1,535 matches
-
nu înțelegea mare lucru, nefiind concentrată la ce spunea poeta în versurile sale, ci la ce-i spunea inima, și se uită la mama Minela, să vadă dacă există vreo ameliorare în starea sa fizică. Credea că nu-i în plenitudinea minții dacă în inconștient își dorea ca în seara asta Minela să nu se simtă bine și să nu-i urmeze pe barcă. - ”Dar eu, oare mi-aș dori să mai merg pe vaporaș? Ce ar spune mama Minela dacă
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
dăruiască. A fost alegerea și hotărârea sa, indiferent ce va urma după aceasta. Era primul său iubit căruia a avut curajul să-i încredințeze nestemata sa, pentru a o prelucra, a o șlefui și a o reda iubirii în toată plenitudinea splendorii sale. - Ștefan, dacă până acum tu m-ai sărutat și eu doar ți-am răspuns, acum te rog să te apropii, să pot a te săruta și eu. Dacă vei dori să-mi răspunzi, este problema și voința ta
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
privire la pretinsa încălcare a art. 138 alin. (5) din Constituție, privind imposibilitatea aprobării cheltuielilor bugetare fără stabilirea sursei de finanțare, se arată, în esență, că pentru a respecta principiul cooperării loiale între Parlament și Guvern și pentru a proteja plenitudinea de competență în materie de legiuitor primar a Parlamentului României, Curtea Constituțională a sancționat în jurisprudența sa doar comportamentul neloial al Parlamentului rezultat din nesolicitarea fișei financiare Guvernului, atunci când solicitarea este obligatorie întrucât se propun inițiative legislative care antrenează
DECIZIA nr. 126 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299850]
-
i se recunoaște o singură cale (contestația la notificare), chiar dacă este vorba despre o notificare vădit inadmisibilă, care nu întrunește condițiile prevăzute și definite în mod clar de lege. În schimb, în ceea ce privește debitorul, acesta beneficiază de plenitudinea drepturilor fără ca sancțiunea pentru exercitarea abuzivă/vădit ilicită să aibă caracter efectiv, raportat la beneficiile aduse, ex lege, pe baza comunicării notificărilor de dare în plată vădit inadmisibile. ... 12. În final, se mai susține că recunoașterea posibilității debitorului de a
DECIZIA nr. 99 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300373]
-
din Legea nr. 263/2010. ... 110. Reiterând, în procedura pronunțării hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de stabilire a normei incidente și de interpretare și aplicare a legii; judecătorul cauzei, în virtutea plenitudinii funcției sale jurisdicționale, este cel chemat să rezolve și posibile dificultăți de interpretare ori de corelare a unor norme juridice, fie ele neclare ori incomplete, folosind metodele de interpretare a legii, în acord cu principiile de drept, cu statuările doctrinare
DECIZIA nr. 198 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299869]
-
12 din 6 ianuarie 2012, în raport cu competența Curții Constituționale, cât și în cea de-a doua ipoteză indicată; în schimb, în cea de-a treia ipoteză o asemenea competență este exclusă. Totodată, în acest context, Curtea a reținut plenitudinea sa de competență în privința analizării tuturor condițiilor de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, decizia de a declanșa controlul de constituționalitate fiind una exclusivă, și subliniază faptul că, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, numai instanța constituțională
DECIZIA nr. 79 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300393]
-
că voința cedatului este utilă pentru a autoriza o operațiune prin care situația sa ar fi afectată datorită efectelor care îi sunt atașate. Cu alte cuvinte, în această ipoteză, consimțământul cedatului este configurat ca fiind o autorizare necesară pentru realizarea plenitudinii de efecte a cesiunii de contract. Astfel, se concretizează un echilibru între caracterul patrimonial al contractului, care ar presupune realizarea cesiunii fără consimțământul cedatului, și concepția subiectivă asupra acestuia, prin prisma căruia contractul apare ca o legătură între persoane, permițând
DECIZIA nr. 473 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295692]
-
privată. Prin urmare, textul constituțional al art. 44 stabilește atât obligația negativă a legiuitorului de a nu interveni printr-o dispoziție legislativă de stabilire a unei condiții excesive, de natură să împiedice titularul dreptului de proprietate să se bucure de plenitudinea dreptului său, cât și o obligație pozitivă a acestuia de a asigura valorificarea acestui drept și de a proteja titularul dreptului de proprietate (a se vedea în acest sens Decizia nr. 662 din 11 noiembrie 2014, precitată, paragraful 41). ... 41
DECIZIA nr. 669 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299865]
-
când desfășoară oricare dintre activitățile nepermise primei categorii. Prin urmare, în opinia autorităților, faptul că o persoană este vaccinată sau a trecut prin boală și diagnosticul a fost raportat direcției de sănătate publică este suficient ca aceasta să beneficieze de plenitudinea drepturilor și libertăților fundamentale, chiar dacă, în concret, aceasta este pozitivă COVID, dar fiindcă este vaccinată, nu mai este testată. Este un fapt general cunoscut că vaccinul îți oferă protecție doar pentru forme grave, nu și pentru forme ușoare. Persoanele
