814 matches
-
Timpul, Iași, 2010; Farmacii astrale 2 Chintesențe dintr'un aludel. Robia timpului, Editura Princeps Edit, Iași, 2010; Poema sufletelor și a pietrei (Falii 9), Editura Timpul, Iași, 2011; Zece falii, Editura Tipo Moldova, Iași, 2011; Crucea întrandafirată, Editura Sfera, 2011; Poema spiritului sau decalogul, Editura Contact Internațional, Iași, 2012; Întoarcerea Profetului, Editura Contact Internațional, Iași, 2013; Cele mai frumoase poeme inițiatice: 10% elemente inedite în athanor, Editura Contact Internațional, Iași, 2013. Volume de proză: Drumuri prin Moldova, Editura Sport-Turism, București, 1987
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
semantică a textelor aceeași obsesie fecundă în plan creator: anularea hotarului intermundic, grație unui proces hiperlucid de investigare a semnelor celeilalte ordini, a hieroglifelor inscripționate într-un real înnobilat nu numai pentru inițiați. Ne-o repetă, cu obstinație, Glasul din Poemei Semnelor (Falii 3), care vestește, profetic, o nouă gnoză: "într'un colț de pădure zace pentru totdeauna nisipul. E tot ce-a rămas din filele rupte ale faliilor distruse de oameni. E scrierea Profetului proscris. Fiecare grăunte de nisip ar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
purtând bonete, pălării cu pene, lumânări./ Sălbatica feerie prin fața tronului trecea: viori, fluiere, acordeoane/ tobe și clopote răsunând absurd,/ iar arca'n care oamenii și animalele se adunaseră/ era căruța de nebuni ce-ardea magnific" (Magia de tine, din Beggarland Poema inițierii (Falii 5), editate în 2004). Pe de altă parte, vocabule ale inițierii, ale accesului la o transcendență al cărei cod nu poate fi parcurs de orice profan. Doar inițiatului, desigur, îi este dăruită "din sorii altei lumi o scară
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
transcendență al cărei cod nu poate fi parcurs de orice profan. Doar inițiatului, desigur, îi este dăruită "din sorii altei lumi o scară/ ca sufletu'mi ce prin fântâni coboară/ să fie tânguire unui clopot" (Stelele umbrite, din Falii 2, Poema focului 1985). Întreaga creație a lui Liviu Pendefunda este plină de o asemenea versificație încifrată, amintind de revoluția simbolică din Joc secund. Cel ce în viața de toate zilele este, după cum se recomandă, cercetătorul "lumii tainice și în același timp
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cu litere revelate de "Marele Preot", în fine, condus de "cavalerii/ cu săbii, făclii și ramuri de salcâm", se prosternează "în fața altarului unde se'nălța/ în centrul unei cruci/ într'o diademă de șapte raze/ trandafirul" (Calea robilor din Beggarland Poema inițierii (Falii 5) etc. Chiar și gesticulația erotică (autorul își cultivă excesiv voluptăți de erotoman jertfit adesea pe altarul dragostei conjugale sau paterne, ca dovadă suita de texte închinate celor trei ipostaze ale alterității sale în variantă feminină, Julieta, Sandra
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sale, acest element peritextual ilustrând o similară preocupare pentru substanțializarea unor simboluri mai puțin accesibile. Probabil că unul dintre cele mai elocvente exemple, din acest punct de vedere, este una dintre ultimele cărți de versuri a lui Liviu Pendefunda, intitulată Poema monadelor și a trupului Falii 8 din anul 2010. Prima ei secțiune propriu-zisă, "Soarele Trandafirului", este notată în cuprins cu cifra 6 (corespondentul solar în alchimie), celei de-a doua, "Misterele lui Sin", îi corespunde cifra 9 (asociată în alchimie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
