1,323 matches
-
morală, delimitată empiric, având o semnificație tipologică și reprezentând un cadru metodologic adecvat pentru studiul unor chestiuni precum: moralitate, lege, contract, religie, spirit uman, etc. Comunitatea mijlocește accesul nostru la nivelul molecular al societății. (Bădescu, 2002: 140) Comte și Le Play se disting de ceilalți gânditori asupra fenomenului comunității prin aceea că nu abordează comunitatea în manieră tipologică. Astfel, la Comte, comunitatea are sens de "comunitate morală", bazată pe puterea puterea spirituală (inițial definită de Comte ca inteligență, apoi ca iubire
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Comte, comunitatea are sens de "comunitate morală", bazată pe puterea puterea spirituală (inițial definită de Comte ca inteligență, apoi ca iubire), pe coeziune. Principiul pe care se bazează comunitatea în viziunea lui Comte este forța morală și afectul. La Le Play, comunitatea este întâi de toate un fenomen empiric, de la care trebuie să pornească studiul societății. Ceilalți teoreticieni clasici abordează problematica comunității mai ales în maniera opozițiilor polare: ceea ce realizează Tönnies este continuat apoi de Max Weber, Karl Marx, Emil Durkheim
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ceea ce nu e sigur și rămâne imposibil de verificat trebuie luat În serios, dacă se dorește producerea de cunoștințe noi. Hub-urile managementului intermediar „Knowledge has to be given and taken. Knowledge is soul, and impromptu necessary, like jamming of jazz play.” Ba-ul spiralelor cunoașterii poate fi comparat cu un grup de muzicieni de jazz care improvizează Împreună. În funcție de ceea ce este (natura) și de ceea ce știe (competențe), fiecare intră Într-o ambianță cu ceilalți (ba), ce le mobilizează sensibilitatea și iscusința
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
on creative problem solving”, în T. Helstrup, G. Kaufmann și K.H. Teigen (eds.), Problem solving and cognitive processes: Essays in honor of Kjell Raaheim (pp. 119-144), Fagbokforlaget Vigmostad Bjorke, Bergen, Norvegia. Saracho, O. (1992), „Preschool children’s cognitive style and play and implications for creativity”, Creativity Research Journal, 5, pp. 35-47. Schaffner, K. (1994), „Discovery in biomedical science: Logic or intuitive genius?”, Creativity Research Journal, 4, pp. 351-363. Shapiro, R.J. (1970), „The criterion problem”, în P.E. Vernon (ed.), Creativity (pp. 257-269
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
puțin organizată, anumite persoane au mai multă putere decât altele, oricare ar fi baza acestei puteri și modalitățile de exercitare. Acest adevăr a fost multă vreme înrădăcinat în experiența societăților tradiționale. Evident, este cazul Vechiului Regim, pe care Frédéric Le Play îl preamărește atunci când afirmă că... ...în orice societate prosperă, fiecare respectă îndatoririle de subordonare fixate de tradiția speciei umane. Fiul ascultă de tată, soția de soț, servitorul de stăpân, cetățeanul de autoritatea civilă; de fapt, toți se supun recomandărilor legii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
religios, despre un grup de personalități din lumea culturii, dar și despre membri ai unor mișcări politice sau sociale. În tot cursul secolului al XIX-lea a persistat concepția tradițională a elitei Vechiului Regim. Era, mai ales, concepția lui Le Play, care nu definește elitele („autoritățile sociale”) decât făcând referință la valorile Vechiului Regim: Autoritățile sociale se recunosc, în orice loc ar fi după aceleași caractere. Ele păstrează cu religiozitate cutuma strămoșilor, pentru a o transmite descendenților. Sunt legate de muncitorii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în toate profesiile, ele nu numai că au aceeași practică, dar rezolvă în același fel chestiunile de principiu care dau loc, în zilele noastre, unor nesfârșite discuții; iar acest acord este el însuși cel mai sigur criteriu al adevărului (Le Play, 1941, II, p. 15). În această optică, în opoziție cu concepțiile saintsimoniene, principala funcție a elitelor este conservarea și restaurarea unei ordini sociale stabile prin repunerea la loc de cinste a valorilor tradiționale. În aceeași epocă, în privința republicanilor, accentul era
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Ideological Movements, The M.I.T Press, Cambridge. Laumann, Edward O.; Pappi, Franz U., Networks of Collective Action: A Perspective in Community Influence Systems, Academic Press, New York. Lazega, Emmanuel, 1998, Réseaux sociaux et structures relationnelles, PUF, colecția „Que Sais-je?”, Paris. Le Play, Frédéric, 1941, Œuvres, tome I, Principes de paix sociale: la famille; tome II, La réforme de la société. Le travail, Éditions d’histoire et d’art, Paris. Léotard, Marie-Laure de, 2001, Le Dressage des élites, Plon, Paris. Lewandowski, Olgierd, 1974, „Différenciation
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
