1,705 matches
-
poartă numele de "mildiograf RC" dotat cu un termograf (înregistrarea zilnică a temperaturilor), higrograf (înregistrarea umidității relative a aerului) și drosograf (determinarea persistenței picăturilor de apă de ploaie sau rouă) care indică automat momentul efectuării infecțiilor în diferite puncte ale podgoriei. Mai recent prin dispozitivul "Agroexpert" înregistrarea datelor climatice se face pe calculator, la intervale de un sfert de oră, ceea ce face posibilă avertizarea tratamentelor cu mult mai mare exactitate. Sunt ani așa ziși "de mană" când au loc 15-20 de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
vie Uncinula necator Făinarea sau oidium-ul viței de vie este o boală originară din America de Nord. În anul 1845 a fost observată în Anglia de către C.M.Tuker și studiată în 1847 de către J.M.Berkeley, de unde s-a răspândit în toate podgoriile din Europa. La noi în țară, făinarea a fost descoperită în anul 1851, iar astăzi este des întâlnită în podgoriile din Oltenia, Muntenia, Dobrogea și mai puțin în Transilvania și Moldova, fiind considerată ca o boală ce depășește în unii
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fost observată în Anglia de către C.M.Tuker și studiată în 1847 de către J.M.Berkeley, de unde s-a răspândit în toate podgoriile din Europa. La noi în țară, făinarea a fost descoperită în anul 1851, iar astăzi este des întâlnită în podgoriile din Oltenia, Muntenia, Dobrogea și mai puțin în Transilvania și Moldova, fiind considerată ca o boală ce depășește în unii ani pierderile produse de mană. Simptome. Sunt atacate frunzele, lăstarii ierbacei, ciorchinii și boabele, din primăvară până toamna târziu. Pe
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
a lucrărilor de întreținere (tăiat, legat, copilit, prășit, combaterea buruienilor) cât și administrarea îngrășămintelor în complex, cu evitarea azotului în exces. Deseori în natură se observă atacuri ale ciupercii hiperparazite ce parazitează miceliul și conidiile agentului patogen -Ampelomyces quisqualis. În podgoriile unde boala este frecventă și păgubitoare, alegerea soiurilor în vederea înființării noilor plantații se face ținând seama și de rezistența acestora la făinare. Combaterea chimică se face cu produse specifice ( a se vedea produsele recomandate la făinarea mărului). 5.3.5
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Plinius cel Bătrân). Pierderile de recoltă pot fi foarte mari; după P.J.Anderson (1956), în Chile boala a produs în cursul anilor 1951-1952 pierderi ce s-au ridicat la 80-100 % din recoltă. În țara noastră, boala se întâlnește în unele podgorii din Muntenia și Dobrogea, fiind mai frecventă în anii umezi și pe hibrizii producători direcți. Ea a fost semnalată de către Tr. Săvulescu în anul 1929, iar din 1992 a fost observată și la Iași. Simptome. Ciuperca atacă organele verzi ale
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Bahlui în amonte de Cotnari Procese geomorfologice actuale ,, Analele Simpozionului „Euroregiunea de Nord-est - Prutul de Sus” Botoșani. Burican Gh. , 2012),, Rezervațiile Științifice forestire din bazinul superior al râului Bahlui,, Revista de geografie , Iași 2012. Burican Gh. , Ciobanu I. (2009) ,,Peisajul Podgoriei Cotnari și Muzeul viei și vinului Hârlău,, Congresul de Geografie , Deva . Chiriță, C.(1986),, Pădurile României: probleme actuale și de viitor,, în: Pădurile noastre: ieri, astăzi, mâine Editura CMDPA, București, pp. 13-25. Ciobanu I. Burican Gh.(2010) ,, Alunecarea de la Pârcovaci
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
