900 matches
-
cu dificultăți sporite în transporturi? Ce putere capătă Uniunea Sovietică prin expunerea Europei de Vest la penetrarea ideologică și militară dinspre Est? Care sunt slăbiciunile rezultate din vulnerabilitatea URSS față de atacurile aeriene și navale dinspre Pacific? Care este semnificația funcționării pluraliste, în Statele Unite, a grupurilor loiale politicii externe sovietice și care e rezultatul omogenizării forțate a opiniei publice din URSS, în ceea ce privește pozițiile de putere respective? Care este impactul democrației și al economiei de piață asupra puterii naționale a SUA față de organizarea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în interiorul granițelor Statelor Unite. Există, la urma urmei, o lipsă de respect aproape totală privind drepturile omului la multe națiuni sau chiar la majoritatea națiunilor: să luăm în considerare că doar câteva țări din Africa, de exemplu, posedă un sistem politic pluralist; toate celelalte sunt dictaturi de un fel sau altul. O asemenea reflecție ne ajută să realizăm cât de îndrăzneață - sau cât de ignorantă, dacă doriți, ceea ce de asemenea poate însemna îndrăzneață - este încercarea de a impune restului lumii respectul nostru
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sau fezabilitatea atingerii acestui scop... Erori ale logicii cauzale Principalul scop al adepților teoriei critice este de a schimba radical comportamentul statelor, de a depăși o lume a competiției de securitate și a războiului și a pune bazele unei comunități pluraliste de securitate. Totuși, explicația lor privind modul în care are loc schimbarea este în cel mai bun caz incompletă și în cel mai rău contradictorie 63. Teoria critică afirmă că acțiunile statelor se schimbă odată cu discursul. Acest argument lasă însă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
creează serioase dificultăți referitoare la capacitatea explicativă a modelului normativ-rațional al deciziei. Acest fapt a fost bine sesizat de o serie de autori. # Modelul rațional al luării deciziilor începe să se năruiască în momentul în care se confruntă cu viziunea pluralistă a grupurilor de interese multiple și complexe care se întrec pentru supremație (Miller, Hickson, Wilson, 1999, p. 47). # Aceeași idee o întâlnim și la alți autori. # Modelul nu ia în considerare conflictele de interese și de putere în organizații, nici
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
să trecem În revistă condițiile de realizare a obiectivelor sale finale, Îndeplinirea scopurilor sau promisiunilor sale. Această critică teoretică radicală este valabilă, desigur, doar pentru antirasism (extremist sau maximalist), doctrină de luptă care pierde din vedere normele minime ale democrației pluraliste (toleranța, respectul libertății de opinie, practica discuțiilor critice sau a dezbaterilor publice, refuzul violenței etc.) și, mai ales, postură polemică, expresie a unei simple respingeri („a fi contra”), fără să se Îmbine cu vreun proiect socio-politic. Mai pe scurt: antirasismul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
atitudinile și comportamentele membrilor tuturor grupurilor culturale. Se presupune astfel că anumite valori și norme sunt detașabile de contextul lor de origine sau de formare și exportabile sau transferabile. Astfel de valori și norme sunt considerate drepturile omului și democrația pluralistă, respectul libertății individuale și principiul laicității. Se iese astfel din Închisoarea absolutismului cultural la care se reduce relativismul radical. Ceea ce a fost gândit sau creat „la noi” nu este În nici un caz menit să aibă valoare doar „pentru noi”: acesta
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și principiile noilor științe și, pe urmele lor, modurile de acțiune pe teren se orientează tot mai mult Înspre luarea În calcul a contingențelor calitative ale fiecărui mediu. Este vorba, printre altele, de orizontul și filosofia de bază ale paradigmei pluraliste a locurilor simbolice de apartenență (Zaoual, 2002b). Principiile aplicate se bazează pe respectarea diversității și a multiplicității practicilor, considerate a fi o metamorfoză a dimensiunilor mai mult sau mai puțin invizibile ale regiunii luate În considerare. Pe scurt, locul simbolic
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
măsurată asupra imperativelor impuse de gândirea unică. Date fiind Înmulțirea și mărirea riscurilor aduse de tehno-știință, trebuie să predomine prudența. Scepticismul se substituie certitudinii argumentelor economice clasice și tinde să inducă un haos al civilizației pe care numai o paradigmă pluralistă Îl poate anticipa, Înțelege și, mai modest, gestiona cu ajutorul persoanelor direct interesate de situație. Această autonomie responsabilă se află În centrul eticii locurilor de apartenență, cel puțin atunci când nu le dăm peste cap impunând modele de schimbare de sus În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