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
21/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 829 din 13 noiembrie 2014). Or, în aceste condiții, a solicita instanței supreme clarificări suplimentare cu privire la aspectele învederate în conținutul celor două sesizări echivalează cu o nesocotire a plenitudinii de jurisdicție a Curții Constituționale în domeniul controlului de neconstituționalitate“. ... 202. În altă ordine de idei, Înalta Curte de Casație și Justiție remarcă faptul că actul de jurisdicție constituțională urmează regulile prevăzute de legislația procesual civilă, cu derogările prevăzute de
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
că, în cauza în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate, partea interesată a putut formula contestație împotriva rezoluției inspectorului judiciar sau, după caz, a inspectorului-șef, adresată Curții de Apel București - Secția de contencios administrativ, această instanță având plenitudine de jurisdicție, astfel că, în cadrul acestui control judecătoresc asupra actului administrativ în discuție, partea a beneficiat de toate garanțiile necesare asigurării unui proces echitabil și a dreptului la apărare. ... 15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului
DECIZIA nr. 514 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276781]
-
urmare, textul constituțional al art. 44 determină, pe lângă obligația negativă a legiuitorului de a nu interveni printr-o dispoziție legislativă de stabilire a unei condiții excesive, în sensul de a împiedica titularul dreptului de proprietate să se bucure de plenitudinea dreptului său, și o obligație pozitivă a acestuia de a asigura valorificarea acestui drept și de a proteja titularul dreptului de proprietate. ... 53. În prezenta cauză, Curtea reține așadar că legiuitorul nu și-a îndeplinit obligația negativă de a nu
DECIZIA nr. 338 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288086]
-
excluderii din acel cult, nu poate ajunge niciodată să fie examinată în mod efectiv de un judecător imparțial și independent. Așadar, în această materie, accesul liber la justiție nu este doar limitat, ci complet anihilat. Ca atare, se încalcă inclusiv plenitudinea de competență a instanțelor judecătorești, astfel cum aceasta este reglementată de art. 126 alin. (1) din Constituție. Or, dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție statuează că prin lege se stabilește competența instanțelor judecătorești, și nu că asupra unui diferend
DECIZIA nr. 337 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288263]
-
luna septembrie 2021, cât și în luna decembrie 2021 și de fiecare dată rezultatul a fost pozitiv, în sensul că au fost detectați anticorpi neutralizanți. Prin urmare, reclamantul are anticorpii necesari combaterii îmbolnăvirii cu COVID-19, însă nu se bucură de plenitudinea drepturilor și libertăților recunoscute de Constituția României întrucât nu a fost îndeplinită această simplă formalitate de a fi raportată boala la Direcția de sănătate publică. Pentru această simplă formalitate este obligat să avanseze costuri pentru a se testa atunci când
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
stabilite de lege“, iar cât privește modalitatea concretă de realizare a justiției, Curtea a constatat că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, aceasta este circumscrisă legii care stabilește atât competența instanțelor judecătorești, cât și procedura de judecată. Așa fiind, plenitudinea de jurisdicție a autorităților chemate să înfăptuiască justiția este structurată, și nu limitată în funcție de anumite proceduri, termene și condiții a căror respectare este indisolubil legată de actul de justiție. Cu alte cuvinte, ceea ce prevalează, din perspectiva raportării
DECIZIA nr. 616 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281946]
-
condiții a căror respectare este indisolubil legată de actul de justiție. Cu alte cuvinte, ceea ce prevalează, din perspectiva raportării la menirea instanțelor judecătorești, este ca aspectele conflictuale deduse judecății să fie dezlegate de o instanță judecătorească. Singurele limitări ale plenitudinii de jurisdicție a instanțelor judecătorești sunt reprezentate de competența acordată Curții Constituționale conform art. 146 din Legea fundamentală (a se vedea Decizia nr. 302 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 29
DECIZIA nr. 616 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281946]
-
pejus, exercitarea contestației în anulare numai în situațiile prevăzute de art. 426 din Codul de procedură penală, a recursului în casație în situațiile prevăzute de art. 434 alin. (2) din Codul de procedură penală etc.] nu înseamnă că este afectată plenitudinea de jurisdicție a instanțelor judecătorești, deoarece, așa cum s-a arătat, aceasta se circumscrie numai legii, în acord cu dispozițiile art. 126 alin. (2), cu condiția ca, prin reglementarea la nivel legal a principiilor constituționale referitoare la procedura de judecată