zodii", cifra 8 (corespondentul lui Mercur/ Hermes, intermediarul dintre mintea umană și absolutul solar) etc. etc. Ceea ce dovedește, din nou, faptul că poezia semnată de Liviu Pendefunda este învestită de instanța auctorială cu aceleași atribute ca însuși Athanorul: întregul ciclu Poema monadelor și a trupului și, prin extensie, întregul ansamblu al creației sale lirice apare ca o adevărată matrice a transmutațiilor fizice, psihice, spiritual-mistice. Deloc întâmplător, un poem numit chiar Xanthosis în oglinda timpului mută accentul de pe metamorfozarea fiziologică pe cea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Ioan Holban, Istoria literaturii române, vol. I Poezia, 2006; Daniel Corbu, "Postfață" la Ros Lucis, 2009; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Emanuela Ilie, "Postfață" la Falii 8, Poema Monadelor și a Trupului, 2010; Lucian Alecsa, în "Hyperion", nr. 4-5-6, 2010; Teodor Codreanu, în "Convorbiri literare," nr. 1, ianuarie 2010; Emanuela Ilie, în "Cronica", nr. 5 și 6, mai-iunie 2011; Ioan Holban, în "Luceafărul de dimineață", nr. 19, 2011
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
propria panoplie lirică cu o dezinvoltură aproape orgolioasă, când nu și-o contemplă, el însuși, cum grano solis. Din această perspectivă, cartea următoare de poeme, General Museum (Editura Cronica, Iași, 2001), poate fi citită aproape ca o declarație de credință. Poema ce dă titlul volumului nu este decât una dintre exemplificările de arte poetice deghizate în stampe delicate prin care se denunță totala încredere a autorului în reconstrucția textuală a unei lumi demult apuse, cu decorurile, personajele și realitățile ei obiectuale
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
îl loro modo di pensare. Questa infedeltà, non di stile e di voci solo, mă di sostanza e di senso, nata dall'applicare alle parole d'Omero le opinioni contemporanee a' traduttori; questa infedeltà, dico, commessa nel primo principio del poema, anche da' traduttori più fedeli, dotti ed accurati, e în un caso în cui le parole son chiare e note, mostră quanto sia ancoră imperfetta l'esegesi omerica (e în generale degli antichi), e quanto spesso și debba trovare ingannato
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cît., p. 278. 464 Cercai d'investirmi dei pensieri del poeta greco, di rendermeli propri, e di dar così una traduzione che avesse qualche aspetto di opera originale, e non obligasse îl lettore a ricordarsi ad ogni tratto che îl poema, che leggea, era stato scritto în greco molti secoli prima. Volli che le espressioni del mio autore, prima di passare dall'originale nelle mie carte și fermassero alquanto nella mia mente, e conservando tutto îl sapor greco, ricevessero l'andamento
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Eminesciana; 32) * PERPESSICIUS. Eminesciana. Ediție îngrijită, prefață și bibliografie de Dumitru D. Panaitescu. Iași: Junimea, 1983, 663 p. (Eminesciana; 33) * CIOBANU, Nicolae. Eminescu. Structurile fantasticului narativ. Iași: Junimea, 1984, 215 p. (Eminesciana; 34) * CUȚITARU, Virgil. Metamorfozele lui Hyperion. Studiu asupra poemei Luceafărul. Iași: Junimea, 1983, 200 p. (Eminesciana; 35) * TIUTIUCA, Dumitru. Creativitate și ideal. Iași: Junimea, 1984, 255 p. (Eminesciana; 36) * LOVINESCU, E. Mihai Eminescu. Ediție critică, prefață, note, variante, bibliografie și indice de Ion Nuță. Iași: Junimea, 1984, XLVI, 385
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
absurd la Urmuz (I). În: Jurnalul literar, 5, dec. 1994, nr. 43-48, p. 4, 5. SOROHAN, Elvira. Machiavelli al Florenței dinainte și după 1500. În: Dacia literară, 5, nr. 14, 1994, p. 18. SOROHAN, Elvira. Miron Costin. Contextul și textul Poemei polone. În: Dacia literară, 5, nr. 15, 1994, p. 27-30. SOROHAN, Elvira. Cantemir. Cetatea imaginară ca antiu-topie. În: Dacia literară, 6, nr. 19, 1995, p. 24-28. SOROHAN, Elvira. Grotesc și absurd la Urmuz (II). În: Jurnalul literar, 5, dec. 1994-ian