personal spațiul plastic; să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice; • Domeniul Psiho-Motric să fie apt să utilizeze deprinderile motrice însușite în diferite contexte; să manifeste în timpul activității atitudini de cooperare, spirit de echipă, de competiție, fair play. INVENTAR DE PROBLEME Ce știm? Ce nu știm și vrem să aflăm? • Suntem copii • Avem o familie care ne protejează • Există fetițe și băieți • Ne place să ne jucăm • Mergem la grădiniță să învățăm • Ce sunt drepturile copiilor și care
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
amândouă privite ca manifestări ale limbajelor de creație, opuse celor de rutină. Numitorul comun al poeticului și al științificului este dat de tendința lor comună spre o densitate cât mai mare (atât sub aspectul game, cât și sub cel de play, pentru a folosi distincția operată în engleză), de depășire a logicii clasice (de plidă, importanța crescută a paradoxului), de inevitabilă criză lingvistică (lupta cu limbajul este esențială în știință, unde limbajul uman devine neputincios dincolo de universul macroscopic), de valorificare esențială
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
E testamentul lui, precis! țipă Janice isterică. E un mesaj de dincolo de mormînt! — Nu e deloc de dincolo de mormînt, Își pierde cumpătul Jess, Însă o văd, În timp ce se Îndreaptă hotărîtă spre DVD, cum s-a albit la față. Apasă pe „Play“ și se ghemuiește pe covor. Așteptăm cu toții În tăcere să apară imaginile. Și, deodată, iată-l pe Tom, cu fața spre cameră, pe fundal de cer albastru. Are pe el un tricou vechi verde cu guler și pare cam nedormit
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
face altceva decât să reducă interpretarea tocmai la reconfigurarea acelui sens unic, totalizator, modernist, inevitabil schematic, de care vrem să ne delimităm. Carmen Bujdei: Ar putea fi vorba de modelul critic propus de Spăriosu in The Wreath of Wild Olive: Play, Liminality and the Study of Literature, unde el sugerează posibilitatea revenirii la critica victoriană practicată de Arnold, Pater sau Wilde, la o critică ludică, nonagonistă, „eirenică” (criticul Înțelegând prin aceasta, În sens etimologic, de la grecescul eirene = „pace”, o critică mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
familiei 27 1.5. Principalele momente istorice ale studiilor (sociologice) despre familie 28 1.5.1. Reconstituirea formelor de familie din analiza miturilor 29 1.5.2. Studiile întreprinse de L. Morgan 29 1.5.3. Studiile lui Frederic La Play 30 1.5.4. Demersurile școlii americane de asistență socială 32 1.5.5. Cercetările postbelice 32 Capitolul 2 Strategii metodologice în studierea familiei 2.1. Particularități ale aplicării chestionarului 35 2.2. Metode și tehnici de investigare a orientărilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
specific - irochez -, ridicându-se deci problema reprezentativității. De mai multă vreme, cercetări concrete antropologice au arătat că familia monogamă a existat din zorii societății omenești. 1.5.3. Studiile lui Frederic La Playtc "1.5.3. Studiile lui Frederic La Play" Cercetări propriu-zis sociologice asupra familiei se consideră că au fost făcute prima dată de Frederic La Play în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. El pornește de la ideea că familia a involuat de la forma patriarhală (considerată ideală de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familia monogamă a existat din zorii societății omenești. 1.5.3. Studiile lui Frederic La Playtc "1.5.3. Studiile lui Frederic La Play" Cercetări propriu-zis sociologice asupra familiei se consideră că au fost făcute prima dată de Frederic La Play în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. El pornește de la ideea că familia a involuat de la forma patriarhală (considerată ideală de doctrina bisericească catolică) la forma ei modernă, specifică marilor aglomerări de populație legată de manufactură, comerț și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a involuat de la forma patriarhală (considerată ideală de doctrina bisericească catolică) la forma ei modernă, specifică marilor aglomerări de populație legată de manufactură, comerț și alte ocupații. Pentru el, familia nucleară modernă era deci o variantă degradată a familiei. La Play clasifică formele de familie în trei mari tipuri: familia patriarhală, în care fiii se căsătoresc și se stabilesc în aceeași gospodărie, pivotul familiei lărgite constituindu-l tatăl; familia instabilă (modernă), în care copiii părăsesc familia după căsătorie și devin independenți
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
gospodărie, pivotul familiei lărgite constituindu-l tatăl; familia instabilă (modernă), în care copiii părăsesc familia după căsătorie și devin independenți; familia tulpină (souche), în care unul singur dintre copii rămâne cu părinții, coabitând cu ei și cu propriii copii. La Play consideră că regimul patriarhal tinde să oprime indivizii și degenerează în rutină, în timp ce individualismul exagerat ce caracterizează familia modernă duce la distrugerea stabilității familiei. De aceea, pentru el, deși gânditor de nuanță catolică, tipul ideal este familia tulpină. Această formă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
