667 matches
-
comune, într-o limbă abstractă, chiar trivială. Florile Bosforului, un fel de "orientale", nu satisfac, nici prin lexic, nici prin senzații, setea noastră de exotic. Puerilitatea și dulcegăria stăpânesc. Însă Bolintineanu cunoștea direct Orientul, și unele imagini, fără a avea plastica de smălțuitor a lui Th. Gautier, sunt interesante, dovadă aceea a Ioanei, "romînă macedoană": Are-n meși piciorul ei, Nud, alb, mic, ca o Diană, Sub al persicii tulei, Sub șalvarii de sultană! Anteriu de selemie Cu dalgal de fir
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
are un fonetism studiat care traduce ideea poetică direct, fără asociații plastice. Vestitele versuri: Un orologiu sună noaptea jumătate, În castel la poartă oare cine bate... surprind prin un ce horcăit, cavernos, printr-o cadență de mașinărie. Bolintineanu mai posedă plastica dinamică, însușirea de a strânge într-o linie răsucită toată virtualitatea unei mișcări, încît, tăiate, unele versuri apar ca niște momente în perpetuă desfășurare cu capetele infinite: Pe un cal ce mușcă spuma în zăbale, Printre zi și noapte, el
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
până la completa istovire, iar replicile Luceafărului sunt formulistice, fiindcă el , neavând suflet empiric, nu poate găsi relații și expresii noi: Din sfera mea venii cu greu Ca să-ți urmez chemarea, Iar cerul este tatăl meu Și mumă-mea e marea. Plastica ideilor este și aici extraordinară. Chaosul are văi, izvoare, mări. Acolo nu-i "hotar", și vremea (ca o apă) n-are puterea de a se umfla în puțul ei și a ieși din "goluri": Căci unde-ajunge nu-i hotar, Nici
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
apocalipticul. Ea e vizionară și teroristă. Războiul apare monstruos, universal, hotărât de trâmbiți divine. Coloana e o turmă de vite, bordeiul o mare bestie strivită, priveliștile sunt crispate, halucinante. Starea de spirit e pânda, așteptarea dementă. Poetul a aplicat această plastică și în vederea unei poezii de idei, cu interesante sugestii. IONEL TEODOREANU Deși înrîurită în chip vădit de Jules Renard, Anghel, Delavrancea (poate și de Meredith), literatura lirică și imagistică a lui Ionel Teodoreanu, trăind aproape exclusiv din evocarea vârstei infantile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și suferind. G. TOPÎRCEANU Autor de "parodii originale" care dovedesc un proces mimetic superior, G. Topîrceanu (1890-1937) poate crea sub aparența de pastișă. Parodia după Al. Depărățeanu, Viața la țară, are o idee proprie, aceea a inconfortului rural, și o plastică personală: Când te duci pe drumul mare Trec, mișcând domol din coadă, La plimbare, Spre livadă, Este praf de nu te vezi. Ale satului cirezi. Poetul are fiorul solitudinii silvestre, sentimentul solemn al geologicului, verificabile chiar în poeziile cu ușor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sau înfășurarea; cele caracterizate prin intervenția directă în masa lemnoasă. Specialistul în arta populară, Tancred Bănățeanu (2), afirmă: Sculptura, modelarea volumelor este specifică detaliilor arhitecturale: stâlpi de casă (deregi), de poartă, mici obiecte de uz, ceea ce se numește de regulă „plastica mică”. Crestătura, ornament realizat cu multă migală, se aplică obiectelor mărunte, pe spații nu prea mari și conturează anumite linii. Se întâlnește în special la furcile de tors, linguri etc. Incizia, desenarea cu vârful cuțitului pe lemn și apoi colorarea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
este unul de factură predominant pozitivistă, sprijinit însă și pe câștigurile de abordare și de metodă ale anilor ’60-’80 din secolul trecut. Și-a îndreptat atenția, de asemenea, spre relațiile care pot fi stabilite între opera literară și cea plastică, spre istoria culturii sau spre aspectele teoretice ale lexicografiei literare. Cartea din 1983, Lucian Blaga și cultura populară românească, dezvoltă și adâncește concluziile din teza de doctorat și constituie o documentată și convingător argumentată incursiune în analiza operei scriitorului, dintr-
TEODORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290144_a_291473]
-
Politehnică ș.a. Va colabora asiduu la „Revista germaniștilor români”, „Înmuguriri” (1933-1940, al cărei director va fi), „Propilee literare”, „Convorbiri literare”, „Revista limbii și culturii germane” ș.a., cu studii și articole (Eduard Mörike, 1936, Poezia Germaniei noi, 1940, Expresia figurii în plastica Evului Mediu german, 1942, Vechi traducători germani ai poeziei românești, 1969 ș.a.). Printre preocupările sale didactice s-a numărat elaborarea de manuale și cursuri de limba germană pentru toate gradele, ca și a unor lucrări de specialitate: Istoria pedagogiei (1923
TEMPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
interviuri cu scriitori, articole, cronici, nu numai literare: scurte comentarii despre poezie semnează Tania Radu și H. Cândroveanu, despre cărți de critică se pronunță Constantin Crișan, pe teme de folclor scrie Ilie Purcaru, de film se ocupă Horia Pătrașcu, despre plastică scrie Tudor Octavian. Sub titlul „Atelier literar”, Geo Dumitrescu își continuă în „Flacăra pentru minte, inimă și literatură” rubrica adresată poeților în devenire, adevărat cenaclu literar prin corespondență, prin care au fost descoperite nu puține talente. Sunt prezenți cu colaborări
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
noastră este citită, dorim să sprijinim și să promovăm o literatură majoră, a marilor probleme, o literatură a acestei societăți, o literatură a curajului, o literatură a adevărului. De asemenea, pentru că suntem un cenaclu de poezie, de muzică și de plastică, vom sprijini acea muzică și acea plastică mai apropiate sufletului tinerelor generații [...]. Vom ieși în public, în mijlocul țăranilor, muncitorilor, funcționarilor, studenților.” Au citit poeme Ion Gheorghe și debutantul Ștefan Dumitrescu (textele acestuia fiind comentate de cei prezenți). Au cântat Doru
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
E un castel, Îngerii). Răzvan Chivăran publică un fragment de roman sub titlul Părintele Sofronie. Secțiunea publicistică găzduiește semnăturile lui Arșavir Acterian, Mircea Palodă, Stanciu Stoian. La „Cronica plastică”, „subtilul și finul tânăr critic” Eugen Ionescu scrie despre Aspecte ale plasticii și ale culturii. După ce neagă existența organică a unui bizantinism „cu rădăcini înfipte în solul românesc”, Eugen Ionescu pune sub semnul întrebării „spiritul de finețe” al intelectualilor noștri din întâia generație, ca și prezența în arta lor a unui stil
FREAMATUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287084_a_288413]
-
au considerat contribuția lui F. la scrierea acestei piese ca fiind mai mult declarată decât reală. Lectura ei relevă însă două stiluri diferite de rezolvare poetică a acțiunii, Adrian Maniu fiind lesne detectabil în secvențele care apelează cu deosebire la plastica imaginilor și la adaosul de poeticitate concretizat în construcții lirice luminoase, definite prin eleganță și discreție. A doua componentă a piesei, de atribuit lui F., se distinge printr-o redactare spirituală, fluidă, în care cuvintele se adună în ritmuri de
FRODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287093_a_288422]
-
În nuvelele din volumul Vraja (1946), atmosfera pare a fi principalul personaj, căci D., puțin interesată de întâmplări, cultivă stările sufletești, ritmate după canoane discret muzicale. Tema caracteristică ar fi tocmai prelungirea existenței în spațiul artelor, corespondențele dintre arta sunetelor, plastică, literatură și elementele vieții cotidiene definind idealul moral. Situațiile nu sunt decât puncte de plecare ale unor atmosfere sufletești. Interesul scriitoarei este îndreptat înspre lumea sufletească, a percepțiilor și a împrejurărilor favorabile „vrajei”. Ceea ce conferă narațiunii putere emotivă, dând nuvelelor
DELAVRANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286715_a_288044]
-
