3,039 matches
-
4 mori cu aburi, pe măsura cerințelor bogatei regiuni agricole a zonei de sud a Mehedințiului( Ibidem) 39. Mite Măneanu, Agricultura și comerțul românesc în secolele XVIII-XIX . Aspecte generale, regionale și specifice, Editura MJM, Craiova 2009, p. 200-201; Pavel Ciobanu, Plaiul Cloșani. Folclor de pe Valea superioară a Topolniței , vol. II, Drobeta Tr Severin, 1977, p. 35-40; Paul Petrescu, Arhitectura popular ă , în Arta populară în Mehedinți, Drobeta Tr Severin, 1983, p.43-44; Marcela Bratiloveanu Popilian, Plaiul Cloșanilor , Editura Sport -Turism, București
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
2009, p. 200-201; Pavel Ciobanu, Plaiul Cloșani. Folclor de pe Valea superioară a Topolniței , vol. II, Drobeta Tr Severin, 1977, p. 35-40; Paul Petrescu, Arhitectura popular ă , în Arta populară în Mehedinți, Drobeta Tr Severin, 1983, p.43-44; Marcela Bratiloveanu Popilian, Plaiul Cloșanilor , Editura Sport -Turism, București,1990, p.66-67, ș-a.. 40. Mite Măneanu, Repere istorice și culturale în Oltenia Epocii Moderne , p. 100-104; Gabriel Croitoru, Situația economică a județului Mehedinți la începutul secolului al XIX-lea, în Arhivele Olteniei, serie
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
47. O prezentare amplă a modului de construcție și de funcționare a morilor cu făcaie sau ciutură, întemeiată pe descrierile a doi moșneni, buni cunoscători ai tradiției, Vasile Dobromirescu din Băsești și Ion Burcu din Cireșu avem de la Pavel Ciobanu, Plaiul Cloșani , vol. II, Drobeta Tr Severin, 1977, p.33-40. Această relatare de martor ocular, comparată cu desrierea construcției morii popii Constantin Bălteanu de la Cireșu din 1818(Arh.Naț. Mehedinți, Colecția de documente , XVIII/ 13)- conduce la concluzia că în principal, tehnica
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
al lumii își amintesc cu multă plăcere obiceiurile locurilor din care provin. Mânați de aceste sentimente desfășoară o serie de activități culturale prin care își retrăiesc propriile amintiri, dar prin intermediul acestora își ostoaie și dorul, care uneori îi mistuie, de plaiurile natale. Ar trebui să le vedeți expresia feței când vorbesc despre aceste aspecte. Uită de tot și de toate, fetele parcă li se luminează iar ochii le radiază de fericire. Asociația „Doina” din Noua Zeelandă organizează astfel de evenimente culturale prin
CU OLTENII ÎN NOUA ZEEELANDĂ de GEORGE SMARANDACHE în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364258_a_365587]
-
Acasa > Stihuri > Momente > PREA TÂRZIU...PENTRU-NDURARE Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Prea târziu... pentru-ndurare! Am avut odat’ o țară Ca din basme zămislită. Plaiul sfânt era comoara, De Strămoși, tot ocrotită... Au luptat până la moarte Apărând-o cu-al lor sânge! Un suspin s-aude-n noapte: Este Țara...care plânge! Ce-ați făcut cu România Moștenită din Străbuni? De ce-o sugrumă hoția? Unde sunt
PREA TÂRZIU...PENTRU-NDURARE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363089_a_364418]
-
Publicat în: Ediția nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului De-aș fi... Trandafir roșu de-aș fi, parfumul mi-aș răspândi Inimi poate-aș bucura, de dureri ele-ar uita... Iarba verde de aș fi, al meu plai l-aș înveli M-aș întinde pe pământ învelind-ul în veșmânt. Din păcate nu sunt floare și nici iarbă-nvelitoare, Sunt numai un...Trecător și atunci când am să mor... Vor plânge izvoarele, iarba și căprioarele, Vor ridica căpșorul dulce
DE-AŞ FI... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363090_a_364419]
-