turistice defavorizate, precum și creșterea importanței zonei Dunării pe tot parcursul ca zonă de interes turistic. Programul „România - Țara Vinurilor” Se are în vedere valorificarea potențialului important vini-viticol recunoscut al României prin organizarea de vizite pentru turiști, în special străini, la podgoriile care îndeplinesc condițiile necesare. Ministerul Turismului va realiza acțiuni speciale de promovare a programului cu prilejul participării la târguri și expoziții internaționale, și va edita tipărituri și alte materiale de informare. Efecte. Introducerea în circuitul turistic a noi zone și
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
soiurilor de viță de vie, neputându-se vorbi de o știință viticolă românească. Este perioada, când diferiți cărturari români, Dimitri Cantemir, Ion Neculce și unii străini M. Bandini, F.J. Sultzer etc., în scrierile lor fac referiri la existența unor vii, podgorii sau localități viticole, făcând aprecieri mai ales asupra vinurilor, fără a menționa ceva despre soiuri. În această perioadă de dinaintea constituirii statului român unitar s-au format vechile podgoriile românești Odobești, Nicorești, Huși, Cotnari, Dealu Mare și Drăgășani, podgorii care au
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
F.J. Sultzer etc., în scrierile lor fac referiri la existența unor vii, podgorii sau localități viticole, făcând aprecieri mai ales asupra vinurilor, fără a menționa ceva despre soiuri. În această perioadă de dinaintea constituirii statului român unitar s-au format vechile podgoriile românești Odobești, Nicorești, Huși, Cotnari, Dealu Mare și Drăgășani, podgorii care au fost menționate și de Dimitrie Cantemir în opera sa "Descriptio Moldaviae" (1716). Tot în această perioadă se formează și statornicesc sortimentele de soiuri pe baza experienței îndelungate a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
unor vii, podgorii sau localități viticole, făcând aprecieri mai ales asupra vinurilor, fără a menționa ceva despre soiuri. În această perioadă de dinaintea constituirii statului român unitar s-au format vechile podgoriile românești Odobești, Nicorești, Huși, Cotnari, Dealu Mare și Drăgășani, podgorii care au fost menționate și de Dimitrie Cantemir în opera sa "Descriptio Moldaviae" (1716). Tot în această perioadă se formează și statornicesc sortimentele de soiuri pe baza experienței îndelungate a unor viticultori pricepuți și anonimi și nu pe criterii științifice
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
1869 în lucrarea "Agricultura română", menționează soiurile Galbenă, Plăvaie, Grasă, Creață, Neagră-Vârtoasă, Verdea, Fetească sau Păsărească și Tămâioasă. Multe din aceste soiuri se întâlnesc și astăzi la nivel local, în colecții ampelografice, iar unele alcătuiesc sortimentele viticole tradiționale pentru unele podgorii renumite (de exemplu pentru podgoria Odobești, soiurile Galbenă și Plăvaie). Primele lucrări mai specializate cu caracter ampelografic, sunt cele ale lui P.S. Aurelian (1874), în care descrie mai multe soiuri de viță de vie și M.C. Obedenaru (1876) care a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
menționează soiurile Galbenă, Plăvaie, Grasă, Creață, Neagră-Vârtoasă, Verdea, Fetească sau Păsărească și Tămâioasă. Multe din aceste soiuri se întâlnesc și astăzi la nivel local, în colecții ampelografice, iar unele alcătuiesc sortimentele viticole tradiționale pentru unele podgorii renumite (de exemplu pentru podgoria Odobești, soiurile Galbenă și Plăvaie). Primele lucrări mai specializate cu caracter ampelografic, sunt cele ale lui P.S. Aurelian (1874), în care descrie mai multe soiuri de viță de vie și M.C. Obedenaru (1876) care a publicat la Paris o lucrare
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
încă din 1875, Nagy Ferencsz, făcea referiri asupra celor mai indicate soiuri pentru Transilvania și anume: Fetească, Furmint, Pinot gris, Traminer și Riesling italian (după A. Mihalca și E. Lazea, 1990) filoxera a fost identificată pentru prima dată tot în podgoriile din Transilvania. În anul 1881 ia ființă prima școală de viticultură la Miniș. Apariția filoxerei a constituit un nou început pentru viticultura din țara noastră. Astfel, semnalată pentru prima dată în 14 iunie 1884 în viile de la Chițorani, județul Prahova
