15,513 matches
-
pe stradă, la fel ca și desfrînarea; cine este mai nebun? cel "declarat", spitalizat, supus experiențelor prețioase sau cel "nedeclarat", care bîntuie liber printre noi? sau poate noi cu toții? (Witkiewicz dedică piesa "tuturor nebunilor lumii (y compris) celor de pe alte planete ale sistemului nostru, precum și de pe alte planete ale sorilor Căii Lactee și ale altor galaxii)." Acesta trebuie să fie unul dintre motivele modificărilor de accente, a prea multor mijloace artificiale folosite, a forței cu care iese în față o muzică originală
La iepurele mort by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17376_a_18701]
-
cine este mai nebun? cel "declarat", spitalizat, supus experiențelor prețioase sau cel "nedeclarat", care bîntuie liber printre noi? sau poate noi cu toții? (Witkiewicz dedică piesa "tuturor nebunilor lumii (y compris) celor de pe alte planete ale sistemului nostru, precum și de pe alte planete ale sorilor Căii Lactee și ale altor galaxii)." Acesta trebuie să fie unul dintre motivele modificărilor de accente, a prea multor mijloace artificiale folosite, a forței cu care iese în față o muzică originală excepțională, a cărei temă principală te urmărește
La iepurele mort by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17376_a_18701]
-
Istoria adevărată a lui Lucian se bazează nu pe imaginație tehnică, ci pe fantezie botanică și zoologică. Dar, în rest nu sînt deosebiri: antropomorfismul teluric guvernează și cosmosul. De altminteri, noi nu putem concepe existența altfel decît există ea pe planeta noastră. Și lumea de dincolo de moarte se supune acestei legi. Etruscii, spre a da un exemplu, în frescele lor funerare pictează universul morților: și ce vedem? Lupte, banchete, întreceri sportive, răpiri etc. Or, dacă și dincolo vom avea de a
Războiul stelelor în versiunea lui Lucian din Samosata by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/17375_a_18700]
-
multe sute, - nu mi le mai amintesc corect. Dar chinezii, cu cele 16 secole înainte de e.n.; dar indienii... Dacă cei două mii de ani, numărați de noi cu atîta venerație și credință, de la nașterea Mîntuitorului nostru Isus Cristos, ar purta ghinion planetei noastre, normal ar fi ca prăpădul posibil să ne privească doar pe noi, care sîntem - după unii sociologi, - și cei mai păcătoși și mai inventivi oameni în ale răutăților de pe tot globul răspîndite peste tot de civilizația noastră albă în
Nedemni de un potop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17416_a_18741]
-
să ne înclinăm înaintea Voinței universale; și dorind ca, în anul 5000, - după cei trei mii de ani pe care știința îi socotește de aici înainte pînă la următoarea eră glaciară -, specia umană mult avansată să fi părăsit la timp planeta pămînt făgăduită erei glaciare pe încă zece, sau sute de mii de ani, găsindu-și un alt destin pe un alt corp ceresc...
Nedemni de un potop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17416_a_18741]
-
victimele comunismului și fascismului depășesc cu mult cifră de 100.000.000 de semeni de-ai noștri. Este același secol în care primul pămîntean a pășit pe suprafața Lunii, vorbindu-ne, de departe, despre frumusețea apusului de Pămînt, despre miraculoasă "planetă albastră". Iar unii "pămînteni" ne-au vorbit - anticipînd eronat viitorul - despre mileniul care i-ar fi fost hărăzit Reichului nazist, sau despre triumful bolșevismului pe planetă Terra, în deplinătatea ei. Hitler a cutezat să afirme în "Mein Kampf" (1923): Cine
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
pe suprafața Lunii, vorbindu-ne, de departe, despre frumusețea apusului de Pămînt, despre miraculoasă "planetă albastră". Iar unii "pămînteni" ne-au vorbit - anticipînd eronat viitorul - despre mileniul care i-ar fi fost hărăzit Reichului nazist, sau despre triumful bolșevismului pe planetă Terra, în deplinătatea ei. Hitler a cutezat să afirme în "Mein Kampf" (1923): Cine dorește cu adevarat victoria principiilor pacifiste trebuie să lupte din toate puterile pentru cucerirea lumii de către Germania". Război pentru pace? Iar mai devreme, referindu-se la
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
la israelianul Amos Gitai, la rusul Alexandr Sokurov și la cîțiva "outsideri" în principiu foarte periculoși. Conform tradiției, în competiție figurează un număr considerabil de filme franceze (4). Și tot conform tradiției, și-au anunțat participarea zeci de staruri ale Planetei Cinema, cu numele legate de filme din festival sau doar de avalanșă de "evenimente paralele". De pildă, rămîne de văzut ce va face festivalul în memoria lui Stanley Kubrick, marele cineast dispărut de curînd, la 70 de ani. Kubrick, cel