exagerat ce caracterizează familia modernă duce la distrugerea stabilității familiei. De aceea, pentru el, deși gânditor de nuanță catolică, tipul ideal este familia tulpină. Această formă de familie reprezintă mediul optim capabil să lupte împotriva dezorganizării sociale. Însă F. La Play a rămas în istoria sociologiei mai cu seamă prin cercetările sale monografice asupra familiilor muncitorești. El a cules variate date (etnografice, demografice etc.) și s-a oprit mai ales asupra bugetelor de familie, efectuând studii intensive pe un număr însemnat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
avea în vedere că muncitorii formau o parte numeroasă a populației, în continuă dezvoltare. S-a oprit la familiile „prospere” pentru că dorea să propună în final un model de viață familială care să merite să fie generalizat. Cazul lui La Play este simptomatic pentru determinațiile socialului și alte stări de spirit societale asupra studiilor de familie. Tenta moral-religioasă în considerarea familiei moderne ca degradată este evidentă, după cum se evidențiază clar concepția evoluționist-simplistă (chiar dacă e văzută ca involuție). Nu este de neglijat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
moștenitor pe care evenimentele din Franța din 1870 l-au împotmolit însă (Segalen, 1987). Referindu-se la necesitatea de a nu ne lăsa robi pasiunilor noastre politice,ideologice și religioase în abordarea unui subiect științific, E. Durkheim îl citează pe La Play și arată că, așa cum pentru el familia patriarhală și tulpină este punctul de reper valoric, alți autori glorifică tipul modern de familie. Durkheim, profesând o concepție structuralistă despre familie, subliniază că familia modernă conține în ea formulele prescurtate ale dezvoltării
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
3.3.2), băieții mai mici alergând după fete cu gospodărie, statutul celibatarilor era la mijloc de drum, între servitori și rude (Segalen, 1987). De aceea, concepția ideologilor francezi din secolul al XIX-lea - în particular a lui F. La Play - care, indignați de instabilitatea și dezorganizarea familiei muncitorești, propuneau o întoarcere la familia tulpină era, dacă nu demagogică, cel puțin idilică. Argumentul că prin acest gen de familie se asigură autoritatea patriarhală și continuitatea valorilor între generații nu este suficient
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Ibidem. 36. McGuckin, Robert H., van Ark, Bart, „Performance 2002: Productivity, Employment, and Income in the World Economies”, p. 5; „Progress on the Lisbon Strategy”, Comisia Europeană, 2003, p. 2. 37. Honore, Carl, „A Time to Work, a Time to Play: France’s 35-hour Week: Shorter Hours Result in a Social Revolution”, National Post, 31 ianuarie 2002. 38. Trumbull, Gunnar, „France’s 35 Hour Work Week: Flexibility Through Regulation”, The Brookings Institution, ianuarie 2001. 39. „Making France Work”, The Wall Street
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ianuarie 2002. 38. Trumbull, Gunnar, „France’s 35 Hour Work Week: Flexibility Through Regulation”, The Brookings Institution, ianuarie 2001. 39. „Making France Work”, The Wall Street Journal, 10 octobrie 2003. 40. Honore, Carl, „A Time to Work, a Time to Play: France’s 35-hour Week: Shorter Hours Result in a Social Revolution”. 41. Foroohar, Rana (coord.), „Eat, Drink, and Go Slow: The Post-Crash Backlash Against American Taste”, Newsweek International, Atlantic Edition, 2 iunie 2001. 42. „French Law: The Standard French Working
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Workplace, Career Press, Franklin Lakes, New York Bennis, W.G.; Nanus, B. (1985), Leaders: the strategies for taking charge, Harper & Row, NewYork. Berger, C.R., Chaffee, S.H. (ed.) (1987), Handbook of communication science, Sage Publications, Newbury Park. Berne, E. (1964) Games people play, Ballantine Books, New York Berry, L.; Houston J. (1993), Psychology at work, Brown & Benchmark Publisher House. Bîrzea, C. (1995), Arta și știința educației, Editura Didactică și Pedagogică, București. Bocoș, M.; Opris, D.; Opriș, M (2006), Cercetarea în domeniul educației religioase și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
al Cenaclului Flacăra, pe care îl va părăsi în 1975, când revine la profesia de inginer. Continuă să scrie în special despre fenomenul rock în „România literară”, „Scânteia tineretului”, „Contemporanul”. După 1989 este redactor-șef la „Independentul” (Deva, 1990), „Fair Play” (1990-1991), „Politichia și România” (1991), „Expres magazin” (1991-1992), „Telegraful de Prahova” (1997-1998), „Obiectiv” (Brașov, 2003). Înființează revista „Viața mondenă” și este director al publicației „VIP”, după care va fonda revista „Super-vip”. Este și director la „Vocea Valahiei” (din 2000) și
STANCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]