592 matches
-
era menținută. După cum era de așteptat, documentul acesta prevedea instituirea unui regim conservator și totalitar. Adunarea urma să fie alcătuită parțial din membri aleși, restul fiind numiți. Drepturile civile erau strict limitate, iar forțele armate beneficiau de privilegii speciale. În urma plebiscitului organizat în septembrie 1968 pentru aprobarea noii Constituții, guvernul a obținut 92 % din voturi în favoarea acesteia. Nu mai este nevoie să spunem că procentajul acesta a fost realizat prin metodele tradiționale folosite de orice guvern dictatorial. Deși Constituția a intrat
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Deși Constituția a intrat în vigoare în noiembrie 1968, șapte din prevederile ei au fost suspendate, iar țara a rămas sub dominația legii marțiale. În 1969, cînd Papadopoulos a decis că monarhia trebuia abolită, a fost organizat un al doilea plebiscit, cu rezultate previzibile. Grecia a devenit astfel republică; Papadopoulos a fost ales președinte pe o perioadă de opt ani. Programul dictaturii militare era în mare parte negativ. Reforma din învățămînt a lui Papandreou a fost de asemenea abolită și mulți
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
guvernul lor au fost condamnați pe viață. Pentru a forma un guvern stabil, Karamanlis a stabilit ca alegerile să aibă loc în noiembrie 1974, adică doar la patru luni după restabilirea guvernului constituțional, după care urma să fie organizat un plebiscit în privința monarhiei. După înlăturarea dictaturii militare, politica și-a reluat, ca de obicei, cursul. Și-a făcut apariția un nou spectru de coaliții politice. În extrema dreaptă a acestuia, Uniunea Națională Democrată era singurul partid care susținea monarhia și simpatiza
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a primit 60 de locuri. PASOK a cîștigat 14 % și 13 locuri. Alte partide de stînga care făceau parte din coaliția EDA au obținut 9 % și 8 locuri. Uniunea Națională Democrată, cu doar 1,1 %, nu avea nici un reprezentant. În plebiscitul din decembrie în privința monarhiei, 69 % au votat împotriva întoarcerii regelui. O problemă majoră a trecutului fusese astfel rezolvată: Grecia rămînea republică. Cu autoritatea confirmată de un mandat popular, Karamanlis putea trece la schimbarea componenței guvernului. Noua constituție emisă în 1975
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
este covârșitoare. Mult mai târziu, Albéric Cahuet avea să consemneze ceea ce mulți istorici și-au însușit și transmis, adică autorii Convenției din 1858 nu s-au gândit să prevadă eventualitatea unei duble alegeri; „românii profitaseră abil de această lacună. Dublul plebiscit, deși era contrar spiritului Convenției, nu o viola în mod deschis”. Lăsând la o parte confuzia despre „dublul plebiscit”, perfect legal (deși nu era plebiscit), nu-i mai puțin limpede că Albéric Cahuet nu vedea în actul din 24 ianuarie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
autorii Convenției din 1858 nu s-au gândit să prevadă eventualitatea unei duble alegeri; „românii profitaseră abil de această lacună. Dublul plebiscit, deși era contrar spiritului Convenției, nu o viola în mod deschis”. Lăsând la o parte confuzia despre „dublul plebiscit”, perfect legal (deși nu era plebiscit), nu-i mai puțin limpede că Albéric Cahuet nu vedea în actul din 24 ianuarie 1859 o încălcare a literei Convenției din 1858. Din motive de oportunitate politică, Al. I. Cuza a calificat, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au gândit să prevadă eventualitatea unei duble alegeri; „românii profitaseră abil de această lacună. Dublul plebiscit, deși era contrar spiritului Convenției, nu o viola în mod deschis”. Lăsând la o parte confuzia despre „dublul plebiscit”, perfect legal (deși nu era plebiscit), nu-i mai puțin limpede că Albéric Cahuet nu vedea în actul din 24 ianuarie 1859 o încălcare a literei Convenției din 1858. Din motive de oportunitate politică, Al. I. Cuza a calificat, în octombrie 1859, Convenția drept o creație
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
eșua, experiența ar rămîne interesantă. Cîștigă politica loviturii de forță îmbinată cu un legalism de fațadă. O proclamație publică anunță poporului candidatura prințului chiar înainte ca acesta să-și fi dat acordul. Într-un timp foarte scurt se organizează un plebiscit, de unde rezultă, după Brătianu, că "cinci milioane de români își aclamă suveranul, pe prințul Carol". Camera ratifică plebiscitul... Lui Carol nu-i rămîne decît să descopere Principatele. El se informează și-i primește la Düsseldorf pe Brătianu și pe Davila
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