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
anul 1900 se va numi "Revista viticolă, horticolă și agricolă" și care funcționează până în anul 1915. Aici se vor publica majoritatea scrierilor depre soiurile de viță de vie. În anul 1896, G. Mîntulescu, publică un studiu comparativ al soiurilor din podgoria Odobești, făcând referiri și la conținutul în zaharuri. Tot în același an, V.D. Gheorghiu publică o monografie asupra principalelor soiuri din podgoria Huși (Zghihară, Busuioacă, Plăvaie, Frâncușă, Coarnă neagră și Tămâioasă) concluzionând că predomină Zghihara vedere bătută și Bălaia sau
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
depre soiurile de viță de vie. În anul 1896, G. Mîntulescu, publică un studiu comparativ al soiurilor din podgoria Odobești, făcând referiri și la conținutul în zaharuri. Tot în același an, V.D. Gheorghiu publică o monografie asupra principalelor soiuri din podgoria Huși (Zghihară, Busuioacă, Plăvaie, Frâncușă, Coarnă neagră și Tămâioasă) concluzionând că predomină Zghihara vedere bătută și Bălaia sau Plăvaia). De asemenea, I. Dodun des Perriers descrie un număr de șase soiuri din zona Muscelului (Gordan negru, Gordan alb, Bășicată, Braghină
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
descrie un număr de șase soiuri din zona Muscelului (Gordan negru, Gordan alb, Bășicată, Braghină și Ovis). În anul 1897, Dobre Rădulescu elaborează o monografie a viilor din județul Mehedinți, în care prezintă considerații asupra climei, ale caracteristicilor solurilor din podgorie, enumerând și soiurile din sortimentul local (Braghină, Berbecel, Galbenă, Gorgan, Seină, Negru moale, Negru vârtos). Nicoleanu Gh. în 1988 face referiri asupra vițelor indigene cultivate pe nisipurile de la Ciuperceni Dolj (Galbenă, Plăvaie, Iordană și Crâmpoșie). Tot în această perioadă se
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
instituție științifică (1929), toate conduse de profesor Gh. Constantinescu, unde încep și studiile cu privire la însușirile de productivitate ale soiurilor. Începând cu anul 1936 se creează primele stațiuni experimentale viti-vinicole, care aveau în componență plantații comparative cu soiurile și portaltoii specifici podgoriilor României, laboratoare de analiză, stații meteorologice și de avertizare, la Odobești (A. Mihnea) și la Drăgășani (I. Șlepeanu). Baza materială pentru studiul soiurilor de viță de vie se îmbogățește prin înființarea de noi plantații viticole experimentale la Cotnari, Valea-Călugărească, Murfatlar
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiurilor în areale diferite de cultură, aceasta reprezentând în același timp începutul ecologiei viticole. Rezultatele cercetărilor efectuate cu privire la comportarea soiurilor de viță de vie au înlesnit întocmirea, în anul 1929 a primei liste a soiurilor care pot fi înmulțite în podgoriile din țară. Astfel, au fost admise la înmulțire 13 soiuri pentru struguri de masă și apirene (pentru stafide), 19 pentru vinuri albe, 8 pentru vinuri roșii și roze și trei soiuri pentru vinuri aromate. Tot în această perioadă, se începe
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
vinuri roșii și roze și trei soiuri pentru vinuri aromate. Tot în această perioadă, se începe activitatea de creare de noi soiuri de viță de vie, promotorul acesteia fiind Adalbert Kaufman,care obține două soiuri de struguri pentru masă în podgoria Miniș, la Ghioroc: Frumoasă de Ghioroc, rezultată din încrucișarea soiurilor Regina Elisabeta x Chasselas Jaune de Bord și Carola din încrucișarea soiurilor Mézesfehér (Alb mieros) x Perla de Csaba, (citat de Al. Mihalca, E. Lazea, 1990). Din punct de vedere
