2,516 matches
-
Gazeta literară începe anul 1964 sub semnul bilanțului. Primul îl face Mihai Beniuc în numărul 1 de joi 2 ianuarie 1964, într-un editorial festiv. Ceea ce subliniază Mihai Beniuc (...) ține de un canon ce nu include nici un nume de tînăr poet, iar ca trăsătură definitorie a literaturii rămîne aceea legată de „condițiile de viață ale maselor populare”. Un bilanț mai cuprinzător se face însă în interiorul revistei, în toată pagina 3 și continuat în pagina 7, în cadrul a ceea ce constituie o rubrică
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5010_a_6335]
-
aveau acești cronicari, despre unitatea care exista între ei, despre rolul pe care începeau să-l joace pe scena culturală. Anul 1964, încă de la început, pare să fie marcat de prezența și cuvîntul acestor cronicari, așa cum se întîmplase cu tinerii poeți în anii anteriori. Discursurile diferă însă și specificitatea criticii ca demers de maximă vizibilitate și retorica mult mai penetrantă pe care o poate produce, spre deosebire de poezie, face acțiunea criticilor cu adevărat importantă și, probabil, periculoasă pentru stabilitatea sistemului literar. (Luminița
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5010_a_6335]
-
credincios, cînd ne anunță că dimineața „cu pași mari/ va trece pe deasupra/ un zeu”, sau e doar agnostic, servindu-se de un simplu ornament de natura unei fantezii persiflatoare. Nu o dată e afectată insciența, perplexitatea ca spre a sfida aplombul poetului curent: „eu nu știu despre poezie și despre viață/ poate despre celelalte să știu ceva fără să știu că știu” (un pahar în picioare). Admițînd drept unic adevăr faptul că viața sa „nu există”, poetul ne mărturisește că se aruncă
O speță de avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5042_a_6367]
-
două remarci. În primul rînd, costată că poeții tineri sunt alții decât cei pe care ne obișnuiserăm să-i considerăm poeți tineri. Rapid, cât ai clipi din ochi parcă, promoțiile se succed și cei care jucau rolul acesta, de tineri poeți, nu mai pot să-l joace, alții le iau locul. Și, în al doilea rând: poezia în noua reprezentare este promițătoare. Iată un exemplu: „stau pe o bancă/ într-o poziție extrem de corectă/ cu spatele țeapăn/ mâinile așezate pe genunchi
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4793_a_6118]
-
din un simbol cultural al anilor '80. Sicriul cu trupul neînsuflețit al poetului fost adus, cu o mașină, la sediul Uniunii Scriitorilor din România, unde va fi depus pentru ca persoanele interesate să poată să-i aducă un ultim omagiu cunoscutului poet. Citește și:
Adrian Păunescu va fi înmormântat pe Aleea Scriitorilor din Cimitirul Bellu () [Corola-journal/Journalistic/49563_a_50888]
-
sub dulap am descoperit o gumă și un creion. De când s-or fi jucat de-a v-ați ascunselea și eu n-am observat! Nu sunt sortabil, vorba lui Cioran. Mă duc într-un loc unde văd o fată drăguță, poetă excelentă, cu care am vorbit cândva . Vine spre mine, îmi spune vorbe pe care le ghicesc amabile dar, bineînțeles, nu le aud. Poate pentru că nu pot să răspund, sau cine știe ce i-o fi trecut prin cap inconștientului, fapt e că
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4972_a_6297]
-
la ediția a XIV-a. Juriul, format din Al. Cistelecan, Mircea A. Diaconu, Daniel Cristea-Enache, Andrei Terian și Vasile Spiridon, nominalizînd pe Andrei Dósa, Crista Bilciu, Matei Hutopila, Vlad Tăușance și Georghe Nechita, a decis premiul pe anul 2011 ex-aequo poeților Andrei Dósa, pentru cartea Când va veni ceea ce este desăvârșit, Ed. Tracus-Arte, și Cristei Bilciu, pentru cartea Poema desnuda, Ed. Cartea Românească. Gala s-a încheiat cu un concert extraordinar susținut de pianistul Mircea Tiberian și interpreta Nadia Trohin. Talentul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4979_a_6304]