Cannes, fin de siècle by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17921_a_19246]
-
a văzut, la ceremonia ultimelor Oscaruri, ca Sofia Loren a rămas de o splendoare fără vîrstă (deși împlinește, în septembrie, 65 de ani). Spre deosebire de alte superstaruri, peste care timpul, în ciuda liftingurilor, a trecut răvășitor, Sofia Loren iradiază armonie... Anul trecut, Planeta Cinema a aflat,cu stupoare, ca pînă și Sofia Loren are o inimă vulnerabilă (la propriu). În plin festival venețian, în loc să vină să-și ridice " Leul de aur pentru cariera", Sofia Loren era imobilizata într-un spital american (cu diagnosticul
Sofia Loren, un mit intact by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17954_a_19279]
-
însă nu pentru a obtine aplauze, ci pentru a ajunge la conștiința cititorului și a-i comunica situații de un răscolitor dramatism. Personajul care îl obsedează pe dramaturg este omul secolului douăzeci, incapabil, cu toată măreția lui de cuceritor al planetei și, în ultima vreme, și al cosmosului să-și găsească liniștea sufletească, măcar așa cum și-o găsea pe vremuri un țăran, integrat armonios în colectivitatea lui săteasca. În era telecomunicațiilor, ființa omenească nu mai reușește să comunice aproape deloc cu
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
conversație ale personajelor se numără concertele lui Pavarotti, războiul din Golf, criza petrolului, Clinton care poartă, totdeauna, toata vină, deprecierea cursului dolarului etc. Adică lucruri despre care ar putea vorbi - și chiar o face - orice cetățean de nivel mediu al planetei tributar mentalității unei societăți globalizante. Mă întreb însă atunci dacă nuvelele în chestiune mai sînt texte literare. Nu mă las influențată, în această ezitare, de faptul că subiectul a noua nuvele din douăsprezece este, avuat, "din viața". Trucul e cu
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
Nu știu ce se înregistra. Dar eram în miezul mecanismului și vedeam voci împreună cu chipurile lui George Constantin, al Danei Dogaru, al lui Virgil Ogășanu și al mereu-prezentului Gheorghe Pufulete, care manevră tot arsenalul din studio. Un popas de neuitat pe o planetă magică, cu vibrații și sunete miraculoase. Chiar dacă televiziunea, tehnica cea mai sofisticată, montări extraordinare ne-au invadat progresiv și spațiul cel mai intim, nimic nu poate înlocui sau, cu atît mai mult, exclude întîlnirile cu spectacolele care nu se văd
Spectacole care nu se văd by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18072_a_19397]
-
Palimpstine într-un gest suprem al iertării, îl salvează ca idee pentru generațiile următoare. Este o ultimă suprapunere a lui Moraes peste strămoșii săi, a orașului peste locuitorii săi, a britanicului Rushdie peste India și a Indiei peste postmodernismul acestei planete.
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
al credincioșiei față de cele nepieritoare și al nădăjduirii ce nu poate da greș, un asemenea poet rămâne-va „suflet din sufletul neamului său”. O astfel de întruchipare excepțională este acest poet, acest om cât o lacrimă în rostogol pe obrazul planetei. Iar Grigore Vieru nu este singur, stejarii cei mai viguroși tot în pădure cresc, el face parte dintr-o generație cu cărți și opere ce s-au impus în conștiința cititorilor în ultimele decenii. Aș numi doar pe câțiva dintre
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
dacă ar fi fost vorba de vreun serial balzacian: "Săracă, verișoară Bette, muri, biată de ea..." sau Eugenie Grandet, ori cine stie mai cine... Nu ar fi, așadar, exclus că în viitorul de care vorbim un regizor extraordinar să ofere planetei noastre evoluata dincolo de limitele ei, poate, ceva care sa oglindească, în felul ei, o Comedie umană imagistică, tridimensională posibil, dacă între timp nu se va fi inventat și genul de tehnica de filmare în care spectatorul se vede înconjurat de
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
pateticul nimicului e infantil, ca și în seninătatea tragică a resemnării finale a trezit printre penele critice o vie controversă de ordin pur formal: este sau nu este un roman? Deprins de a lucra cu secatorul în materia onestă a planetei și a privi în germene misterul creației vieții, să nu crezi că mi-au scăpat elementele multiple ale acestei larme polemice: am izolat și spiritul pur al harței, prin care calamburgiul se indignează împotriva ăanecdoteiă și șmecherul se face că
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
îmbătrînita? Pentru că, uite, dincolo, în curtea cealaltă, vila în care ne-am găsit, ani de zile, precară liniște, e azi revenită celui în drept. Sau urmașilor săi. Nu știu. Si arata încîntător. Nu as fi cel mai indignat ins al planetei dacă, în vara viitoare, nu aș mai putea sta aici, în patul asta care aparține altcuiva. Aș închiria, pur și simplu, o cameră, la hotel Montană. Nu? În rapidul spre Iași (numit, teribil de inspirat, Mihail Kogălniceanu, de altfel, ca
