552 matches
-
au timpi de înjumătățire de ordinul secundelor; alții au timpi de înjumătățire de ordinul zecilor sau sutelor de ani, cerând facilități deosebite de stocare până la dezintegrarea lor în produși stabili neradioactivi. Multe elemente grele, cum ar fi uraniu, toriu și plutoniu, suferă ambele tipuri de fisiuni: fisiunea spontană, ca o formă a dezintegrării radioactive și fisiunea indusă, o formă a reacției nucleare. Izotopii elementari fisionează când sunt loviți de un neutron liber (rapid) se numesc fisionabili; izotopii care fisionează când sunt
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
1942 Ames Laboratory a reușit să producă o cantitate mare de uraniu natural (neîmbogățit) ce ar fi urmat să fie folosit în cercetările următoare. Succesul cu Chicago Pile-1 care folosea uraniu natural, la fel ca toate „pilele” atomice care produceau plutoniu pentru bomba atomică, se datorau de asemenea rezultatelor lui Szilard conform cărora grafitul foarte pur poate fi folosit ca moderator în „pilele” cu uraniu natural. În timpul celui de al doilea război mondial, în Germania, neîncrederea în calitățile grafitului foarte pur
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
fisionabile și alte materiale pentru care nu există prea multe fisiuni spontane. În fapt, combinația trebuie să fie astfel aleasă încât să nu existe nici o fisiune spontană pe durata fabricației (asamblării). În particular, metoda detonării nu poate fi folosită cu plutoniu. Conceptul de reacție de fisiune nucleară în lanț a fost dezvoltat de Leo Szilard în 1933, pentru care a solicitat, în anul următor, un patent de invenție. În 1936 Leo Szilard a încercat să obțină o reacție în lanț folosind
Reacție nucleară în lanț () [Corola-website/Science/304271_a_305600]
-
și au prezentat o reacție în lanț controlată, pe 2 Decembrie 1942. În 1955 ei și-au împărțit patentul de invenție pentru reactorul nuclear U.S. Patent 2.708.656. Primul reactor nuclear din SUA a fost utilizat pentru a produce plutoniu pentru arma nucleară. Alte reactoare au fost folosite în propulsia navală (submarine, nave militare). Pe 20 Decembrie 1951, în SUA, a fost generat pentru prima dată curent electric folosind fisiunea nucleară la Reactorul rapid experimental (EBR-1) localizat lângă Arco, statul
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
Reacția de fisiune în lanț are loc în combustibilul nuclear. Aproape toate reactoarele nucleare utilizează uraniul drept combustibil. Reactoarele comerciale, cu câteva excepții, utilizează uraniul îmbogățit 2-5% în izotopul U235. Unele reactoare utilizează un combustibil ce conține pe lângă uranium și plutoniu MOX), un alt element fisionabil. Combustibilul și structura mecanică în care este acesta așezat formează zona activă (inima) reactorului. Moderatorul Moderatorul este necesar pentru încetinirea neutronilor rezultați din fisiune (neutron termici) pentru a le crește eficiența de producere a unor
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
nucleară folosit, de materialele folosite la construcția instalației, de utilizarea energiei produse și de stadiul de dezvoltare a tehnologiei. - reactoare de fisiune (cu neutroni termici sau cu neutroni rapizi) - reactoare de fuziune - reactoare cu combustibil solid (oxid de uraniu, oxid plutoniu, oxid de toriu sau combinații) - reactoare cu combustibil lichid (săruri topite de uraniu sau de toriu) - reactoare cu apă ușoară; - reactoare cu apă grea; - reactoare cu moderator organic (PCB); - reactoare cu grafit; - reactoare cu elemente ușoare (Lif, BeF2); - reactoare fără
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