Vor plânge izvoarele, iarba și căprioarele, Vor ridica căpșorul dulce; aminte își vor aduce De o Doină din popor, ce-a trăit, cândva, cu dor Departe de Casa ei, în suflet cu dor de tei Și cu dorul Ciocârliei de pe plaiul României La sapă de lemn adusă, de ”marii hoți” condusă! De-aș putea să mă ridic, legea lui Țepeș s-o aplic... Aș scăpa țara de rele și de multe...vremuri grele. Insă... Țepeș nu mai este ca să pot a
DE-AŞ FI... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363090_a_364419]
-
multe...vremuri grele. Insă... Țepeș nu mai este ca să pot a da de veste Să alung toți ipocriții, hoții și toți paraziții! Din păcate-s... trecătoare, nu sunt iarbă și nici floare, Să renasc mereu în vară, să-mi îmbrac plaiul din țară. Chiar de voi muri cândva, se va naște-altcineva Ce-o să strige...cu-al meu glas, Ruga pe care-o las Scris‘ acum, cu dor în suflet și cu gândul plin de umblet: Fă Doamnea ca țara mea să
DE-AŞ FI... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363090_a_364419]
-
Acasă > Orizont > Interviuri > APROAPE DE DUMNEZEU: PĂRINTELE PETRICĂ CORDUNEANU DIN BUCOVINA Autor: Mara Circiu Publicat în: Ediția nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului "Pe-un picior de plai, pe-o gură de răi" trăiește, muncește și slujește lui Dumnezeu un preot tânăr și evlavios, Părintele Petrică Corduneanu. Recent am avut onorea să-l cunosc personal, deși de mulți ani auzisem de blândețea și cucernicia dansului. Aș dori să
PARINTELE PETRICA CORDUNEANU DIN BUCOVINA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363150_a_364479]
-
Germania, Olanda, Franța, Suedia, Rusia, Șerbia, Ungaria, Bulgaria. A primit numeroase premii naționale și internaționale, printre care premiul USR pentru poezie, Poetry Internațional, Herder. Între 1990 și 1993 a fost președintele USR; a editat revistele de satiră politică Academia Cațavencu, Plai cu boi, Aspirină săracului, Cațavencii. A pus bazele unei fundații cu sediul în portul dunărean Cetate, unde sînt invitați artiști plastici, muzicieni și scriitori din toată lumea, în ideea învierii locului sub forma unui Port Cultural. În timp ce din versurile marilor poeți
POETUL MIRCEA DINESCU VA INVITA LA O BETIE CU VIN SI POEZIE,LA LANSAREA VOLUMELOR ´´INTOARCEREA BARBARILOR´´ SI ´´ VINO IN ROCHIA TA SIMPLA DE STAMBA¨ de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1440 din 10 decembri [Corola-blog/BlogPost/363241_a_364570]
-
Cine ești tu? - Sunt Paloș! -îi răspunse cavalerul și dispăru precum o nălucă. Și într-adevăr voievodul ajunse până la Constantinopol, iar de acolo înaintă spre nord pe lângă Marea Neagră. Reușise, așa cum proorocise Paloș, să bage fiara în bârlogul său. Reîntors pe plaiurile natale, își întări oastea și ideea reîntregirii ținuturilor românești nu-i dădea pace. Avea o victorie răsunătoare și o oaste bine pusă la punct. Simțea că va reuși să reînvie în mintea poporului său demnitatea străbunilor. În asemenea momente ar
II. NĂLUCA DIN IUREŞUL BĂTĂLIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363257_a_364586]
-
-ului. Între acești artiști, zi cu zi și din ce în ce mai lăudabil auzim despre Anamaria Botezatu, una dintre tinerele artiste căreia folclorul românesc de mâine va avea de ce să-i datoreze rezistența și farmecul. Ținuturile deluroase, viile, văile rupte de ape, munții, plaiurile și muncelele, câmpiile, cei iubiți, și cei neiubiți, cei frumoși și cei nefrumoși, cei îndurerați și cei neîndurerați își află în cântecele Anamariei glasul inimii, alinarea, avântul, aspirația, resemnarea, speranța... Anamaria Botezatu cântă fiecăruia, dar cântă și familiei sale, și