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]
-
iureșul educațional „revoluționar“. Acel curs dirijat de la Moscova se producea în climatul postbelic al revanșei URSS, cel puțin față de țările coaliției fasciste din care făcusem parte. Se mai adăuga nevroza „războiului rece“, o noutate ce aducea alți nori pe cerul planetei, iscând altă neîncredere, altă spaimă și altă încrâncenare. Un „amănunt“ uitat: ocupația sovietică De această stare tensionată, amintită în eseul anterior Istoria ca pamflet, erau încărcate, prin urmare, Ordinele de zi transmise de URSS țărilor satelit, constrânse să respire în
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
Populația planetei este pe cale să atingă cifra de șapte miliarde de locuitori chiar luna aceasta - de la doar trei miliarde de locuitori, acum 50 de ani, conform Russia Today, care citează Departamentul pentru populație al ONU. Același departament va organiza o serie de
Populaţia Terrei va atinge şapte miliarde de oameni în luna octombrie () [Corola-journal/Journalistic/25078_a_26403]
-
-i lovesc pe jurnaliști sursele de informații doar cu vești despre șeful serviciilor de informații, degeaba. Mai interesant e Adevărul, care lansează ipoteza că Băsescu are convorbiri secrete la Wahington pe tema gazului de șist, noua sursă de energie a planetei. Nu m-ar mira să discute și despre extraterești, cu Obama, sau măcar cu Biden, dacă nu e șeful acasă. Ce mi-e un OZN, ce mi-e flacăra gazului de șist sau laserul cu care i-am bătut pe
Cine i-a aranjat cu adevărat vizita lui Băsescu la Casa Albă () [Corola-journal/Journalistic/25228_a_26553]
-
Să-ți fie rușine, Dinu Patriciu! Gândul merge cum poate. Cum poate Franța să câștige 35 la sută din petrolul libian, cum poți să-ți calculezi taxa auto, cum poți să-ți înviorezi tenul cu ajutorul cafelei, cum poți să răcești planeta cu un balon cu heliu și un furtun de 23 de kilometri. Chiar dacă nu apare ”cum” în toate titlurile, cam ăsta e șpilul. Mai rămâne să aflăm cum poți să faci un ziar, copiind știri din tabloidele britanice, cu doar
Ziare la zi: Nu-i mătase ca ariciu, nici penelist ca Patriciu. PAMFLET () [Corola-journal/Journalistic/25327_a_26652]
-
Elena Badea Am ajuns să consumăm 200 de litri de apă la o cafea, nu 100 de mililitri, iar în 2030 vom avea nevoie de două planete ca să trăim, este scenariul apocaliptic pe care îl previzionează specialiștii de la Fundația Mondială pentru Mediu (World Wide Fundation - una dintre cele mai mari organizații de mediu din lume). Potrivit celor de la WWF, din cauza creșterii populației și a urbanizării, dacă omenirea
Avertisment dur: În 2030, omenirea va avea nevoie de două planete by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/25351_a_26676]
-
creșterii populației și a urbanizării, dacă omenirea va continua să risipească apa și hrana, Terra va rămâne fără apă potabilă și fără pământ fertil, scrie stirileprotv.ro. Calculele făcute de WWT arată că cei 7,2 miliarde de oameni ai planetei noastre consumă cu o viteză mai mare cu 50% decât cea de regenerare a Pământului. Doar pentru o banală cafea cu lapte, se consumă 200 de litri de apă, deoarece paharul implică un consum de apă, linguriță, capacul de plastic
Avertisment dur: În 2030, omenirea va avea nevoie de două planete by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/25351_a_26676]
-
viață și de moarte. Pe de alta, multe „nume mari” ce par umbra cenușie a unor vedete care, cândva, chiar jucau fotbal. E limpede că în țările cu campionate intens competitive, unde s-au adunat cei mai buni fotbaliști ai planetei, s-a instalat o iremediabilă apatie. Ideea de a lupta pentru gloria pură, pentru „steag și stemă”, s-a cam perimat. Naționalismul, oricât ar fi el de înălțător, nu prea-ți dă de mâncare. Și nici nu te face mai
Cu mult regret, despre Brasil 2014 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2448_a_3773]
-
Lavalului într-un ritm accelerat, din ce în ce mai constituie locul nașterii candidatului Rata șomajului vizibil. În loc de încheiere se cuvine a fi prezentat un caz imigranților este de trei ori mai mare față de cei născuți în interesant. În condițiile în care majoritatea țărilor planetei au Canada. Este dureros, dar nu trebuie ascunsă realitatea stabilit ca, primarii orașelor să nu aibă dreptul să candideze la crudă. Mulți se mută în alte provincii anglofone din vecinătate. mai mult de două mandate, primarul orașului Laval, Gilles Alții
Laval, oraş încărcat de legende. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_54]