1,291 matches
-
în colecția Poeți contemporani, noua carte a reputatului poet Ion Pachia Tatomirescu atestă, o dată în plus, vocația de necontestat a liricului, arta sa poetică și iscusința de a mânui condeiul pe un teren binecuvântat, oază a sufletelor însetate de frumos, “plăpând, înaripat și sacru” - cele trei sintagme specifice Poeziei, după expresia lui Platon. Ca să pătrunzi în universul acestor așa-zise Elegii, îți trebuie un răstimp de inițiere, deprindere și însușire cu toate simțurile a stărilor pe care ni le propune poetul
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
așa cum a fost lăsat de Dumnezeu și nu cum a fost transformat de oameni. Până atunci, poeții rămân tot “frumoșii nebuni ai marilor orașe”; “acei copii minunați și mașinile lor zburătoare” - în goanna lor după fluturi, ori după “acel ceva plăpând, înaripat și sacru” (Platon). CEZARINA ADAMESCU, www.agero-stuttgart.de 22 noiembrie 2011 Referință Bibliografică: NELINIȘTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, Elegii din Era Arheopterix , Editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011 (cronică de Cezarina Adamescu) / Cezarina Adamescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului CÂNTEC DE LEAGĂN Puiule de borangic, Ochi de mac, și degețele Ca zăbranicul de stele, Să rămâi, și mare, mic - Cât un ghem de pâinișoară, O azimă respirând Spicul ei, întâia oară, Mare, să rămâi plăpând - Cu obraji de foc, ca macii, Și cu gene de cărbune, De crești mare, cât copacii, Fă, ca ei, și fapte bune - Ca la umbra ta, să-nvie Fragi ca tine, de plăpânzi, Și din scoarța ta cea vie, Să
CÂNTEC DE LEAGĂN de JIANU LIVIU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358966_a_360295]
-
Spicul ei, întâia oară, Mare, să rămâi plăpând - Cu obraji de foc, ca macii, Și cu gene de cărbune, De crești mare, cât copacii, Fă, ca ei, și fapte bune - Ca la umbra ta, să-nvie Fragi ca tine, de plăpânzi, Și din scoarța ta cea vie, Să le-mparți, de sunt flămânzi - Ghemotoc , altar de veghe, Alăptat cu dor, la sâni - Nu uita, de crești trei leghe, De părinții tăi bătrâni - Mic de-ai fost, și-ai ajuns mare, Respirând
CÂNTEC DE LEAGĂN de JIANU LIVIU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358966_a_360295]
-
cărarea fulgerului trimite Un semn de bine în Dacia, prea sfinte! Și de prăbușire a dușmanului, și îndemn La victoria noastră, de iertăciune un semn. Iar dacă pentru fapta mea ești neîndurător, Cruță neamul, țara și al ei Conducător, Dacă plăpândei mele făpturi i-a fost această soartă Nu fug, aștept pedeapsa pentru faptă. Scena 3. 1-iul CETĂȚEAN ( Intrând se apleacă în semn de rugăciune). Doamne pedepsește vinovatul și apără țara! ( Femei și cetățeni intră la rând, unii după alții, rostind
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
România a fost întotdeauna o zonă importantă între Balcani, Răsărit și Europa, iar acum se simte un suflu primenitor și în această privință. In țara noastră a dăinuit întotdeauna candela nădejdii de mai bine, chiar dacă uneori flacăra a fost mai plăpîndă, dar acum, când această flacără a început să se înalțe, pentru anul 2015, dorim să devină o torță. --------------------------------------------- Elena BUICĂ Pickering, Toronto, Canada ianuarie 2015 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - ANUL 2015 CU MAI MULTE SPERANȚE PENTRU ROMÂNIA / Elena Buică : Confluențe
ANUL 2015 CU MAI MULTE SPERANŢE PENTRU ROMÂNIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359040_a_360369]
-