publică anunță poporului candidatura prințului chiar înainte ca acesta să-și fi dat acordul. Într-un timp foarte scurt se organizează un plebiscit, de unde rezultă, după Brătianu, că "cinci milioane de români își aclamă suveranul, pe prințul Carol". Camera ratifică plebiscitul... Lui Carol nu-i rămîne decît să descopere Principatele. El se informează și-i primește la Düsseldorf pe Brătianu și pe Davila, inspectorul general al serviciului sanitar român și pe bătrînul aghiotant al prințului Cuza. "Doctorul Davila îi arată prințului
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
proba alegerilor care au loc din patru în patrii ani. Longevitatea lor se explică prin voința prințului și prin structurarea partidului liberal care se stabilește în țară din 1866, an în care s-au creat centre de propagandă cu prilejul plebiscitului de întronare a lui Carol și a primelor alegeri parlamentare. Liberalii dispun de jurnale, fondează grupuri ca Societatea amicilor Constituției. Mai organizează adunări publice prin sate pentru ca "...tot românul să-și cunoască drepturile și datoriile de om și de cetățean
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Istoriografia ungară pune în lumină refuzarea unirii de către socialiștii internaționaliști reuniți la Budapesta pe 31 decembrie: "Congresul revendică dreptul tuturor românilor din Ungaria, din Transilvania și din Banat de a putea să-și constituie un stat independent pe baza unui plebiscit deschis tuturor naționalităților'". Ruptura româno-ungară se amplifica din ce în ce mai mult. PARTEA A III-A LUPTELE DINTRE CELE DOUĂ RĂZBOAIE CAPITOLUL I România Mare, o democrație de tip occidental? SENSUL VICTORIEI? România Mare de la 1919 a apărut după un război național și
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Banatului între sîrbi și români înțelegere la care ajunseseră negociatorii -, să se ridice împotriva respingerii de către americani a unirii Basarabiei cu România, atîta vreme cît în Rusia nu se va forma un nou guvern și nu va fi organizat un plebiscit. Omul de stat estimează că el este mai bine plasat decît cei patru Mari pentru că el cunoaște terenul: Există două probleme pe care noi le cunoaștem mai bine decît voi pentru că noi sîntem mai aproape", declară Brătianu la 10 iunie
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
16 septembrie România devine un "stat național legionar". Teroarea legionară se instalează aici. 1941 Ianuarie Antonescu începe proba de forță contra legionarilor 22 ianuarie Legionarii proclamă dizgrația Coducătorului 23 ianuarie Cu sprjinul Berlinului, Antonescu lichidează insurecția legionară 2 martie Un plebiscit aprobă politica dusă de Conducător 27 martie O nouă serie de măsuri antisemite 22 iunie Germania declară război Uniunii Sovietice: trupele germane și române trec Prutul Sfîrșitul lui iunie Masacrarea populației evreiești din Iași Sfîrșitul lui iulie Toate teritoriile abandonate
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
l-au adus pe culmi. Căci fără astfel de idei săbiile sînt de carton, puterea doar un foc de paie. Toate alegerile, toate actele vieții cotidiene, munca, iubirea, căutarea adevărului, lectura unui jurnal și așa mai departe, devin tot atîtea plebiscite în numele conducătorului. Autoritatea lui, deținută prin consimțămîntul maselor și după aceea extorcată, are la bază sufragiul universal, adică are o formă democratică. Să nu uităm că și Hitler, și Mussolini au devenit șefi de guverne în urma unor alegeri obișnuite pe
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ei înșiși singurul recurs împotriva represiunii pe care tot ei o exercită, în așa fel încît autoritatea lor să fie limitată doar de propria lor voință. Acești lideri prestigioși sau charismatici păstrează intacte zonele din afara democrației. Reafirmă egalitatea maselor prin plebiscit regulat. Convocate și interogate, ele pot răspunde liderului prin da sau nu. Dar nu au nici o posibilitate autentică de a se reuni pentru a delibera. Nu sînt obișnuite să discute deciziile conducătorului, nici să-i dea sfaturi. Singurul lucru la
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a delibera. Nu sînt obișnuite să discute deciziile conducătorului, nici să-i dea sfaturi. Singurul lucru la care se pricep ele și sînt autorizate să-l facă este de a sancționa o politică și, la rigoare, de a o respinge. Plebiscitul este semnul unei libertăți la care masele renunță prin chiar exercitarea lui. În cazul în care nimeni nu primește mandatul puterii, putem vorbi despre democrația despotică a unui partid birocratic și anonim. Acționînd în felul unui consiliu de administrație sau
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
vîrf (comitet director, birou politic, secretariat etc.) în funcție de gradul de asemănare cu un prototip uman și de loialitatea față de partid. Apoi sînt supuși ratificării populare care adesea e formală și mecanică, ca în Mexic sau Polonia. E un soi de plebiscit asupra conducătorului anonim fragmentat într-o sumă de indivizi și camuflat în alegeri, fiind de fapt un sufragiu universal. În ambele cazuri, marja de libertate a persoanelor, a comunităților este redusă, iar voința lor de a controla treburile publice e