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
direcți. În anul 1935 D. Bernaz în lucrarea "Varietăți de viță proprii românești", prezintă 36 de soiuri, din care 14 românești și 12 străine, franceze și germane, care au dat cele mai bune rezultate, încercând să propună chiar sortimente pentru podgoriile Drăgășani, Dealu Mare, Odobești și Cotnari. O carte completă și complexă din această perioadă este "Tratatul de viticultură" a lui Bernaz D., Billeau A. și Hogaș C. (1937), în care în volumul V face o descriere a portaltoilor, hibrizilor producători
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
suficientă certitudine drept mijloc de recunoaștere a soiurilor. Se poate concluziona că în perioada dintre cele două războaie mondiale, activitatea ampelografică a fost intensă, o parte din realizările înregistrate stau astăzi la baza alcătuirii sortimentelor pe areale de cultură și podgorii. Perioada de după cel de al II-lea război mondial, este cea a refacerii viticulturii, de extindere a suprafețelor viticole și de intensificare a cercetărilor asupra soiurilor de viță de vie, știința viticolă românească afirmându-se din ce în ce mai mult. Primele lucrări științifice
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în Banat" (C.I. Dragomir, 1955), "Observații în legătură cu aprecierea soiurilor de viță de vie" (Gh. Bălțatu, 1955), "Observații asupra cultivării câtorva soiuri de viță de vie în condițiile de la Cluj" (Șt. Oprea, 1958), "Comportarea soiurilor Chaselas doré și Fetească albă în podgoria Iași" (C-tin. Țârdea, 1957), "Comportarea soiurilor de viță roditoare pe rădăcini proprii în condițiile podgoriei Odobești" (Gh. Popescu, 1958), "Soiurile de viță roditoare și de portaltoi recomandate pentru zona centrală a Dobrogei" (Gh. Constantinescu ș. a., 1959). Pentru a facilita
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Observații asupra cultivării câtorva soiuri de viță de vie în condițiile de la Cluj" (Șt. Oprea, 1958), "Comportarea soiurilor Chaselas doré și Fetească albă în podgoria Iași" (C-tin. Țârdea, 1957), "Comportarea soiurilor de viță roditoare pe rădăcini proprii în condițiile podgoriei Odobești" (Gh. Popescu, 1958), "Soiurile de viță roditoare și de portaltoi recomandate pentru zona centrală a Dobrogei" (Gh. Constantinescu ș. a., 1959). Pentru a facilita studenților cunoașterea soiurilor de viță de vie în cadrul Institutului Agronomic București este litografiat cursul de "Ampelografia
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
intensifică și mai mult după anul 1980, fiind orientate spre îmbunătățirea însușirilor agrobiologice, tehnologice și creșterea rezistenței la factorii de stres, boli și dăunători, crearea de soiuri noi prin selecția clonală a soiurilor vechi, valoroase, reprezentative pentru sortimentele tradiționale ale podgoriilor românești. Astfel, au fost obținute la Stațiunea de Cercetări Horticole Cluj soiuri pentru struguri de masă (Timpuriu de Cluj, Napoca, Splendid, Someșan, Transilvania), la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași soiuri pentru struguri de masă și vin
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
facilitând simplificarea Registrului internațional de soiuri; 3. Originea soiului, care ajută la cunoașterea originii genetice, genitorii, condițiile geografice în care s-au format, putându-se valorifica mai bine însușirile lor economice; 4. Arealul de cultură , precizându-se extinderea soiurilor în podgorii, țări, continente. Unele soiuri au o plasticitate ecologică mare (soiuri cosmopolite) și au o arie mare de răspândire (exemplu Chasselas doré), iar altele au o zonă de cultură mai restrânsă, limitată (soiuri locale, arborigene) care valorifică mai bine condițiile locale
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]