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
care deschide volumul nu putea fi alta decât cea care dă titlul cărții. Stilul interactiv al poetului îl apropie de cei cărora li se adresează direct, în cuvinte emoționante, de trezire a conștiinței românilor. Motivația poetului este că Basarabia „este plai cu suflet românesc”. Iată: un plai cu suflet, nu numai cu forme geografice frumoase, dar și cu oameni frumoși sufletește. Dar și pentru că Basarabia este „Pământ străbun din zestrea dacilor”. În același ton este scrisă și poezia „La mulți ani
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
alta decât cea care dă titlul cărții. Stilul interactiv al poetului îl apropie de cei cărora li se adresează direct, în cuvinte emoționante, de trezire a conștiinței românilor. Motivația poetului este că Basarabia „este plai cu suflet românesc”. Iată: un plai cu suflet, nu numai cu forme geografice frumoase, dar și cu oameni frumoși sufletește. Dar și pentru că Basarabia este „Pământ străbun din zestrea dacilor”. În același ton este scrisă și poezia „La mulți ani, Limbă Română!” Aici țara este numită
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
de iubire, tandrețe, dorințe, fericire, cu totul altceva decât imprecațiile din unele poezii: „De admirat trăirea în iubire/ Prin sufletele care-o definesc/ Odă de slavă întru fericire/ Chemării din destinul omenesc// Dorințele se mistuie-mpreună/ Eșarfele de raze de pe plai/ Vor împleti trăirilor cunună/ Să preamărească pământescul rai// Sublima dăruire cu tandrețe/ Reverberează-n clipocit de râu/ Luceferii dau stelelor binețe/ Când sunt culese spicele de grâu// De amirat iubirea fără stavili/ Pe un pământ pierdut în infinit/ De admirat
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
pentru toți românii frumoși din țară și de peste hotare și pentru vârtutea mea ortodoxă, pentru obiceiurile și datinile străvechi, pentru Prislop, Petru Vodă, Frăsinei și Prodromu, pentru privighetoarea ce cântă și liliacul înflorit, pentru mocirița cu trifoi, pentru piciorul de plai și gura de rai, pentru brazda de sub plug, pentru frunza plopului, floarea crinului și cu-a dorului și pentru tot ce mișcă-n țara asta, râul, ramul, și pentru sufletul meu ortodox, Pentru toate astea și pentru că ne-ai ales
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Anne Marie și Val merg zilnic în patrulare cu mașina, fiind atente la orice este dubios. Pe iarbă, la soare, golanii de culoare stau tolăniți. N-au serviciu, n-au griji, așteaptă să pice para. Parcă revăd scene și de pe plaiurile mioritice... Viața ca o pradă. Marin Preda sughiță în coșciug. Femeile de la volan explică echipei de filmare: “Îi vezi pierzând vremea pe-aici, în general sunt 100 pe la semafoare. Oamenilor li s-a spus să nu lase jos geamurile, li
CÂND TURIŞTII TRĂIESC ÎNTR-O LUME PARALELĂ: CAPE TOWN ŞI CRIMINALITATEA TRANSFRONTALIERĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368466_a_369795]
-
cerbul că grăiară: Lereru leru! - Săgeată mugeată, fire-ai blestemată! Lereru leru! Tu de-ai fi pocnit, eu te-aș fi auzit Lereru leru! Și aș fi făcut două, trei sărite, Lereru leru! Peste vârf de munte, peste vârf de plai Lereru leru! Tot la deal, la deal, tot către Ardeal, Lereru leru! Tot mai sus, mai sus, tot către apus, Lereru leru! (Nume) cel frumos, fie sănătos! Alte grupuri de colindători, la cererea gazdei, vor cânta Leul, tot un colind
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