justeții nefiind compatibile În mod nemijlocit, prezența lor În același spațiu antrenează tensiuni care trebuie resorbite pentru ca acțiunea să-și urmeze cursul În mod normal” (Boltanski și Thévenot, 1991, p. 266). În acest punct, apelul la Drept sub forma sa pluralistă se dovedește indispensabil. O influență reciprocă Dreptul este Înainte de toate un raport social. Dar este și un raport original pe care nu-l putem defini decât prin funcția pe care o Îndeplinește. Pentru a Încerca să deslușim această funcție, o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
asimilaționiste elaborate În Statele Unite imediat după primul război mondial, pe urmele lucrărilor lui Thomas, Park și Burgess. Abia În anii ’60, vizibilitatea tot mai mare a grupurilor etnice de dincolo de Atlantic i-a silit pe cercetători să adopte un model pluralist, conform căruia societatea este constituită dintr-un ansamblu de colectivități Înzestrate cu identități distincte. În acest context, se ivește o altă perspectivă: interculturația. În loc să li se impună minorităților hegemonia culturală a colectivității dominante, se promovează recunoașterea diferențelor, care este integrată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
interzic orice Închidere completă În sine și blochează calea spre orice interpretare uniformizantă a trecutului sau a tradițiilor sale. Cine caută puritate va găsi distrugere! Acest avertisment este valabil atât pentru culturalismul static, cât și pentru economismul reducționist, de unde principiile pluraliste ale „sitologiei”. Locul conține În mod natural un cod de selecție care instituie „vămi nevăzute” În ceea ce privește amestecul de influențe, „alchimie” secretă manifestată În identitățile culturale. Metamorfozele sunt semnul unei dinamici deschise și nedeterminate. Tot așa cum credințele Împărtășite impregnează concepțiile asupra
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
textul nu menționează nici un mecanism de control sau cu caracter de constrângere. Aceste dispoziții sunt cel mai amplu dezvoltate În planul continentului european. Am evocat mai sus acțiunea OSCE de asistare a tranziției țărilor din fostul bloc socialist Înspre democrația pluralistă și economia de piață. Sub numele anterior de Conferința pentru Securitate și Cooperare În Europa (CSCE), această organizație adoptase deja un anumit număr de texte, printre care Actul final al Conferinței de la Helsinki (1975), Documentul de Închidere a Conferinței de la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Press, pp. 61-89. HENRIQUES Julian (1984), „Social Psychology and the Politics of Racism”, in HENRIQUES Julian et alii (coordonatori), Changing the Subject: Psychology, Social Regulation and Subjectivity, Londra, Methuen, pp. 65-81. JACKSON James et alii (1993), „Racisme institutionnel et ignorance pluraliste: une comparaison transnationale”, in WIEVIORKA Michel (coordonator), Racisme et modernité, ed. cit., pp. 244-262. KEVLES Daniel (1995), Au nom de l’eugénisme, trad. fr., Paris, PUF (prima ediție americană: 1985). KINDER Donald și SEARS David (1981), „Prejudice and politics: symbolic
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
scris poate fi distinct, diferitele "mîini" sînt vizibile, iar adesea cei care scriu au obligația de a semna. Studiul acestor enunțuri, al înlănțuirii și interdependenței lor ilustrează importanța acestor registre pentru organizarea activității colective, căci aici se produce o enunțare pluralistă, unde fiecare agent participă, potrivit statutului și rolului său, la o operă colectivă. Deseori, aceasta este destinată arhivării pentru ca, în caz de contestație, să servească drept probă și să permită eventuale atribuiri de responsabilitate. Există însă și texte poetice ori
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în ultimii 50 de ani nu s-a înregistrat un declin religios semnificativ și arată că diferența esențială între cele două cazuri rezidă tocmai în faptul că, în timp ce în Europa în multe state există un monopol religios, în Statele Unite situația pluralistă a menținut religiozitatea la cote destul de ridicate. Cererea și oferta reprezintă o provocare puternică adusă teoriei secularizării pe care o contestă. Cu toate acestea, studiile care au încercat să aplice teoria cererii și ofertei la diferite țări europene nu au
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
fost ținta unor atacuri puternice. În ce măsură această politică a avut succes, este o chestiune care trebuie supusă discuției. Cu certitudine însă, în aceste țări secularizarea nu a apărut că o consecință firească a modernizării, industrializării, urbanizării și promovării unei viziuni pluraliste asupra lumii. Dincolo de efectele acestor factori care s-au făcut și ele simțite, puterea comunistă a supus aceste societăți unei secularizări forțate. În acest context ar fi de așteptat ca nivelul de secularizare din aceste societăți să fie mult mai
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
bunurilor religioase se asociază cu secularizare puternică a societății. Explicația diferenței între cele două cazuri rezidă în faptul că în timp ce piața americană a bunurilor religioase este liberă, în Europa religiile tradiționale dețin monopolul. Conform teoriei cererii și ofertei, o piață pluralistă, liberă a bunurilor religioase stimulează instituțiile religioase să își diversifice oferta și să se specializeze. Astfel, fiecare poate să găsească ceea ce corespunde motivațiilor sale spirituale și ajunge să se afilieze unei religii. În măsura în care statul nu intervine și lasă piața bunurilor