mercur) - reactoare cu săruri topite (săruri cu fluor) - reactoare pentru producerea de energie electrică; - reactoare pentru producerea de energie termică (căldură de proces, desalinizare, producere de hidrogen, termoficare); - reactoare pentru propulsie (nave, submarine ); -reactoare pentru producerea de radioizotopi prin transmutare (plutoniu, U233, radioizotopi pentru uz medical sau industrial); - reactoare de cercetare. - reactoare din generația I, primele prototipuri ( Shippingport, Magnox, Fermi 1, Dresden); - reactoare din generația II, proiectate înainte de 1990 (PWR, BWR, PHWR, AGR, WWER); - reactoare din generația III, modernizări ale reactoarelor
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
de ardere este o mărime invers proporțională cu consumul de combustibil exprimat în Mg(U)/GW(e). Pe lângă radioizotopii rezultați din fisiune în reactor are loc transmutarea U238 în Pu239 prin reacția: U238 +n → U239 → Np239 + β → Pu239 + 2 β Plutoniul 239 este un izotop fisionabil și contribuie la producerea de energie. Prin absorbții succesive de neutroni el se poate transfoema în Pu240 (nefisionabil) și în Pu241 (fisionabil). Timpul de înjumătățire al Pu239 este 24 000 ani. Tritiul, un radioizotop foarte
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
luni de bombardamente strategice intense a 67 de orașe nipone, pe 6 august 1945, a fost lansată asupra orașului Hiroshima bomba nucleară cu uraniu îmbogățit „Little Boy”, iar pe 9 august a fost lansată asupra orașului Nagasaki bomba nucleară cu plutoniu „Fat Man”. Acestea au fost singurele bombe nucleare folosite în luptă de-a lungul istoriei. Aproximativ 140.000 de oameni din Hiroshima și alți 80.000 din Nagasaki au fost uciși de cele două explozii nucleare până la sfârșitul anului 1945
Bombardamentele strategice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/312615_a_313944]
-
in Washington, NASA Glenn Research Center din Cleveland, și Stirling Technology Company of Kennewick, Washington, se studiază un motor cu piston liber pentru un generator pe bază de izotopi radioactivi. Acest dispozitiv va utiliza o sursă de căldură bazată pe plutoniu. În cadrul Los Alamos National Laboratory s-a dezvoltat o "mașină termică Stirling cu unde acustice" fără elemente în mișcare. Această mașină transformă căldura în unde acustice de putere care (citat din sursa indicată) " poate fi utilizat direct în refrigeratoare cu
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
l este un element chimic sintetic din sistemul periodic al elementelor cu simbolul Cm și numărul atomic 96. Este un metal radioactiv transuranic din seria actinidelor ce a fost obținut prin bombardarea unor atomi de plutoniu cu particule alfa (ioni de heliu). Numele a fost dat în onoarea savanților Marie și Pierre Curie. l a fost sintetizat pentru prima oară la University of California, Berkeley de către Glenn Seaborg, Ralph James și Albert Ghiorso, în 1944. El
Curiu () [Corola-website/Science/305269_a_306598]
-
de uraniu. Până în prezent însă, prezența curiului natural nu a putut fi demonstrată practic. Proprietățile curiului au putut fi determinate pentru Cm și Cm, izotopi care au fost obținuți în cantități de ordinul gramelor. Cm poate fi obținut prin bombardarea plutoniului cu neutroni. Metalul are o culoare alb-argintie și este mai electropozitiv decât aluminiul. Cei mai mulți compuși trivalenți ai curiului au o culoare gălbuie. Din punct de vedere chimic, curiul este asemănător cu gadoliniul, omologul său din seria lantanidelor, dar are o
Curiu () [Corola-website/Science/305269_a_306598]
-
ca și combustibil pentru generatoare termoelectrice cu radioizotopi. Un gram de Cm poate genera aproximativ 122 W de energie termică; timpul său de înjumătățire relativ scurt îl face însă nepotrivit ca sursă de energie pe termen lung. Cm este precursorul plutoniului 238, care reprezintă cel mai uzual combustibil pentru GTR-uri . Cm este folosit ca sursă de radiație α în spectrometrele Röntgen cu particule α (APXS) cu care au fost echipați roboții marțieni Sojourner, Spirit și Opportunity pentru analiza chimică a