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
dau măsura talentului autentic reflexiv al autorului, prin care începe în istoria narațiunii românești cariera stilului livresc meditativ". Suita analizelor textuale din finalul cărții la Divanul și Istoria ieroglifică, Viața lumii și Psalmii lui Dosoftei culminează în lectura critică a Poemei polone. Ea readuce în prim-plan silueta unui scriitor de structură meditativă asemănătoare cu a Autoarei. În simetrie cu "Întoarcere spre timpul vechi", din măr-turisita aspirație a Doamnei Profesoare, "Lunga trecere de vreme", estimată poematic prin evocarea pentru ochiul regal
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
descarce de pe suflet sarcina vieții. Prin raportare la aceste idei, Slavici observă că romanului Mihai Vereanu al lui Iacob Negruzzi îi lipsește farmecul vieții, scenele sunt prea puțin dezvoltate, mișcările sufletești sunt prea slab zugrăvite 250, iar lui Radu, eroul poemei lui Ronnetti-Roman − vigoarea, măreția și frumusețea, e o stârpitură care ne-ar veni să ne prindă milă. Ambele opere suferă de lipsa unității concepției, a unității estetice și chiar a unității tehnice. Cerințele estetice, de exemplu, parte nu sunt împlinite
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
189 Idem., p. 208. 190 Idem., p. 203. 191 G. Călinescu, Istorie a literaturii române de la origini până în prezent, ediția a II-a revăzută și adăugită, ediție și prefață de Alexandru Piru, Editura Minerva, București, 1986, p. 512. 192 "Radu, poema de Ronetti-Roman", în Ioan Slavici. Opere. Studii și articole literare și culturale, vol. 10, Editura Minerva, București, 1981, p. 147. 193 Ion Breazu, "Prefață" la Ioan Slavici, Nuvele, vol. I-II, Editura de stat pentru literatură și artă, București, 1958
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
mai puternică dintre toate și fundamentală în luarea unei decizii vitale. 211 J.A. Eberhard își publică în anii 1803-1805 Manualul esteticii. El dă definiții ale frumosului, miraculosului, naivului, sublimului, idealului, interesantului ș.a.: "Sublimul e ceea ce produce admirație". 212 "Radu, poema de Ronetti-Roman", op. cit., p. 147. 213 "Sublimul presupune la eul contemplator o forță a eului puțin comună, o puternică sentimentalitate. Cel care creează sublimul trebuie să aibă un suflet puternic, pentru a subjuga materia obiectivă și a și-o apropia
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și articole literare și culturale), Editura Minerva, București, 1981, p. 162. 247 Ibidem. 248 "Literatura "românească" și d-nul Duiliu Zamfirescu", în Ioan Slavici, Opere, vol. 10, (Studii și articole literare șiculturale), Editura Minerva, București, 1981, p. 319. 249 "Radu. Poemă de Ronetti-Roman", în Ioan Slavici, Opere, vol. 10, (Studii și articole literare și culturale), Editura Minerva, București, 1981, p. 147. 250 "Ioan Slavici către Iacob Negruzzi, Arad,10 Aprilie, 1873", în I.E. Torouțiu, op. cit., vol. II, p. 202. 251 Eleonora
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
o triplă funcție: una terapeutică, alta salvatoare și, în sfârșit, alta metafizică dobândirea nemuririi. Ocurențele termenilor carmen și musa conferă această configurație. Importante însă pentru descrierea unei poetici ovidiene sunt, desigur, observațiile asupra creației poetice (poesis), dar și asupra poeziei (poema) și asupra creatorului (poeta). Menționăm câteva: 1. importanța inspirației directe (Pontica III, 4, 18); 2. grija pentru selecția lexicului (Pontica I, 5, 15 și III, 9, 13); 3. interferența dintre poezie și retorică (Pontica II, 5, 65-70); 4. relația dintre