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
iar mulțimea să-l însoțească la ghilotină cu aceleași imprecații cu care le-a însoțit pe victimele de el condamnate. Credincioșii se năpustesc întotdeauna cu furie asupra statuilor vechilor lor zei"214. Excepția a devenit regulă. Chiar ales și supus plebiscitului, într-o epocă a mulțimilor un conducător este prin definiție un uzurpator. Acest fapt determină natura prestigiului și puterii sale, calitățile tipului său compozit care acum ne este familiar. Să ne amintim ingredientele ce intră în alcătuirea formulei sale: facultățile
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
simplu pretind că soluțiile lor corespondeau la un moment dat unei anumite realități. Să ne apropiem mai îndeaproape de problemă 324. II Etichetele fixează ideile. Le Bon își dorește o democrație a maselor reunite în jurul unui conducător, și în care plebiscitul prin vot și manifestații să confirme legătura de suveranitate ce-i unește. Tarde pledează pentru o democrație a publicului, pe care presa sau, mai general, media, să o constituie și să o reconstituie după cum actualitatea însăși o cere. El pledează
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
acestea reprezentau succesul necesar pentru a-și menține ascendentul de conducător indiscutabil. Și atunci, ca și acasă, juca în fața unui public deja cucerit rolul de erou și de tată. Extraordinarul lui prestigiu îl autoriza să apeleze la referendum, la aceste plebiscite regulate pe care un om lipsit de charismă trebuie să le evite. Fiecare dintre ele reprezentau o ocazie unică de a reconstitui, dincolo de partide, de clase, de regiuni, scena invizibilă și omniprezentă a mulțimii adunate în jurul conducătorului ei: de Gaulle
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
uita, desigur, cota de popularitate a personajelor politice, cu fluxul și refluxul ei. În fiecare săptămînă ziarele publică rezultatele acestor sondaje, se substituie dezbaterii publice, tranșînd problemele în locul nostru. Pe scurt, sondajele de opinie, interogînd diverse tipuri de public, înlocuiesc plebiscitele solemne și pasionale pe care nu și le-ar putea asuma decît un lider dotat cu prestigiu. Am putea citi, în toate chestionarele ultimilor ani, un simplu exercițiu statistic, iar în aceste tablouri ale opiniei o simplă informare asupra stării
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
guvernului Kogălniceanu. Cuza a preferat să mențină cabinetul și să dizolve forul legislativ. Lovitura de stat din 2 mai 1864 a fost însoțită de o proclamație către armată și una către popor. La scurt timp, a propus spre aprobare prin plebiscit, Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris și proiectul legii electorale. Marile puteri recunoșteau în iunie 1864 modificarea convenției și dreptul Principatelor de a schimba legile ce priveau organizarea lor internă. Potrivit prevederilor statutului, puterea executivă avea dreptul să emită, în timpul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
rapidă, și pregătirea de luptă a poporului. În acest climat de mobilizare generală, era elaborată o nouă constituție, iar în exterior era extinsă activitatea diplomatică, conformă cu interesele românești. Cu sprijinul Franței, era adus în România și proclamat principe prin plebiscit, Carol de Hohenzollern, rudă a regelui Prusiei, și văr cu Napoleon al IIIlea, împăratul Franței. Aducerea în țară a unui principe străin era o soluție eficientă și sigură pentru stabilitatea politică și socială. La 25 aprilie 1866, Carol accepta propunerea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
care îi vor reprezenta și ar putea forma guvernul, există un număr din ce în ce mai mare de situații în care cetățenilor li se cere să își exprime părerile asupra unor anumite teme prin intermediul referendumurilor sau inițiativelor populare, sau să sprijine liderii prin plebiscite. Metodele folosite pot oferi oamenilor posibilități mai mari sau mai mici de a participa. Există astfel diferențe în proceduri. Cu inițiativele populare, alegătorii pot sugera ca o temă să fie supusă votului popular pentru a forța discutarea ei în forurile
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și a practicanților politicii deopotrivă. Două argumente au fost înaintate în mod tradițional împotriva participării populare directe: * Se susține că liderii autoritari începând cu Napoleon și terminând cu unii conducători contemporani au abuzat de aceste proceduri: referendumurile se transformă în plebiscite. * Se susține și că referendumurile tind să fie conservatoare sau negative: exemplele australiene și elvețiene vin în sprijinul acestei afirmații (Livingston, 1956: 116-28; 183-98). Creșterea folosirii referendumurilor În ciuda acestor critici, tehnica referendumului a ajuns să fie folosită din ce în ce mai mult în
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]