Curiu () [Corola-website/Science/305269_a_306598]
-
l este un element chimic sintetic din sistemul periodic al elementelor cu simbolul Am și numărul atomic 95. Este un metal radioactiv din seria actinidelor. El a fost cel de-al patrulea element transuranic descoperit, fiind obținut prin bombardarea plutoniului cu neutroni și numit după continentul America, prin analogie cu europiul (acestea două fiind și singurele denumite după continente. l a fost sintetizat pentru prima oară de Glenn Seaborg, Leon Morgan, Ralph James și Albert Ghiorso la sfârșitul anului 1944
Americiu () [Corola-website/Science/305271_a_306600]
-
emisie, iar în anul următor Seaborg propune numele de "Americiu", după continentul unde a fost produs. Americiul pur este alb-argintiu, lucius, dar în aer uscat, la temperatura camerei, se întunecă și își pierde luciul. Este mai deschis la culoare decât plutoniul sau neptuniul. Americiul este mai maleabil decât neptuniul sau uraniul. Intensitatea emisiei alfa a americiului 241 este de cca. trei ori mai mare decât cea a radiului. În cantități mai mari, americiul 241 emite radiații gama intense care pot duce
Americiu () [Corola-website/Science/305271_a_306600]
-
cantități mai mari, americiul 241 emite radiații gama intense care pot duce la probleme de iradiere pentru cei care manipulează elementul. Masa critică pentru americiul 241 este de aproximativ 60 kg, deci considerabil mai mare decât cea a izotopilor de plutoniu sau de uraniu, astfel încât este puțin probabilă folosirea sa pentru realizarea de arme atomice. Sunt cunoscuți 18 radioizotopi ai americiului, cu greutăți atomice de la 231,046 unități (Am) până la 249,078 unități (Am). Cei mai stabili sunt Am cu un
Americiu () [Corola-website/Science/305271_a_306600]
-
actinidelor. A fost numit după orașul Berkeley, din California, locul unde se află "University of California Radiation Laboratory" și unde acesta a fost descoperit în luna decembrie a anului 1949. l a fost a cincilea element transuranian descoperit, după neptuniu, plutoniu, curiu și americiu. Cel mai răspândit izotop al berkeliului, berkeliu-249, este sintetizat în cantități infime în reactoare nucleare, cum sunt cele de la "Oak Ridge National Laboratory" din Tennessee, SUA sau "Research Institute of Atomic Reactors" din Dimitrovgrad, Rusia. Producția celui
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
metastări, cea mai stabilă fiind Bk cu timpul de înjumătățire de 23,7 ore. Berkeliul este produs prin bombardarea actinidelor mai ușoare (ca U sau Pu) cu neutroni într-un reactor nuclear. În cazul folosirii uraniului pe post de combustil , plutoniul este produs, în primă fază, prin captura neutronilor (așa-zisa reacție (n,γ) sau fuziunea neutronilor), iar apoi prin dezintegrarea beta: Plutoniul-239 este mai bine iradiat de către o sursă ce are un flux neutronal mare, chiar de câteva ori mai
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
devenind treptat cenușiu, apoi negru. Proprietățile fizice se alterează în funcție de gradul de oxidare al metalului. Thoriul pur este moale, foarte ductil, putând fi laminat la rece. Pulberile metalice de thoriu sunt piroforice. În urma „arderii” thoriului în reactorul nuclear, nu rezultă plutoniu 239, element radioactiv obținut din uraniu și întrebuințat la fabricarea bombei atomice. În urma dezintegrării nucleare a thoriului rezultă un gaz nobil și radioactiv, radonul (Rn). Pulberea metalică de thoriu este piroforică și se aprinde spontan în aer. În mod natural
Thoriu () [Corola-website/Science/305369_a_306698]
-
climaterice speciale, Agenția Federală pentru Energia Atomică a Federației Ruse a efectuat o serie de experimente hidronucleare subcritice lângă Matocikin Șar în fiecare vară (în perioada iulie-august), a fiecărui an începând din anul 2000. Aceste teste au folosit dispozitive cu plutoniu de până la 100 g.