atenției creatorilor de spectacole. Nopți albe și zile negre (1992) cuprinde amintiri din perioada care a urmat anului 1944 (fragmente apăruseră sub forma unui serial intitulat Memorii, în revista „Ardealul”). Volumul are certe calități literare, asigurate de fluiditatea și de plastica narațiunii; faptele, oamenii și împrejurările sunt rememorate calm, uneori cu umor reținut, informația, bogată, este dispersată cu grija evitării documentarismului. Anterior acestei cărți, C. publicase, la New York, volumul de amintiri intitulat Zile de istorie (1986). SCRIERI: Viața de glorie și
CARANDINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
din critica de artă clasică, Francastel, opune figurativul, nu "non-figurativității" artei abstracte, ci prejudecăților destul de răspândite, după care tabloul nu este decât redarea unui fragment din lumea înconjurătoare sau ilustrarea unei noțiuni formate la capătul unei alte activități decât cea plastică, și care nu acordă artelor plastice alt rang decât acela al unei abilități de redare prin tehnică a unei viziuni "naturale", imuabilă omului, sau altă valoare decât cea simbolică, "exprimată prin conținutul lor abstract". 50 51 Numitorul comun al acestor
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
noi eram copii veniți de la țară, n-aveam nici o noțiune specială legată de muzică. Apoi, vreau să evoc cei șase ani de studenție petrecuți la Cluj unde, în primul rând, exista o relație de prietenie apropiată între noi, cei de la plastică, și studenții de la Conservatorul "Gheorghe Dima". Dar era în lumea studențească obiceiul ca, duminica la ora 11:00, să mergem toată lumea la concert. A.V. Atunci se numeau "concerte educative". L.S. Nu veneau doar studenții de la "arte", veneau și cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
unul din cei "cinci poeți paradigmatici" ai literelor noastre din veacul abia încheiat, alături de Arghezi, Blaga, Ion Barbu, Bacovia!). Remarcînd că lui Lucian Blaga i-ar lipsi "un anume simț al realului", în favoarea "abstractivismului" care e o trăsătură caracteristică a plasticii expresioniste, ceea ce ar putea produce o defazare a autorului Poemelor luminii în raport cu actualul receptor, exegetul se întreabă și răspunde la chestiune în beneficiul poetului, fără ca totuși să se șteargă o umbră de incertitudine: "întrebarea finală legitimă, dincolo de orice retorică, după
O antologie de Marin Mincu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12557_a_13882]
-
textuală suverană ce dictează doar acele permutări sintactice și prozodice, incluse în legile interne ale textualizării". Nici Blaga n-ar fi izbutit a ,recupera" eul poetic, întrucît ,metoda" expresionistă pe care și-o însușește, cea a ,amplificării eului pînă la plastica strigătului", nu conduce decît, deviant, la ,dispersia în supraindividual". în schimb, cu Bacovia ,se înregistrează un eu poetic pentru prima dată cu adevărat constituit, dar este vorba de o accepție pe care o capătă acesta numai în receptarea actuală", în
O antologie a lui Marin Mincu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12581_a_13906]
-
mai în vîrstă știu că e un superlativ, căci din revista condusă de Dan Hăulică ne puteam face o idee despre cele mai valoroase apariții din literatura și publicistica mondială (nu doar beletristică, ci și „științe umane”), despre noutățile din plastică și teatru, în traduceri bune, alături de contribuții românești la nivelul celor străine. De unsprezece ani și jumătate, „Lettre...” e o bucurie trimestrială pe care o datorăm unor oameni cu pasiunea lucrului bine făcut: B. Elvin, Irina Horea, Alexandru Șahighian și
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13650_a_14975]
-
participare evidență, s-a cântat cu concentrare, cu inspirată comunicare pe care am regăsit-o atât la dirijorul Petru Andriesei, în definirea spațiilor simfonice mari ale Simfoniei în mi minor de Dvorak, cât și la dirijorul Dorel Păscu Rădulescu, în plastică sugestiva, atât de aerisita, a Suitei baletului "Peer Gynt" de Grieg. Solistul Concertului în do minor de Beethoven, a fost tânărul pianist moscovit Denis Burstein, muzical și dezinvolt, si, de asemenea, foarte tânără violonista Lisa Oberg, de origine româno-suedeză, un