-
parcă ar fi, de fapt, o varietate de cenușiu. Încă un exemplu. Unul dintre eseuri se intitulează, captând neîndoielnic atenția, Ce s-a veștejit în poezia ultimului deceniu. Scris, cum spuneam, în anii nouăzeci, acesta desfășoară un rechizitoriu la adresa tinerilor poeți, care, remarcă Negrici, n-ar face nici un efort real spre a se desprinde de înaintașii lor direcți. Ceea ce este cu atât mai problematic cu cât, din punctul său de vedere, optzeciștii ar fi căzut, măcar de la un moment încolo, într-
Pagini și pagini by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4998_a_6323]
-
Nicolae Manolescu Vineri 10 august, Ion Negoiț escu ar fi împlinit 91 de ani. O vârstă incredibilă pentru veșnic tânărul și ferice critic și poet, chiar dacă poezia și critica lui își arată ridurile, iar generațiile de astăzi par a-l fi uitat. Ion Negoițescu a fost un personaj extraordinar mai ales în peisajul literar din timpul războiului al doilea. Îngăduiți-mi să reiau pe scurt
Veșnic tânăr și ferice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4415_a_5740]
-
Manolescu autoritatea supremă, la acea oră, în comentariul de literatură (indiferent de gen). Semnătura lui făcea și desfăcea glorii. Nu același lucru s-ar putea spune despre Mircea Iorgulescu, cel al cărui cuvânt înainte deschidea, timorat, volumul colectiv al tinerilor poeți germani. Expertiza lui Iorgulescu (și, odată cu ea, credibilitatea) se limita mai ales la teritoriul prozei, astfel că, judecat la rece și în termeni concurențiali, dezechilibrul devine cu atât mai evident. Sunt observații perfect terestre, acestea, simple constatări, dacă vreți, ale
Pact de neagresiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4419_a_5744]
-
două dimensiuni: una formală, escapistă, și una angajatoare, esențialist morală. Cum tocmai am văzut, importantă a fost, multă vreme, cea de-a doua. (Strict tehnic, Cărtărescu, Coșovei și Iaru fiindu- le deja superiori unor Bossert, Wagner sau Seiler). Pentru tinerii poeți de acum (minimaliști sau maximaliști), dotați cu o conștiință artistică arbitrară și suspect de indiferenți la vitalitatea socială a poeziei, Vânt potrivit până la tare constituie în cel mai bun caz un model de perfecțiune lirică. Ceea ce s-ar putea numi
Pact de neagresiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4419_a_5744]
-
Ioan Alexandru, cunoscutul poet, publicist, eseist, traducător și, după 1990, om politic, a trăit la începutul tinereții o frumoasă poveste de dragoste, într-un sat românesc de pe Someș. În perioada studiilor din orașul Cluj, între Ioan Alexandru, viitorul poet, autorul Imnelor (Imnele bucuriei - 1973, Imnele Transilvaniei - 1976, 1985, Imnele Moldovei - 1980, Imnele Țării Românești - 1981, Imnele iubirii, 1983, Imnele Putnei - 1985, Imnele Maramureșului - 1988) și Dumitru Mureșan, tot viitor poet (vol. publicate: Nebuloasa crabului - 1968, Orologiul din oglinzi - 1975
Întregiri la biografia lui Ioan Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/4429_a_5754]
-
