecvență joasă și foarte joasă, or ea se va reorienta, după ce va deveni conștientă de faptul că în interiorul ei se plămădește o altă viață. Se va ridica suficient de mult față de nivelul la care doriți să fie, astfel încât n-o să vă mai poată ajuta în demersurile dumneavoastră. În plus, fătul va canaliza energiile dvs către el, indiferent că doriți ori nu
IV de LIA BEJAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374120_a_375449]
-
onorându-l și bucurându-l în același timp. Într-adevăr, o prietenie strânsă, datând de mulți ani, a unit acești doi oameni marcanți ai culturii noastre contemporane, dar mai cu seamă a sudat cele două suflete și minți-surori, care-au plămădit, atât separat cât și împreună aluatul artei ce dăinuiește peste timp. Buna înțelegere dintre ei a mers uneori atât de departe încât regizorul s-a identificat, adesea mai tare decât autorul însuși, cu personajul principal al operelor sale autobiografice, romane
RĂMAS BUN LA ROŞIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375302_a_376631]
-
Sub ascultare Când plămădește pântecul și lutul, Cutremurată e în adânc Tăria! Și-n ascultare este tot pământul Când se urzește în tine veșnicia! Sub ascultare tu să pleci urechea Când geme rodul pe tulpină; De-n lume nu-ti găsești perechea, Singurătatea să
ASCULTAREA ÎL MÂNTUIEŞTE PE CEL CE FACE ASCULTARE, IAR TOATE CELELALTE CAD PE CAPUL EGUMENULUI de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375361_a_376690]
-
Cândva priveam în față, vedeam cum viitorul Îmi este hăt departe, împresărat în mult Acum privesc în urmă, la viața-mi ca ogorul Trecută și cam veche, bătrână de tumult. Nu am regrete lucii, făcut-am ce-am voit Am plămădit din palme un om, un pom, o casă Dar timpul trece fulger spre viitor murit, Privesc rămasul urmei, frumosul ce mă lasă. Nu plâng spre nemurire, nu-s oale și ulcele M-oi stinge ca și alții, ce-au făurit
COTLOANE ALE MINȚII de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375502_a_376831]
-
îngustăMântuie timpul durere,Cuminecătură de libertateA lumii ce piere.... XIV. "ASCULTAREA ÎL MÂNTUIEȘTE PE CEL CE FACE ASCULTARE, IAR TOATE CELELALTE CAD PE CAPUL EGUMENULUI", de Camelia Petcu , publicat în Ediția nr. 1992 din 14 iunie 2016. Sub ascultare Când plămădește pântecul și lutul, Cutremurată e în adânc Tăria! Și-n ascultare este tot pământul Când se urzește în tine veșnicia! Sub ascultare tu să pleci urechea Când geme rodul pe tulpină; De-n lume nu-ti găsești perechea, Singurătatea să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
ea să te găsească, Tot călător prin vremea grea. Tu, pelerin din leagăn la mormânt, Din viața ta vei face pace, De-i fi sub ascultare de Cuvânt, De umbră, trupul când se va desface... Citește mai mult Sub ascultareCând plămădește pântecul și lutul,Cutremurată e în adânc Tăria!Și-n ascultare este tot pământulCând se urzește în tine veșnicia!Sub ascultare tu să pleci urecheaCând geme rodul pe tulpină;De-n lume nu-ti găsești perechea,Singurătatea să îți fie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
poezia) Deși ar fi încercat să ignore toamna, din prea multă murire, tocmai aceasta este cea care îi desfrunzește sufletul de toată plinătatea rostirii, cu dantelării și rotunjiri ale imaginilor atent selectate, pentru a transmite ceea ce cuvântul încă nu a plămădit. Dezgolind metaforele până la sângele trăirilor acestor poeme, schelele textelor rămân, în mare parte, sub forma unor catrene distribuite în câte trei strofe. Duzina aceasta de versuri poate fi luată la subraț și întinsă de la un capăt la altul al firului
BASORELIEFUL “MĂNĂSTIRILOR DIN GÂNDURI” A LUAT FORMA ACESTEI PRIMĂVERI de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372349_a_373678]
-