Ci prea jertfelnică fântână Din care dai, ce n-ai deloc - În Anul Nou, colegi de clasă, De veșnicie, și de gând - Să dați din ce n-aveți, pe rând - Căci cei puternici, mereu lasă Din har și dar, celui plăpând - Și doar nevolnicii se-ndeasă Să ia din Rai - ce-or mai fi vrând - De Sărbători, din ce n-aveți Să dați, colegii mei, mereu - Ca să mai fie Dumnezeu Nu Hoț de bani, și Hoț de Vieți Ca Marii Lumii Precupeți
URARE DE SĂRBĂTORI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359473_a_360802]
-
Fiat lux!, să fie lumină, la început a fost cuvîntul, zicea Ioan, și cuvîntul a fost lucrarea lui Dumnezeu, ce tot întoarce Thomas cuvintele cu lopata?!, o fată ieșise dintr-o curte, am privit-o curios, era minionă, pletoasă, subțire, plăpîndă, dar avea picioare frumoase, cu genunchii rotunzi, cu mușchii pe coapse bine reliefați, de dansatoare, păstorița din Amarylis, Anna Pavlovna, fata mi-a zîmbit, parcă mulțumindu-mi pentru privirile mele admirative, care o șlefuiau, nu mă uit niciodată după femei
CAP 11 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359506_a_360835]
-
al apelor, Se-avântă cu a lui pornire, intre-ai lor sâni umezi și țări, Trăiește strop de nemurire, cu geamăt surd, cu valuri mari. Apoi îl mâna iarăși dorul, spre plajă lui de lângă far, Ce din nisip și scoici plăpânde, iubirea a făcut altar. Mihaela NEACȘU Brăila 8 mai 2014 ---------------------------------------- NEACȘU (Karelia) Mihaela, poeta și artist plastic, născută la București, pe data de 5 aprilie 1958. Nepoata a lui Nicolae Filipovici, membru al Uniunii Scriitorilor și membru corespondent al Academiei
NU POT SĂ PLEC (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360298_a_361627]
-
rămăsese pe lumea asta, dintr-odată un firav sunet am auzit lângă mine... Ce era sunetul acesta? O pasăre?... Nu, nu erau păsări prin preajmă Aud sunetul iarăși. Nici de data asta nu e o pasăre? Iarăși nu e!... O plăpândă și melodioasă șoaptă răzbate până la mine de pe tulpina unei flori. Ce sunt gingașele sunete pe care le aud necontenit? Nu sunt altceva decât acordurile cântecului meu, cel atât de drag! - Unde ai fost plecat în tot acest timp, cântecul meu
CÂNTECUL MEU FAVORIT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360316_a_361645]
-
primavară, bâzâit de bondari în surdină și ciripitul intermitent al păsărilor. Totul era așa de calm, încât Anița își culcă pleoapele, părând că ațipise. Eu stam, pe fotoliul de lângă patul ei de suferință, nemișcată, ciulind urechile să-i aud respirația plăpândă, încordată, gata să-i ascult povestea ce se oprise... Mai departe, spusele sale deveniseră șoapte atât de stinse, încât, mai degrabă le ghiceam, decât le auzeam... Zadarnic o îndemnam să amâne pe a doua zi destăinuirea, că ea îmi făcea
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
prozaicului: Înflorind într-o noapte, „ Primăvara ne oferă/ ghiocei, nu flori de seră!“(“Anotimpurile“, pag.11 În această confruntare în care cenușiul șterge prospețimea vitalității, lecția naturii răzbate oferind bucuria permanentei primăveri: “Am sădit lângă bloc doi cireși,/ subțiri și plăpânzi ca o floare,/ copiii îi privesc bucuroși/ cum își-nalță crenguțele-n soare. “(“Cireșii “, pag.13 ). Într-un exercițiu antropomorfic, poemele oferă copiilor modele de jocuri de formare solicitnd gândirea situativă a spiritului de observație, a creativității, a sensibilității. Copiii
TITINA NICA ŢENE- ANOTIMPUL JOCULUI , CRONICĂ DE ANTONIA BODEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360576_a_361905]
-