perioada studiilor din orașul Cluj, între Ioan Alexandru, viitorul poet, autorul Imnelor (Imnele bucuriei - 1973, Imnele Transilvaniei - 1976, 1985, Imnele Moldovei - 1980, Imnele Țării Românești - 1981, Imnele iubirii, 1983, Imnele Putnei - 1985, Imnele Maramureșului - 1988) și Dumitru Mureșan, tot viitor poet (vol. publicate: Nebuloasa crabului - 1968, Orologiul din oglinzi - 1975, Despre melancolie -1981, Lira meditativă - 1998), s-a înfiripat o prietenie trainică, care a durat până în anul 2000, când cel despre care vorbim a părăsit această lume. Prietenia lor l-a
Întregiri la biografia lui Ioan Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/4429_a_5754]
-
neghină. Câteva nume vom reține totuși: Giovanni Raboni (1932- 2004), autor al unei copleșitoare opere poetice, aparținător „generației anilor treizeci”, dar și dramaturg, critic, jurnalist, Maria Luisa Spaziani ( n. 1924, Torino), una din muzele lui Montale, stabilită ulterior la Roma, poetă, traducătoare și neobosită eseistă, cu o parabolă aparte, afirmată cu adevărat în anii optzeci prin publicarea operei poetice în colecția de poezie „Lo Specchio” a Editurii Mondadori. Investirea de sine a poetului Ne vom referi acum la „mai tinerii” Angelo
Repere critice în poezia italiană contemporană by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4592_a_5917]
-
producă prin „grația verbului” și la cei care-i citesc, împingînd deci un pic mai departe limitele capacităț ilor noastre de dezlimitare personală, spre o zonă depășind achizițiile senzitivemoț ional-raționale ale individului uman standard de astăzi. Dar nu cumva tocmai poeții vizionari, teologii subtili, misticii de odinioară și nebunii dintotdeauna au tatonat și tatonează toți, în felul lor, anumite daruri umane încă insuficient dezvoltate, abia bănuite de unii și de alții, dar delăsate? Și nu cumva experiențele religioasă, mistică, poetică sau
Scrisoare deschisă Domnului Gérard Pfister, Editions Arfuyen, Paris by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/4604_a_5929]
-
5) citim un foarte frumos interviu cu Irina Mavrodin datând din anul 2006 și realizat de Gilda Vâlcan (transcrierea i se datorează Ilincăi Ilian). Textul se constituie într-un emoționant In memorian, acum, la despărțirea de admirabila traducătoare, eseistă și poetă. Sunt puse în lumină capitole însemnate din biografia sa: copilăria, peregrinările prin diverse orașe din țară, relația cu părinții și cu apropiații, anii de școală, starea de sănătate fragilă din anii tinereții. Reproducem aici o confesiune tulburătoare: „Pe urmă, după ce
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4576_a_5901]
-
e interesat de avangardă poetica românească (un prim grupaj de texte traduse apare în 1975, în revistă „L’Europa letteraria e artistică”). Editează, împreună cu Marin Mincu, Poesia romena d’avanguardia (1980), antologie bilingva de texte și manifeste poetice, si Nuovi poeți romeni (1986). Antologia să La poesia romena del novecento (da Bacovia alla generazione ‘80) (1996) a fost distinsa cu Premiul pentru traduceri al Uniunii Scriitorilor. A tradus și din Zaharia Stancu, Mircea Eliade, Constantin Noica, Lucian Blaga, Adrian Marino, Norman
In memoriam Marco Cugno () [Corola-journal/Journalistic/4579_a_5904]
-
adăugat poemul de debut al lui Duiliu Zamfirescu, Levante și Calavryta; că frumoasa Zenaida ar putea descinde din Povestirile moldovenești (1920) ale lui Radu Rosetti; că verosul căuzaș Iancu Aricescu e rezultatul unei stranii împletiri între Ioan Catina (un tânăr poet pașoptist înzestrat, dar ocolit de șansă) și C.D. Aricescu (un grafoman, tot pașoptist, fără talent dar destul de bine orientat social). Că, pe scurt, multe noutăți despre Levantul se adăpostesc în tot soiul de cărți vechi.