la deal, tot către Ardeal, Lereru leru! Tot mai sus, mai sus, tot către apus, Lereru leru! (Nume) cel frumos, fie sănătos! Alte grupuri de colindători, la cererea gazdei, vor cânta Leul, tot un colind de vânătoare: Leul De când Leul plaiul ține Hoiler hai dalerui Rău plaiul s-a înstrăinat Hoiler hai dalerui De baci și de păcurari Hoiler hai dalerui Și de dalbii cârciumari Hoiler hai dalerui Cine magii se adăflară Hoiler hai dalerui Leul să mi-l săgetară Hoiler
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
leru! Tot mai sus, mai sus, tot către apus, Lereru leru! (Nume) cel frumos, fie sănătos! Alte grupuri de colindători, la cererea gazdei, vor cânta Leul, tot un colind de vânătoare: Leul De când Leul plaiul ține Hoiler hai dalerui Rău plaiul s-a înstrăinat Hoiler hai dalerui De baci și de păcurari Hoiler hai dalerui Și de dalbii cârciumari Hoiler hai dalerui Cine magii se adăflară Hoiler hai dalerui Leul să mi-l săgetară Hoiler hai dalerui (Nume vânător) magii se
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
Nume vânător) magii se adăflară Hoiler hai dalerui Leul să mi-l săgetară Hoiler hai dalerui Iar la el ce își luară Hoiler hai dalerui O tăbliță pestricioară Hoiler hai dalerui Plină cu săgeți ușoare Hoiler hai dalerui Și pe plai că-mi apucară Hoiler hai dalerui Pe la baci la păcurari Hoiler hai dalerui Pe la dalbii cârciumari Hoiler hai dalerui Prin făgete, iezăre Hoiler hai dalerui Prin brădete negurete Hoiler hai dalerui Pân la lacul iezărar Hoiler hai dalerui Acolo dacă
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
oarecum și în acest caz. Lipsa unei vieți active va duce inevitabil la îmbătrânirea prematură a individului (fizică și mentală), la o situație materială mai proastă, la o stare fizică mai proastă, lăsând loc, apoi, încet dar sigur, mentalității specifice plaiului nostru mioritic de tipul „dacă mie îmi merge totul prost, trebuie să-i determin și pe alții să le meargă totul prost”. Însă, în realitate, niciodată răul dorit altora nu va aduce bine celui care îl gândește, pentru că binele aduce
TIPURI DE CÂRCOTAŞI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367963_a_369292]
-
să-l primească să-l învelească în foița de aur a iubirii și să-l pună icoană pe perete în fața căreia să te rogi ca orice nevrednic de prea multă iubire ce ți-a fost doar ție hărăzită II 12 Plai românesc Când prinde soarele să ne arate dinții Spre noi, la trap gonindu-și iepele de raze, Pământul râde tuciuriu, în brazde, Un recviem cântându-i parcă neputinței. Atâta tinerețe-i azi în ramuri Sunt frunze, păsări, cuiburi, albe flori
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
șoptit mă plânge și mă doare Știu că îmi cânți pământul din care-ai răsărit Și că ți-e dor de munții prin care-ai pribegit... Eu te adun din inimi și-n inimi te-nfloresc Pe portativul vieții din plaiul strămoșesc În care toți românii te-ascultă pe-nserat Ca pe o rugăciune, cu ochii spre Înalt... Referință Bibliografică: Baladă-lui Cprian Porumbescu / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 251, Anul I, 08 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
BALADĂ-LUI CPRIAN PORUMBESCU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367353_a_368682]
-
diferite planuri de manifestare este nu doar rarisimă dar și greu de înțeles având în vedere orgoliile atât de firești ale breslașilor din acest domeniu. Dar dacă George Roca a reușit este și pentru că noi toți cei care activăm pe plaiurile nu tocmai înverzite ale umorului îl cunoaștem, îl prețuim și îl iubim pe Dorel Schor. Aflat de ani de zile cam pe toate site-urile care publică umor, autor al mai multor cărți de gen încă din perioada în care
TERAPIA PRIN RÂS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367414_a_368743]