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
monstru omnipotent și ineficace, al cărui declin va ajunge la prăbușire odată cu criza din URSS. Drept urmare, revoluția se prezintă, pe de altă parte, ca o mișcare în două etape, faza secundă însemnând instaurarea economiei de piață și a regimului constituțional pluralist, odată cu descoperirea sau redescoperirea precarității, insecurității și șomajului și cu creșterea inegalităților sociale. După părerea noastră, este vorba despre o singură revoluție, un proces revoluționar complet care pleacă de la capitalismul autoritar și arhaic, mai puțin în Cehoslovacia, trecând prin socialismul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
KDU-ČSL este, în mod clar, democrat creștină. Aceasta corespunde nu numai principiilor care au stat la baza creării sale și al căror purtător ČSL s-a vrut a fi de-a lungul secolului XX, ci și reinserției sale în mediul pluralist în reconstrucție de după 1989. Această identitate este revendicată într-un anumit fel și prin intermediul temelor puțin vehiculate în societatea cehă, cum ar fi aceea a unei încadrări mai stricte a avortului. Pozițiile KDU-ČSL sunt la fel de conservatoare, de exemplu, față de homosexualitate
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
critică, protestarea în cadrul organizației care încă inspiră, în ciuda declinului său, un anumit tip de loialitate care se opunea abandonului. Se poate observa similaritatea între comportamentul economic sau politic, mai ales atunci când este aplicat sistemelor concurențiale: economie de piață și democrație pluralistă. Doar în asemenea conjuncturi abandonul și critica pot să-și desfășoare clar funcțiile, adică să evidențieze declinul și eventual să impună organizației respective luarea de măsuri în vederea redresării. Într-adevăr, așa cum Brian Barry 53 și Hirschman însuși observaseră, alegerea între
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
un "continuator de facto și de iure". Rezultatul acestei situații este construirea unor "grupuri în căutarea unei idealități structural-organizaționale și ideologice" și nu a unor "partide adevărate"52. Din această cauză, în România "partidele politice au asigurat funcționarea regimului democratic pluralist, dar nu au putut deloc să contribuie la buna funcționare a acestuia. Partidele au fost ineficiente, iar sistemul de partide a jucat, în mod paradoxal, un rol entropic"53. Un "factor-cheie" în acest context a fost "numărul excesiv de mare al
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
cea mai mare parte a țărilor, primele alegeri post comuniste manifestă ponderea acestei opoziții. În 1990, în Polonia, Cehoslovacia, Lituania, Letonia, Bulgaria, cele două partide (excomuniștii și anticomuniștii) obțin în ansamblu între 65% și 90% din voturi din primele alegeri pluraliste 10. Ungaria și Estonia fac excepție: în aceste țări, vechile partide comuniste ajung în poziția a treia la alegerile din 1990 și 1992. Dar aceasta nu schimbă deloc constatarea: excomuniștii și anticomuniștii sunt cei doi protagoniști principali. Dar această opoziție
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
anumit fel, această lărgire a înțelesului noțiunii de vinovat coincide cu structurarea partidelor politice a opoziției și cu nevoia politică de a face față unui partid excomunist văzut mereu ca puternic și posedând resurse pentru a câștiga alegerile libere și pluraliste. "Comunism sau democrație" era un slogan răspândit: linia de demarcare devine politică și nu numai morală ca la început. Această ultimă opoziție este, într-adevăr cea mai evidentă și permite analiștilor să vorbească de un clivaj, având în vedere importanța
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de a fi umani. Potrivit acestuia din urmă, criza ideii de istorie (care o poartă în sine pe cea a ideii de progres), datorată în egală măsură sfîrșitului colonialismului și imperialismului și apariției societății comunicării, dă naștere unei societăți postmoderne pluralistă, complexă, chiar haotică care poartă germenele emancipării tocmai în oscilare și pluralitate. Sensul emanicipării constă în eliberarea diferențelor, în efectul global de depeizare, mai mult decît în cel de identificare. Dacă Lucien Sfez deplînge sfărîmarea consensulului și a fuziunii istorico-afective
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
cetățenii săi. Urmare a trecerii în revistă a literaturii de la vechiul oraș-stat la noul stat-națiune modern, aceștia au conchis că dimensiunea optimă este una care satisface criteriile eficienței cetățenești și a funcționalității sistemului. Aceștia au limitat investigația lor la democrațiile pluraliste care, în acel moment, nu erau numeroase. Astăzi, în epoca globalizării, relația dintre mărime și democrație nu poate și nu ar trebui să fie extinsă la întregul univers. Aspectul cel mai izbitor al relației dintre mărime și regimul politic este
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]