te scalzi în ape limpezi, arăți cam palid! Ții cumva dietă? - râse fata. - Sau vrei să te mântuiești și ții post negru!? - îl întrebă în glumă Prințișor. - Mă hrănesc doar cu sânge de lighioane! Fetele fragede le las cavalerilor ca să plămădească urmași și să înmulțească neamul valahilor! - Chiar astă-seară am vorbit de tine... - Sunt chiar așa de important în viața voastră? Au dispărut voievozii și regii și au apărut președinții cu traiul ca-n paradis!... Niciodată n-a fost și nu
XXV.BALUL DE LA BUDAPESTA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372421_a_373750]
-
trec anotimpuri Și toate-si scutură culori, Mi-e primăvară uneori... Tu,viața ,m-ai învățat să zbor, M-ai învățat să culeg flori. Atunci în gândul meu m-alint, Îmi ești și pâine,si cuvânt, Și din culori îmi plămădesc Tablouri,unde regăsesc Izvorul vieții susurând Și cânt cu el,înțelegând Menirea mea pe-acest pământ. Dar uneori mi-e toamnă rece, Deșertăciunea mă petrece, Iar viața câtă să se joace În ochii mei,cu multe lacrimi, Iar inima îmi
PRIN ANOTIMPURI de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372517_a_373846]
-
numai pentru înjurături ...” - pag. 64 DESPRE ISTORIA ROMANIEI: “Toata istoria, mereu, peste noi a urinat cine a vrut. Când i-au lăsat romanii pe daci în forma hibridă strămoșească, ne-au luat in urina slavii: se cheamă ca ne-am plămădit din aceasta clisa, daco-romano-slava, mă rog. Apoi ne-au luat la urinat la gard turcii: era sa ne înecăm așa temeinic au făcut-o ... Apoi ne-au luat la urina rușii, care timp de un secol și-au încrucișat jetul
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
strângeam și trupul mi-l simțeam Plin de fiori și de durere... Dar nu țipam; ci iar strângeam, Mai tare, tot mai tare vream... *** Și sângele simțeam că-mi fierbe, Ceream ceva și nu știam Că-n mâini s-a plămădit durere și plăcere, Și pietrele-mi intrau în piele iar sângele curgea șuvoi... Iar mâinile lipsite de viață și moi se desfăcură încet, pe rând, ca și o vorbă dintr-un gând. Pe degete, sângele-mi făcuse inele iar ele
JOC de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372894_a_374223]
-
Acasa > Poezie > Amprente > NAȘTEREA CUVINTELOR Autor: Rodica Ianas Publicat în: Ediția nr. 1547 din 27 martie 2015 Toate Articolele Autorului Am născut cuvinte In vremea când muream puțin câte puțin. Sunt plămădite din suferință, Udate cu lacrimi, Trimise in lume să-și caute calea. La sfat cu mine au găsit drumul Spre viață , lumină , iubire. Vor spune celor ce le citesc O Poveste fără sfârșit. Referință Bibliografică: Nașterea cuvintelor / Rodica Ianas : Confluențe
NAȘTEREA CUVINTELOR de RODICA IANAS în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372904_a_374233]
-
Doamne! Din ... XXXII. ÎMBINARE DIVINĂ, de Ioana Stuparu, publicat în Ediția nr. 991 din 17 septembrie 2013. Trupul meu, Sufletul meu, Pământ și Cer, Verigi diferite îmbinate măiastru, Miracolul este la Dumnezeu. Trupul meu, Sufletul meu, Săgeată cu două vârfuri Plămădită de Dumnezeu În „ziua a șasea”. Un vârf sărută Cerul, Celălalt este legat de Pământ pe vecie. Sufletul meu, Zbor ce nu cunoaște hotare. Trupul meu, Fir de grâu semănat într-o țarină Năpădită tot mai mult de neghină. Căznesc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
de parcă revenisem dintr-o expediție, un fel de preselecție pentru un Eco Challenge actual. Eram acasă și existența își relua cursul știut. De atunci au trecut ani și viața, cu toate ale ei, a avansat, a adus schimbări, prefaceri, a plămădit mereu ceva nou pentru mine. Dincolo de aceasta însă, un lucru a rămas la fel peste timp. De fiecare dată când știu că a sosit vremea să mai cresc, caut în jurul meu și nu renunț până când nu le găsesc, margaretele acelea
ÎN TABĂRĂ, CU MAMA (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371093_a_372422]
-
Acasă > Poeme > Răsfrângere > SUNT...( PENTRU,, RUGA FĂRĂ SFÂRȘIT") Autor: Elenă Spiridon Publicat în: Ediția nr. 516 din 30 mai 2012 Toate Articolele Autorului Sunt un fulg în dezrobire, Plămădit dintr-o iubire, Cuibărind în steaua lui Și păcatul omului. Sunt undă de apă vie, Căutând dorul să-nvie Și din roua și din piatră; Sufletul mereu se-adapă. Sunt nectarul dintr-o floare, Așteptând cu nerăbdare Fluturii pe-aripi