Poeme vechi, nouă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4582_a_5907]
-
se va simți mai bine. Tzara ar prefera să fie mai degrabă obiectul ridiculizării vehemente decât cauza unui căscat plictisit.” Deși aflați la aceeași masă, Poetul și Revoluționarul își păstrează identitățile distincte. La oricâte compromisuri va fi împins, Poetul rămâne poet - de fapt, Măscărici, pentru că spectacolele Dada erau stâlciri ale unor forme artistice deja existente. Și oricâte mutări pe tabla de șah, oricâte volute prin textele lui Marx, oricâte mișcări practice abile va flutura sub ochii fanatizați ai adepților, Lenin rămâne
Când dadaiștii joacă șah (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5751_a_7076]
-
întrebare în limitele unui interviu. Ar trebui să rescriu capitolul românesc din Danubius, adăugând însă și întâlnirile, experiențele, lecturile, persoanele pe care le-am întâlnit și apoi le-am cunoscut. Voi menționa două dintre aceste întâlniri: cea cu Israil Bercovici, poetul românoidiș pe care l-am evocat în Danubius, și cea cu o bătrână femeie, la Sulina, cu care, descurcându-ne amândoi în a vorbi în vreo trei sau patru limbi, neam spus multe lucruri și, mai ales, ea m-a
Claudio Magris: „A călători este metafora vieții“ () [Corola-journal/Journalistic/5847_a_7172]
-
un eșantion de natură (urbană) animată: „...Zgomotul uriaș al Capitalei, pestrițătura infinită de colori, mișcarea de veselie a unui întreg popor liber, jocul fantastic al pădurii de steaguri tricolore fluturate în vânt, figura Reginii, trandafirul alb pe care încântătoarea suverană poetă l-a prins în treacăt cu mîinile ei auguste în părul Veturiei, înfățișarea severă și măreață a Regelui, și defilarea armatei, «artilăria aceea», și marșurile triumfale, și retragerea cu torțe; apoi e seara plimbarea în Cișmigiu, lumina electrică, plină de
Caragiale cenzurat. O ipoteză by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/5854_a_7179]
-
și Cu ochii deschiși (absent, ca și Frica, din volumele care au urmat). În sfârșit, Ion Stratan alege două poeme ciclice, El și Pentameronul. Un singur citat din acesta din urmă: „Deceniu/ de geniu// Sori/ de urdori// De ce să fii poet/ În timpuri mari?/ Ce cu ce să compari// Cel mai el va lupta șîn volum: cel mai slabț/ Cu sabia, pana și mitra/ Heracle cu Hidra.// Ehei, înmulțiți, înăcriți/ Lachei, gânduri de tablă menite/ Să scrie-n sanscrite:/ «Pentru tine
De-a wați ascunselea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5869_a_7194]
-
ce s-a întâmplat ieri și despre ce se întâmplă azi, aici și în lume? Cum este profesiunea de critic literar, are sau nu valențe etice? Dar ce este Grigurcu mai întâi, ce se consideră el mai întâi că este, poet sau critic? Ce se întâmplă cu generațiile? Dar cu prieteniile literare? Sunt acestea posibile, sunt reale, sunt durabile? Dar cu sentimentul iubirii cum este? A iubit, iubește? Dar cu gelozia? A fost bântuit de gelozie? În Amarul Târg ce se
Opera]iunea Grigurcu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5875_a_7200]
-
scrisă de-a lungul unei nopți, înainte de a se sinucide, „povestirea unei agonii zbuciumate, zvârlită pe hârtie într-o grabă înfrigurată, în ultimele ceasuri ale scriitorului”. Un manuscris însângerat e recuperat ca o mărturie acuzatoare pentru un timp nefast: „În urma poetului mort de bunăvoie a rămas un teanc de file stropite cu sânge”. Remus Lunceanu își descrie calvarul moral cu pistolul pe masă, gata să-și pună capăt zilelor îndată ce va isprăvi această mărturisire prin care mai speră vag să se
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
--- Joumana Haddad s-a născut la Beirut în 1970. Este poetă, traducătoare, jurnalistă. A urmat studii de medicină și traductologie și e o pasionată cititoare a lui Sade. Este responsabilă a paginilor culturale din cotidianul libanez An Nahar, fondatoare și directoare a revistei Jasad (Corp). Vorbește șapte limbi și traduce în
Joumana Haddad - Întoarcerea lui Lilith (fragmente) () [Corola-journal/Journalistic/5584_a_6909]