DECIZIA nr. 616 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281946]
-
care se constituie în garanții indispensabile ale dreptului la un proces echitabil, cât și crearea premiselor constituționale în vederea realizării de către instanțele judecătorești a unei justiții unice, egale și imparțiale. ... 14. Prin urmare, Curtea constată că, din această perspectivă, plenitudinea de jurisdicție a instanțelor judecătorești poate fi structurată prin instituirea unor termene, condiții legale ori competențe limitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549
DECIZIA nr. 616 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281946]
-
fără ca prin aceasta să se aducă atingere dispozițiilor constituționale invocate, în condițiile în care, astfel cum a statuat Curtea prin Decizia nr. 838 din 8 decembrie 2015, precitată, legiuitorul poate institui anumite limite de competență, prin aceasta nefiind afectată plenitudinea de jurisdicție a instanțelor judecătorești, deoarece aceasta se circumscrie, în acord cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, numai legii. De altfel, astfel cum s-a arătat anterior, Curtea reține că există norme procesual penale în temeiul cărora instituția
DECIZIA nr. 616 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281946]
-
la apărare. ... 7. Legiuitorul, pe lângă obligația de a oferi oricărei persoane posibilitatea efectivă de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, trebuie să imprime acestei posibilități un caracter echitabil, care să confere plenitudine de exercițiu prin atingerea finalității urmărite. Echitatea procedurii consacrate de art. 21 alin. (3) din Constituție reprezintă o valorificare explicită a dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Așa fiind, aspectele legate de respectarea
DECIZIA nr. 219 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289809]
-
un punct de vedere asupra chestiunii de drept, prin care a susținut că dezlegarea propusă cu privire la admisibilitate este contrară dreptului la o instanță cu jurisdicție deplină în sensul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, negând instanței de trimitere plenitudinea de jurisdicție, și că soluționarea pe fond a acuzei depinde de lămurirea acestei chestiuni de drept și nu de aspecte de fapt cu valențe probatorii referitoare la lipsa adeverinței-tip, care sunt de competența exclusivă a instanței de trimitere. ... ... VI. Punctul
DECIZIA nr. 42 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289758]
-
17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 10 aprilie 2020, paragrafele 17 și 18, Curtea a reținut că prevederile art. 83 din Codul de procedură civilă, în ansamblul lor, sunt destinate să asigure plenitudinea dreptului de acces liber la justiție, reglementând reprezentarea convențională ca un mecanism de facilitare a exercitării acestui drept fundamental. În același timp, modalitatea de reglementare a reprezentării convenționale asigură și exercitarea deplină a dreptului de apărare, întrucât limitarea posibilității mandatarului
DECIZIA nr. 347 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289950]
-
această procedură (atât pe fond, cât și/sau în contestație) nu afectează dreptul părților la un proces echitabil, deoarece aceste aspecte au constituit deja obiect al controlului unui judecător. Instanța competentă să se pronunțe asupra judecății pe fond a cauzei are plenitudinea de jurisdicție să statueze cu privire la temeinicia acuzației în materie penală, deoarece, potrivit art. 374 alin. (7)-(9) din Codul de procedură penală, probele administrate în cursul urmăririi penale și necontestate de părți, deși nu se readministrează, sunt puse
DECIZIA nr. 634 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282324]
-
soluționate în această procedură (atât pe fond, cât și/sau în contestație) nu afectează dreptul părților la un proces echitabil, deoarece au făcut deja obiect al controlului unui judecător. Instanța competentă să se pronunțe asupra judecății pe fond a cauzei are plenitudinea de jurisdicție să statueze cu privire la temeinicia acuzației în materie penală, deoarece, potrivit art. 374 alin. (7)-(9) din Codul de procedură penală, probele administrate în cursul urmăririi penale și necontestate de părți, deși nu se readministrează, sunt puse
DECIZIA nr. 67 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284153]
-
la chestiunile de competență. Mai mult, interpretarea literală și cea sistematică a dispozițiilor privitoare la procedura legală asociată malpraxisului trimit, după cum s-a arătat mai sus, la concluzia că, în ceea ce privește competența materială, judecătoria este înzestrată cu plenitudine de competență, în virtutea faptului că prevederile art. 687 din Codul de procedură civilă au caracter de norme speciale în materie de competență. Or, este de principiu că în relația normă generală (de drept comun) - normă specială, aceasta din urmă
DECIZIA nr. 43 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283425]