1,132 matches
-
invitat Amnesty International să-i viziteze țara în februarie 1978. Guvernul coopera cu organizația de supraveghere a respectării drepturilor omului, iar în raportul întocmit nu se menționau nici un fel de practici discriminatorii, anormale 1926. În martie, Ceaușescu a declarat la Plenara Comună a Consiliilor Oamenilor Muncii de Naționalitate Maghiară și Germană că "în activitatea noastră există, încă, unele lipsuri și se mai fac, încă, greșeli", dar a promis delegaților că partidul "va elimina aceste greșeli"1927. S-a referit, apoi, la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Burtică era un vechi membru de partid și lucra de mult timp cu Ceaușescu 2154. Acesta a căzut total în dizgrație cînd liderul român l-a dat afară din partid și a explicat aceste măsuri în mod public, la întrunirea Plenarei Lărgite a Comitetului Central, de pe 1-2 iunie 1982. El le-a spus delegaților: "N-aș vrea să aibă cineva impresia că cele întreprinse recent în Ministerul Comerțului Exterior... sînt numai niște măsuri de rutină sau că ele au fost întreprinse
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ocazia aniversării zilei sale de naștere, 26 ianuarie, apoi, la împlinirea a 20 de ani de la alegerea sa ca secretar general, pe 26 martie și a 20 de ani de la istoricul Congres al IX-lea, de pe 24 iulie 2295. La Plenara CC al PCR, de pe 27 martie, Ceaușescu le-a mulțumit delegaților pentru votul de încredere prin care aceștia l-au reales în funcția de președinte al României. El a declarat auditoriului, printr-o frază pe care o considera umilă: În
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de drepturile omului. Vizita lui Shultz avea ca prim scop transmiterea acestui mesaj personal lui Ceaușescu. În vreme ce Shultz se pregătea pentru vizita în Europa de Est, Ceaușescu își pregătea compatrioții pentru o altă iarnă grea și austeră. Într-o cuvîntare susținută la Plenara CC al PCR, pe 13 noiembrie, acesta le-a spus delegaților că România trebuie să exporte o cantitate mai mare de carne. Fiecare județ trebuia să livreze statului o anumită normă. Restul de carne putea rămîne în județul respectiv. El
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dosar zecimal 1950-1954, RG LM 103, bobina nr. 2, Arhivele Naționale. În iulie, Pauker avea să devină ministru de Externe. 715Raport al delegației Partidului Muncitoresc Român la cel de-al XXII-lea Congres al PCUS, prezentat de Gheorghe Gheorghiu-Dej la Plenara CC al PMR, desfășurată în perioada 30 noiembrie-5 decembrie 1961, "Agerpres", 10 decembrie 1961 716Stephen Fischer-Galați, The New Rumania, pp. 41-42; Idem, Twentieth Century Rumania, pp. 123-125 717Kenneth Jowitt, Revolutionary Breakthroughs and National Development: The Case of Romania, 1944-1965, University
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cutia 63, CO, dosare pe subiecte, Arhivele Centrale ale Casei Albe, Proiect de materiale prezidențiale Nixon 1535 Verzariu și Burgess, Joint Venture Agreements in Romania, Anexa B, pp. 35-39 1536 Ibidem, Anexa C, pp. 40-41 1537 Nicolae Ceaușescu, Expunere la Plenara C.C. al P.C.R., 20 noiembrie 1972, Editura Politică, București,1972, p. 9; și Ceaușescu, România pe drumul..., VII, 818 1538 Note, 17 noiembrie 1972, dosar JDE Note întîlnire cu președintele, 7 august-13 decembrie 1972, Note Ehrlichman, Proiect de materiale prezidențiale
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Congresului SUA, al 101-lea Congres, sesiunea I, 1989, vol. CXXXV, E1859 2540 Ibidem, p. E780 2541 RFE, Reportaj cu privire la Uniunea Sovietică, "Europa de Est", 1 aprilie 1989, p. 1 2542 CSM, 30 martie 1989, p. 7 2543 Nicolae Ceaușescu, Cuvîntare la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român, 27-28 iunie, 1989, Editura Politică, București, 1989, p. 6 2544 RFE, reportaj cu privire la Uniunea Sovietică, "Europa de Est", 10 decembrie 1989, p. 4 2545 Telecon, secția română, Departamentul de Comerț al SUA, 13 februarie 1990 2546
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
575 crime de război, 3.125 frontieriști, 429 tentative de sabotaj, 2.633 instigatori, 1.807 membri marcanți ai PNȚ, 5.732 diverși 87; - În primăvara anului 1950, numărul cererilor de emigrare ale evreilor: cca 220.00088; - 23-24 ianuarie 1950, plenara CC de persoane considerate a fi PMR - excluderea a 192.000 de elemente exploatatoare și dușmănoase, din care multe au fost Întemnițate; - 1951-1952, țărani arestați: 34.738, din care 22.008 chiaburi, 7.226 țărani mijlocași și 5.504 țărani
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În martie 1949 aveau să fie considerate ilegale chiar de către autoritățile comuniste În anii ’60 (ce-i drept, În contextul noilor lupte pentru putere din conducerea partidului 16). Pe 3-5 martie 1949 a avut loc celălalt eveniment important al lunii, Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român. S-a hotărât trecerea la „transformarea socialistă a agriculturii”, adică Înființarea gospodăriilor agricole colective și „limitarea chiaburilor”. Prin vocea liderului său, Gheorghe Gheorghiu-Dej, PCR Își expunea politica față de populația rurală: „Ne sprijinim pe țărănimea