SUNT...(PENTRU,, RUGA FARA SFARSIT ) de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371150_a_372479]
-
reaprins din propria cenușă, e nemurirea din ochiul străin, e adâncul pe care persoana iubită trebuie să-l umple cu mirul căldurii și al înțelegerii. Și totodată, e locul de odihnă și popas, „într-un căuș de trup arzând” (Mai plămădește-mă iubire...) Cu o simplă condiție: cuvintele trebuie să prindă rădăcină în fiecare din noi și să renască „în muguri de alun”. Cu toate acestea, tăcerea, singurătatea, așteptarea, întoarceri rănite, dimineți spânzurând, gândul, uimirea, chemările târzii „și săgetări de doruri
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
Publicat în: Ediția nr. 5 din 05 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Eva - în vis te-a întâlnit Adam, întâia dată. În somnul lui Tu te-ntrupai din os pereche - erai pleoapa ochiului Ce extatic se zbătea să te zărească plămădită de Cer, Tresărind la mireasma țărânii tale, cu gust și fior de ger. Eva - ești mama celor vii. Capcană de delir și de durere, Călcâiul ți-e zdrobit de la facerea lumii - o întemeiere A adevărului că intuiția ta e doar
EVA de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 5 din 05 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344867_a_346196]
-
de cele postacademice, din USA. În fapt, sculptura a constituit pentru mine cea mai puternică atracție a vieții, desigur, după relația mea cu Dumnezeu și cu familia. Reporter: Operele tale trădează un autorul grav, un profund gânditor care le-a plămădit. Dezvăluie-ne câte ceva din munca ta de laborator creativ. Liviu Mocan: Eu nu sculptez. Eu reverberez, eu vibrez. Pentru mine, actul de creație este o reverberare, un ecou al creației divine în mine, eu sunt în primul rând o sculptură
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de GEORGE DANCIU în ediţia nr. 73 din 14 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344976_a_346305]
-
fi dezbătute. Mi-am permis, pentru întâlnirea de la Craiova să subliniez, mai întâi, că această „tânără” autoare a venit de departe, de acolo unde, munții falnici ce străjuiesc „Țara de Piatră” se încarcă cu energia pozitivă în care a fost plămădită, cea care o ajută să rămână același zid de nepătruns de nimic rău, neadevărat sau lipsit de dragoste. Ei bine, din acea energie pozitivă, sunt convins, a fost și Georgeta plămădită! Așa cum am arătat mai sus, domnia sa a scris trei
O NOUĂ STEA ÎN UNIVERSUL LITERATURII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345747_a_347076]
-
oare, mac în lan ce stă să ardă? Mă trec fiori sublimi, seninătate Citesc în ochii tăi ca de cicoare Mai poartă oare-n ei eternitate Sau este o meteahnă... trecătoare? Acel sărut ce-ai așezat pe buze L-ai plămădit în inima-ți aprinsă Sau l-ai cules din roua de pe frunze... Iubirea pură-i doar în stele scrisă! Paula-Diana HANDRA Timișoara aprilie 2013 Referință Bibliografică: Paula Diana HANDRA - PARFUM ȘI CULOARE... DIN SUFLET DE FLOARE (POEME) / Paula Diana Handra
PARFUM ŞI CULOARE... DIN SUFLET DE FLOARE (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345752_a_347081]
-
Opinii > FUEGO - MOMENTE DE RELAXARE ÎN MUNȚII FĂGĂRAȘ Autor: Rodica Elenă Lupu Publicat în: Ediția nr. 829 din 08 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului “România are o încărcare sublima, care servește drept scenă pentru rolul tainic pe care natura îl plămădește pentru oameni. “ Fuego - momente de relaxare în Munții Făgăraș Liniștea sufletului, a minții, a spiritului creator e desăvârșită de ceasurile ce vin după un zbucium deplin, după emoțiile intense, după momentele de muncă asidua și roditoare. Această stare de relaxare
MOMENTE DE RELAXARE IN MUNTII FAGARAS de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345776_a_347105]