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
amănunte devenite „nesemnificative”, eventual să le bagatelizezei cu umor, decît să treci dincolo de aparențe și să constați, „pe viu”, că ele sunt prea adesea înșelătoare. Miorița constituie tocmai un caz tipic de aparență înșelătoare. A susține că nota caracteristică a poemei ar fi un simplu conflict profesional între ciobani, cum se mai întîmpla în lumea satelor intrate pe calea istorierii, că unul dintre ei a dat bir cu fugiții de frica celorlalți doi; sau a crede că așa-zisul testament s-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
își păstrează liniile mai pronunțate în cele două secvențe sumero-babiloniene; dincoace, scenariul narativ este transferat în lumea personajelor de basm și în viața păstorească, de unde și mutațiile aparente de ordin domestic și nuvelistic. Pe scurt, comportamentul mioritic, așa cum rezultă din poema folclorică, varianta Alecsandri, ca și din complexul de texte agro-păstorești asociate, înseamnă actualizarea unui act mitic, îndelung experimentat din generație în generație. Este vizat orice individ situat fie pe cea mai de jos treaptă istorică și culturală, temător de moarte
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pentru a fi asumată de fiecare individ în parte, stă înțelesul moral și existențial al Mioriței. Pe această cale, textul românesc se unește cu documentele de circulație universală aparținînd aceleiași sfere comportamentale și de gîndire. Cît privește dimensiunea estetică a poemei (e bine să se aibă în vedere varianta Alecsandri), problema ar merita o discuție specială. Sinaia, 2009 CAPITOLUL I DOSAR MITOLOGIC 1. AVENTURI THANATICE EXEMPLARE A. Zeul care trebuie să moară Spre deosebire de divinitățile feminine, care coboară în infern experimentînd moartea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
posibile. Este vorba despre religiile morții și ale mîntuirii, care au la bază, de pildă, mitul bobului de grîu, apoi cultul totemismului, etc. Și pe asemenea coordonate se cuvine reluată problematica morții în Miorița și urmărite etapele succesive ale dezvoltării poemei, pînă să devină o metafizică a existenței. D. Miorița și Caloianul Studiile lui Densusianu și Caracostea au stopat preocupările, anunțate deja, de situare a mioritismului într-un context mai larg, mitologic și comparatist. Nimic de zis, viața păstorească este puternic
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se jelește Medeea, dar nu-l auzim pe Iason. O excepție, ca să confirme regula, o constituie Dumuzi. Frica și „necunoașterea” îl coboară. Paralelismul poate continua pe teren românesc: bocește mama Caloianului, dar acesta tace; o auzim pe „maica bătrînă” din poema păstorească și din balade de curte feudală, în rest, tăcere. „În decursul desfășurării tuturor misteriilor, ni se spune într-o lucrare de specialitate, Osiris, spre deosebire de Horus, nu scoate nici un sunet, ceea ce, alături de alte fapte, ne face să presupunem că în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
iremediabilă a morții o constituie tonalitatea elegiacă, de imposibilă întoarcere, tocmai cea care s-a pus sub semnul negației privind oportunitatea gestului de a înlocui, pe moment, bîta cu „întrebarea justă”. Faptul a dus, cum știm, la confuzii în înțelegerea poemei. Nota depresivă, cu semnificație funerară, a fost receptată prima dată corect de un străin luminat, cu multe decenii în urmă, de Jules Michelet, deci pe vremea cînd românii aveau prieteni, oameni de bună credință, printre europenii celebri. Mărturisea istoricul francez
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]