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
5% din totalul populației; 2) țăranii săraci, 57%; 3) țăranii mijlocași, 34%; 4) chiaburii; 5) resturile moșierimii, ultimele două pături cuprinzînd 7%18. Practic, din perspectiva comasării terenurilor În mari gospodării agricole colective se anula reforma agrară din 194519. În comparație cu Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice din 1929, care cerea lichidarea culacilor, Plenara comuniștilor români stabilea ca obiectiv imediat „Îngrădirea” chiaburilor, ca apoi să se treacă la politica de „desființare completă a exploatării chiaburești la sate, mobilizând În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
resturile moșierimii, ultimele două pături cuprinzînd 7%18. Practic, din perspectiva comasării terenurilor În mari gospodării agricole colective se anula reforma agrară din 194519. În comparație cu Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice din 1929, care cerea lichidarea culacilor, Plenara comuniștilor români stabilea ca obiectiv imediat „Îngrădirea” chiaburilor, ca apoi să se treacă la politica de „desființare completă a exploatării chiaburești la sate, mobilizând În această luptă Întreaga țărănime muncitoare, când condițiile vor fi pregătite”20. Visul urât al țărănimii
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
colectivizării agriculturii; proporțiile represiuniitc "Reacție Și contrareacție În timpul colectivizării agriculturii ; proporțiile represiunii" Însuși Gheorghe Gheorghiu-Dej avea să prezinte În octombrie 1961, la Moscova, la Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, o dare de seamă, reluată la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 30 noiembrie - 5 decembrie 1961. Liderul de pe Dâmbovița afirma că peste 80.000 de țărani au fost arestați și trimiși În judecată Între 1949 și 1952, majoritatea „țărani muncitori”, eufemism utilizat În epocă
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
apărut Hotărârea CC al PCR În care erau criticate „erorile” din politica agrară a regimului. Se prevedea renunțarea la colectivizarea totală, accentuându-se importanța Întovărășirilor agricole, adică a asociațiilor voluntare de producție, În care fiecare țăran Își menținea proprietatea 57. Plenara CC al PCR din 19-20 martie 1953 a marcat o nouă schimbare În privința politicii agrare. Campania de colectivizare era Încetinită, Încheindu-se astfel „primul asalt organizat de elita comunistă asupra țărănimii”. Era și primul eșec Înregistrat de comuniști de la preluarea
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
că vor scăpa situația de sub control În contextul retragerii Armatei Roșii (tocmai În 1958). De aceea este corect să vedem represiunea de la sfârșitul anilor ’50 ca fiind una preventivă, urmărindu-se evitarea unei revolte de amploare 62. Tot printr-o Plenară a CC al PCR, la 26-28 noiembrie 1958, s-a decis alături de reluarea industrializării și imprimarea unui ritm mai rapid pentru colectivizarea agriculturii 63. Anii următori au reprezentat o revenire a mișcărilor protestatare În mediul rural. Au izbucnit revolte ale
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
generau ușor abuzuri. Abia În 1952 Secretariatul Comitetului Central al PRM a elaborat „Indiciile de bază pentru identificarea gospodăriilor chiaburești”22. A fi Încadrat „chiabur” era din capul locului echivalent cu a fi „exploatator”, „dușman de clasă”, „element dușmănos”. La Plenara CC al PMR din 3-5 martie 1949 privind transformarea socialistă a agriculturii, Gheorghiu-Dej recomanda „politica de Îngrădire a chiaburimii” și educarea țăranilor săraci asfel Încât să lupte „necruțător Împotriva chiaburilor, acești exploatatori odioși ai țărănimii muncitoare”23. Implicat direct În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
găsi Întotdeauna. Dar pentru nebuni societatea noastră socialistă dispune de mijloacele necesare, inclusiv cămașă de forță. Însăă noi dezvoltăm pe o scară largă medicina. Sperăm că În viitorul apropiat vom dezbate problema perfecționării activității de ocrotire a sănătății la o plenară a Comitetului Central al partidului. Chiar și pe acești nebuni Îi putem trata cu mijloace mai moderne, pentru a nu mai recurge la cămașa de forțăă 1. Cadrul legaltc "Cadrul legal" Internările forțate erau reglementate, În România socialistă, prin Decretul
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
spiritul efortului depus de partid pentru obținerea unui „front cultural unitar”29. Create ca forme de alianțe electorale Între partid și obște În momente de apoteoză și schimbare, „fronturile” legiferate din 196530 (pe când Gheorghe Gheorghiu-Dej mai trăia) și 196831 (după Plenara CC de demascare a abuzurilor săvârșite În timpul lui Dej) ratifică și completează această formă de mobilizare specifică regimurilor totalitare care Încearcă să devanseze prin fidelizare și Îndoctrinare militarizată acțiunile cenzoriale propriu-zise. Ceaușescu participă la Adunarea Generală a Scriitorilor din 1968