Novaia Zemlea () [Corola-website/Science/303460_a_304789]
-
soldați ai Aliaților. Pe baza teoriilor lui Albert Einstein, oamenii de știință realizaseră în mare secret o nouă armă, cea mai mortală din istorie: bomba atomică. Trinity a fost primul test al tehnologiei pentru bomba atomică (varianta cu implozie cu plutoniu - fisiune lansată asupra orașului japonez Nagasaki). Testul a avut loc pe 16 iulie 1945 lângă Alamogordo, New Mexico. Succesorul lui Roosevelt, Harry Truman, a luat grava decizie de a lansa noua armă asupra Japoniei. Truman a susținut că utilizarea bombelor
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
urmare, bombă nu a fost testată, ulterior dovedidu-se că implozia din Testul Trinity și apoi cea de la Nagasaki a fost mult mai eficient. Concluzia specialiștilor, a fost că era nevoie de mai puțin material fisionabil și a permis utilizarea de plutoniu 239. Mai mult decât atât, aceasta bombă a fost extem de periculoasă datorită celor două blocuri de uraniu care s-ar fi putut ciocni accidental. Cu toate că, pentru Little Boy s-a folosit același sistem de detonare în aer folosit și
Little Boy () [Corola-website/Science/314902_a_316231]
-
similare 40220000-0 Gaz pentru rețelele publice 40300000-5 Aburi, apă caldă și produse conexe 40310000-8 Apă caldă 40320000-1 Aburi 40330000-4 Încălzire urbană 40340000-7 Încălzire la distanță 40400000-6 Energie solară 40410000-9 Panouri solare 40420000-2 Instalație solară 40500000-7 Combustibili nucleari 40510000-0 Uraniu 40520000-3 Plutoniu 40530000-6 Materiale radioactive 40540000-9 Radioizotopi 41000000-9 Apă captată și epurată 41100000-0 Apă naturală brută 41110000-3 Apă potabilă 41120000-6 Apă nepotabilă 45000000-7 Lucrări de construcții 45100000-8 Lucrări de pregătire a șantierului 45110000-1 Lucrări de demolare de clădiri și de terasament 45111000-8
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
Butan lichefiat 23300000-0 Diverse produse petroliere 23310000-3 Vaselină și ceară de țiței 23311000-0 Vaselină 23312000-7 Parafină 23313000-4 Ceară de țiței 23320000-6 Reziduuri de țiței 23.3 Combustibili nucleari 40500000-7 90122100-9 23.30 Combustibili nucleari 40500000-7 Combustibili nucleari 40510000-0 Uraniu 40520000-3 Plutoniu 40530000-6 Materiale radioactive 40540000-9 Radioizotopi 90122100-9 Servicii privind deșeurile toxice 90122113-3 Eliminarea deșeurilor radioactive 24 Substanțe chimice, produse chimice și fibre sintetice și artificiale 24000000-4 33141100-1 33141500-7 93900000-7 24.1 Substanțe chimice de bază 24100000-5 Substanțe chimice 24.11 Gaze
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
7601-7616 27500000-0 Aluminiu și produse din aluminiu 2818.20+7601 27510000-3 Aluminiu în formă brută 2818.20 27511000-0 Oxid de aluminiu 2716+2844.5 40100000-3 Electricitate 2844[.1-.4] 40500000-7 Combustibili nucleari 2844[.1-.3] 40510000-0 Uraniu 2844.2 40520000-3 Plutoniu 2844.4 40530000-6 Materiale radioactive 2844.4 40540000-9 Radioizotopi 29 Produse chimice organice 2901-2904 24141000-4 Hidrocarburi 2901+2902 24141100-5 Hidrocarburi saturate 2901 24141110-8 Hidrocarburi aciclice saturate 2901.29 24141111-5 Metan 2901.21 24141112-2 Etilenă 2901.22 24141113-9 Propenă 2901.23
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]