Periplu european by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17649_a_18974]
-
poeme, în stilul imposibil al școlarului tocilar. Iată concluzia lui: "Setos de universalitate, prin metaforă să ăfoamea de Unuă desfășurată convingător, pe cuprinderi inedite sau reiterate, autorul ăMistretului cu colți de arginta impune scriiturii un tratament filosofic, o priză a plasticii imaginii de ultimă emisie, o sintaxa a constanței temperaturii lirismului românesc". Cel mai grav păcat al "Columnei" e absența spiritului critic. E debutat un domn care versifica, în 1999, leit Minulescu ("Eu am sorbit ades din cupă/ Dezamăgirilor amare,/ Încît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17670_a_18995]
-
fibre s-ar crispa degetele unui vînt prea tare" (Jurnal, 24.X.1899). Abstractizarea poate merge mai departe, îngăduindu-i lui D. Anghel să scrie: "cîteva discursuri își despletiră spiralele" (O amintire despre Verdi). Că retorica vremii avea afinități cu plastică secesionista o știam mai demult, din mărturia lui I. Petrovici privind cursul de logică al lui C. Rădulescu-Motru: "un stufăriș de teorii moderne, care alcătuiau un fel de zugrăveala ". Expansiunea imaginii anexează firesc spațiul mișcărilor interioare: "Zaimf de vis fluturător
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
se prejudicieze utilizarea operei comune sau drepturile celorlalți coautori." ... 3. Litera g) a articolului 7 va avea următorul cuprins: "g) operele de artă grafică sau plastică, cum ar fi: operele de sculptură, pictură, gravură, litografie, artă monumentală, scenografie, tapiserie, ceramică, plastica sticlei și a metalului, desene, design, precum și alte opere de artă aplicată produselor destinate unei utilizări practice;" 4. După litera i) a articolului 7 se introduce litera j) cu următorul cuprins: "j) operele de artă digitală." 5. Litera a) a
LEGE nr. 285 din 23 iunie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159059_a_160388]
-
de proiectare și în normativele în vigoare; - surse de inspirație, modele, model transformațional, inovație; - date metrice tridimensionale, proporții, modul; - conformarea volumetrica; - spațiul interior: planul orizontal, planurile verticale, planul de boltire, cromatică, finisajele folosite, componentele artistice (pictură, sculptură etc.), lumină, acustică; - plastică arhitecturală unitară. ÎI. Piese desenate 1. Încadrarea în unitatea teritorial-administrativă, cu indicarea pe planșa a altor bunuri imobile aparținând cultelor religioase, respectiv asociațiilor sau fundațiilor religioase, la scară 1/2.000 (lista în clar cu denumirea acestor bunuri) 2. Planul
REGULAMENT din 29 octombrie 2003 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de Avizare a Lacasurilor de Cult. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153549_a_154878]
-
majorează cu 1,62%. 3. În cazuri deosebite, când în clădirile de locuit amplasate pe arterele principale și în piețele din orașele reședință de județ și municipii, cât și în clădirile având fațadele din elemente prefabricate, se realizează lucrări de plastică arhitecturală și finisaje exterioare îmbunătățite, în conformitate cu prevederile art. 3 din Decretul Consiliului de Stat nr. 68/1975 , prețurile acestor locuințe se majorează cu valoarea lucrărilor respective, stabilită pe bază de deviz, în limita a 80 1ei m.p. suprafață utilă. Anexa
DECRET nr. 216 din 3 august 1981 privind modificarea unor reglementări referitoare la stabilirea preţurilor limită ale locuinţelor care se construiesc din fondurile statului, a preţurilor de contractare ale locuinţelor proprietate personală şi a preţurilor de vânzare ale locuinţelor din fondul locativ de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154137_a_155466]