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de la răscoala din 19077. 3) Un alt eveniment, aparent mai puțin important În economia simbolică a evenimentelor, dar care va deveni pregnant În următorii ani, este transformarea festivalului Cântarea României În festival național, fapt pe care Ceaușescu Îl anunța prin plenara CC a PCR Încă din 2-3 noiembrie 19768. Acest festival va deveni scena principală, exclusivă a spectacolelor de omagiere a președintelui. În articolul „Arhitect al Păcii” - În care face aluzie și la rolul jucat de Ceaușescu după evenimentele dramatice din
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
apel la muncitorii socialiști ca să-l abandoneze. De altfel, pentru IC, democrația burgheză este pe cale de fascizare: aceasta se traduce în Franța printr-o identificare a guvernelor radicale (reacționare și violent anticomuniste) cu fasciștii. La cea de a XIII-a plenară, apoi în fața Comitetului Central al PCF din ianuarie 1934, Thorez recunoaște erorile partidului francez. Or, tergiversările guvernelor radicale marcate de scandaluri întețesc nemulțumirea populară într-o țară unde criza se prelungește și favorizează creșterea agitației ligilor fasciste. Pericolul de instaurare
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
a lui Hitler. Foarte aproape de Friedrich Adler, Leon Blum și Emile Vandervelde i-au resimțit în mod profund efectele. Într-o primă etapă, acest faliment al unui partid socialist a părut să confirme justețea liniei celei de a XIII-a plenare a IC. Exemplul austriac a servit IC reafirmării credinței sale într-un viitor Octombrie roșu. Dimitrov publica în martie o Scrisoare deschisă muncitorilor vienezi în care tăgăduia unui asemenea partid [partidul socialist austriac] dreptul de a exista. În Franța, de la
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
mai poate fi vorba de consens în abordarea problemelor din interiorul partidelor și în privința Uniunii Sovietice. Comuniștii spanioli, în cadrul rezoluțiilor celui de al V-lea Congres din noiembrie 1954, abordează în mod clar problema cultului personalități. În august 1956, o plenară lărgită a comitetului central examinează această chestiune și afirmă că vrea să se protejeze de greșelile perioadei staliniste. Guy Hermet subliniază că pe plan tactic, plenara ratifică orientările expuse pentru prima dată în iunie în declarația comitetului central privitoare la
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
din noiembrie 1954, abordează în mod clar problema cultului personalități. În august 1956, o plenară lărgită a comitetului central examinează această chestiune și afirmă că vrea să se protejeze de greșelile perioadei staliniste. Guy Hermet subliniază că pe plan tactic, plenara ratifică orientările expuse pentru prima dată în iunie în declarația comitetului central privitoare la politica de reconciliere națională și de înlocuire a dictaturii pe cale pașnică 8. Începînd din acest moment, avîntul grevelor de sector sau regionale se manifestă cu adevărat
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
În 1956, pentru Zachariadis, a se prezenta drept cel mai bun discipol al lui Stalin nu mai este actual și dezbaterea asupra războiului civil și a atitudinii sale este deschisă. PCUS însuși organizează, în luna mai a aceluiași an, o plenară a KKE. La capătul acesteia, secretarul general este destituit pentru că a comis grave erori politice. Zachariadis este acuzat de a fi dus o politică stîngistă și aventuristă care a condus, printre altele, la înfrîngerea din 1949. Acesta este înlocuit cu
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
fiind în spatele frontului. Relații deosebite și personale se leagă astfel între Santiago Carrillo și Nicolae Ceaușescu, care îi va acorda de acum înainte tot sprijinul. Cît despre comuniștii greci, ei au cunoscut deja sciziunea la cea de a XII-a plenară a comitetului central. Partidul se dezbinase în privința chestiunilor importante ale politicii interne. Lovitura de stat a Coloneilor, din aprilie 1967, servește drept catalizator crizei ce se desfășoară într-o confuzie totală. Intervenția din Cehoslovacia determină crearea a două partide. În privința
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
aceștia se opuneau revoluției culturale ceaușiste, printr-o serie de pledoarii ținute chiar în fața președintelui PCR. Discursul este consemnat de Mircea Iorgulescu și reprodus de Alex Ștefănescu, Istoria literaturii române, p. 821-822, Refuzul revoluției culturale. 227 "reluate și dezvoltate la Plenara CC al PCR din 5 noiembrie, același an". Ibidem, p. 821. 228 Ibidem, p. 821-822. 229Ibidem, p. 841-842. 230Ibidem, 824. 231Alex Ștefănescu, Istoria literaturii române, p. 824. "pretindeau că îl sprijină pe Ceaușescu, numai pentru că el apără independența națională sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]