personaj de poveste - pe care i-o pusese chiar actualul primar, pe vremea când nu-i era decât coleg de clasă-n gimnaziu și când Stemate începuse să arate cam ca acum, doar că mult mai tânăr și ceva mai plăpând. -Tu să vorbești când ți-or da dinții, băi Neculae, îl puse Stemate la punct, fără să stea prea mult pe gânduri. Lui Neculai Știrbu, îi dăduseră, ce-i drept, dinții acum vreo cincizeci de ani, dar rămăsese fără cei mai mulți
LA POMANA ELECTORALA de LIVIU GOGU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360678_a_362007]
-
Și de-aia e cruntă fâlfâirea-i de-aripă... Că n-ai cum întoarce din fragedu-i zbor Lumina-i curată, prea scurt drămuită Căci clipa, e..clipă ! Nimic călător, Și-și cere pedeapsa când e netrăită... O clipă, e roua plăpândă din zori În arșița verii, ce tremură-n iarbă ! E lacrima firii purtată de nori Plutind nestatornic. Prea scurtă și slabă.... Și, clipa-i scânteie de timp în mișcare Frântură de drum din zborul de fluturi, Ce-abia s-a
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
parfumul ei divin pe-o tainică carare îl poartă spre sublim, în valuri înspumate cânta vrăjindu-i marea simțeau în ei dorința, îi ascultau chemarea pătrund în a ei lume, magia îi cuprinde el strânge-n brațe trupul, iubitei lui plăpânde și ocrotiți de valuri, și-n a iubirii mreje nu-i cine să-i despartă, nici timp, nu-i, să viseze... Cum în brațe o cuprinde, mângâiați fiind de valuri într-o ploaie de săruturi o aduce lin pe maluri
POVESTE DE IUBIRE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360746_a_362075]
-
ți-am purtat parfumul la rever. dureri de nașteri freamătă pământul, de lacrimi universul este ud și, potolit, în leagăn se dă vântul, că s-a născut un fir de iarbă crud. privesc, năuc, un petic de zăpadă; un ghiocel, plăpând, a răsărit, că-i era dor, iubito, să te vadă, de dragul tău, și el, a înflorit! îs tare supărat pe trecătorii, ce-ntorc privirea numai după tine; abia treziți din iarnă, visătorii, habar nu au ce primăvară vine! a reavăn
E PRIMĂVARĂ, IARĂŞI PRIMĂVARĂ!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360039_a_361368]
-
în: Ediția nr. 1320 din 12 august 2014 Toate Articolele Autorului Adunăm de toate, aur și mizerii, Ne-ngropăm în ele orice căpătâi, Guralivi ce suntem și supuși tăcerii, Omule, din toate, cât o să rămâi? Viața e o floare pururea plăpândă, Lăcomiei noastre nu-i găsim măsură, Șarpele din gânduri stă mereu la pândă, În ograda lumii e atâta ură! Adunăm provizii, pentru cine oare, Cui din toate cele fi-vor trebuință? Nu avem duminici, n-avem Sărbătoare, Istovită-i Doamne
ADUNĂM DE TOATE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360126_a_361455]
-
imi este frică nu înțelegi ? era tensionată la maxim, în asta zi de iarnă târzie, fără zăpadă și lipsită de ger cu un cer liber de nori dar plin de șfori ale tensiunilor ce o năpădeau precum ceață dimineații. Era plăpânda în reacții și puternică în afirmații, rezistentă la tensiuni și lucida în așteptări. Își cunoștea fizicul dar mai puțin mintea ce-i juca mereu fete. Dar niciodată nu lasă să se vadă acest mic defect, știa perfect să și-o
MÂNTUIREA I de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360175_a_361504]
-
Joacă pe alt tău cap tot ce vrea, De pe suflet la început n-ar putea, Farmecă și atrage chiar cu 'fericirea Dintr-a plăcere, uitând ce e iubirea... Față de chinul iubirii dulce și sfânt, Și față de chipul ei gingaș și plăpând, Ți-arată plăcerea ușor de obținut, Fericirea hâdă ce nimenea n-a vrut... Ooo, ce dulce-i chinul feței iubirii, Curățirea ce duce în fața nemuririi!! Dar, și odorul își are veșnic iadul său, Poți să-l guști de’atingi al
ODORUL ÎŞI ARE IADUL SĂU... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359804_a_361133]
-
ÎNGERUL DE PAZĂ" Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1593 din 12 mai 2015 Toate Articolele Autorului Am văzut Am văzut cum se plecau Macii toți în fața Ta Și roșind de fericire, Câmpu-n verde parcă-ardea! Am văzut un crin plăpând Înflorindu-Ți chiar la tâmplă Așteptând cu luare -aminte Să primească o poruncă! Am văzut albastru cer Chiar în ochii Tăi senini Prevestind un veac de pace, Cu lumină mă închin! Am văzut în plin deșert Oaza verde de candoare
AM VĂZUT ÎNGERUL DE PAZĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359826_a_361155]
-
sunetul naturii.Oftand și inspirând aerul vindecător,karon se așezase pe gură fântânii. Gândurile de încântare față de decorul nocturn ce se înfățișa în fața ochilor fetei,fură întrerupte de atingerea soava a petalelor de trandafir,pe gâtul ei de un roz plăpând,iar o voce soava,aproape familiară,o făcu să se întoarcă. -Cred că acest trandafir îți aparține,șoptii o voce din intuneric.Iar când se întoarse,văzu ca vocea avea un chip și anume bărbatul pe care il urmărise mai
KARON,CAP 4 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359780_a_361109]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > AURA, ÎNGER DE FATĂ Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Plăpândă lăcrămioară, Gingașă, albă, parfumată, În lacrimi fosta-i înghețată Și-n cetină de brad încătușată. Din ceruri fosta-i azvârlită, O, nemiloasă soartă! Te plânge țara toată, Mugure frânt de fată... Să ai o veșnică lumină În noua ta dimensiune
AURA, ÎNGER DE FATĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359907_a_361236]
-
a veni deși Iarna nu se lăsa dusă. Cum stătea sprijinită de un copac a zărit în poiană, un ghiocel abia ieșit de sub zăpadă dar acoperit de o tufă spinoasă. De bucurie și plină de compasiune pentru ghiocelul atât de plăpând s-a apucat să îndepărteze ramurile spinoase ce umbreau ghiocelul. Înfuriată , Iarna a chemat crivățul care a suflat asupra ghiocelului și l-a înghețat. Blânda Primăvară a acoperit ghiocelul cu palmele ei încălzite. Din nebăgare de seamă s-a rănit
MĂRŢIŞORUL...TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359747_a_361076]
-
profesională), nu merg la piata, nu plătesc facturi, (ce prozaic!), nu se imbolnavesc, nu au parte de porția lor de nefericire. Nimic mai fals, Scriitorii, poeții, pictorii, muzicienii fac toate aceste lucruri dar și ceva pe deasupra deasuprelor. Și acel „ceva” - plăpând, înaripat și sacru - cum spunea Platon - poartă numele artă, indiferent de modalitatea de exprimare artistică. Se poate naște poezia în abur de ceapă prăjită? Desigur. Emil Brumaru a demonstrat acest lucru în mai multe volume, dintre care unul e intitulat
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 463 din 07 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359143_a_360472]
-
venea de la piață ... sigur că bancul are și o altă conotație ... cu prețurile astea, plasa bătrînicii rămîne mereu goală, așa că nu mai știe nici ea pe unde umblă ... și bătrînica aia m-a apucat de un nasture cu mîna ei plăpîndă și tremurătoare și a început să-mi povestească ceva în limba maghiară. Eu eram prieten cu Laszlofi Aladar, un poet maghiar de la Cluj, dar nu știam ungurește. Dar, pentru că bătrînica, din cînd în cînd, făcea o pauză și mă privea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]