656 matches
-
reședința cnezilor români CÎnde; - m. arh. ruinele bisericii CÎndeștilor, secolul XIV, satul Suseni; - m. arh. Conacul Kendeffy cu capelă, secolul XIV, satul RÎu de Mori; - m. arh. unele case din Clopotiva: - m. arh. Biserica din Ribița; - m.arh. Biserica din Ostrov „Pogorîrea Sfîntului Duh”, - m. arh. Biserica ortodoxă și reformată din Clopotiva; - zona etnografică de la Clopotiva; - m.n.: lacul Bucura, lacul Negru; - lacul RÎul Mare - lac artificial; - cabanele: Lacul Negru și RÎul Mare. SARMIZEGETUSA. - capitala Daciei romane(Ulpia Traiana Sarmisegetusa) cu vestigiile respective
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
muzeul de arheologie romană; - serbare populară „Nedeia de la Sarmisegetusa”; - centru artizanal - cojoace tipice zonei de influență; - popas turistic; - pensiuni turistice. SĂLAȘUL DE SUS. - m.arh. - cetate feudală, sec. XIV, satul Mălăiești; - m.arh. - Biserica Înălțarea Domnului, sec. XIV, satul Nucșoara; - m.arh. - Biserica Pogorîrea Sfîntului Duh, sec, XV, satul Paroș; - m.arh. - Biserica Sf. Atanasie și Chiril, sec. XVII, satul Sălașul de Sus; - m.ar. - ruinele curții cneziale, sec. XV, satul Sălașul de Sus; - m.arh. Biserica din Ostrov „Pogorîrea Sfîntului Duh”; - m.arh. - Biserica din RÎbița
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sec. XIV, satul Nucșoara; - m.arh. - Biserica Pogorîrea Sfîntului Duh, sec, XV, satul Paroș; - m.arh. - Biserica Sf. Atanasie și Chiril, sec. XVII, satul Sălașul de Sus; - m.ar. - ruinele curții cneziale, sec. XV, satul Sălașul de Sus; - m.arh. Biserica din Ostrov „Pogorîrea Sfîntului Duh”; - m.arh. - Biserica din RÎbița; - m.m. - monument din beton dedicat eroilor din primul război mondial, satul RÎul Alb; - m.m. - cruce din piatră dedicată eroilor (În curtea bisericii); - m.m. - cimitir al eroilor români căzuți În primul război mondial; - m. n.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mai are, ci tratarea lor de-a valma cu falsele valori." Rezon! Mai departe, este acuzată mediocritatea (care, vorba lui Preda, unde se duce, tot mediocrități caută) și lipsa de reacție a ieșenilor, ce se împacă la modul fatalist cu pogorârea orașului în anonimat. Acad. Eugen Simion constată și el că "Iașul intelectual arată acum altfel. Scriitorii sunt împărțiți în tabere și tăberele, ca peste tot în societatea românească, învrăjbite." În fine, C. Ștefanache se întreabă încă din titlu "Care capitală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
mod tandru de a trăi și de a se mântui în imaginar." * C ât de la cer la pământ este distanța dintre "obicinuințele" moldovenilor trăitori la sfârșitul veacului al XIX-lea și cele ale urmașilor lor de azi. Nu propun cine știe ce pogorâre în adâncuri misterioase ale istoriei, ci, simplu, o incursiune în viața și petrecerea bunicilor noști, așa cum le înfățișează R. Suțu în uitata-i carte despre Iași și ieșeni Nimic nu se mai potrivește, de la rutina îndeletnicirilor zilnice la ritualul călătoriilor-eveniment
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
endnote id="(177, nr. 1680 ; cf. 3, p. 62)"/>. Fără discuție, din această perspectivă, singura lui salvare rămâne convertirea. Recăpătarea văzului, a auzului și a glasului sunt - În retorica veterotestamentară (Isaia 35, 4-6) - sinonime și sincrone cu mântuirea provocată de pogorârea lui Mesia pe pământ. Imaginea a fost preluată și revalorificată de discursul creștin- ortodox ; de mitropolitul Varlaam, de exemplu, În Cazania tipărită În 1643 : „Dumnezăul vostru va veni și vă va izbăvi pre voi. Atunce să vor deșchide ochii orbilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
el și apocrif), credințele populare sunt ceva mai blânde. Se crede că, din fuiorul de cânepă pus de femei pe crucea preotului la Bobotează, Sfânta Maria face o mreajă mare pe care o va arunca În Iad, la a doua pogorâre a lui Isus. Sufletele care se vor prinde În această plasă (nu se mai specifică dacă sunt de creștini sau de evrei) vor fi scoase din Iad și mutate Într-un soi de Purgatoriu - ceea ce este inedit pentru credincioșii creștin-ortodocși
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="cf. Apocalipsa 13, 18"/>), când ar fi putut să se producă așteptata revenire a lui Isus pe pământ. Or, presupusa apariție În Europa a „evreului etern rătăcitor” - care, conform legendei, urma să-și găsească odihna tocmai la a doua pogorâre a lui Cristos - a fost luată probabil ca un semn de confirmare a spaimelor milenariste privind apropierea Judecății de apoi. În al treilea rând, În secolele XIV-XVI, evreii din vestul Europei au fost alungați, În valuri succesive, spre centrul continentului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Marina despre Părintele Arsenie Boca, tămăduitor, mare îndrumător de suflete și văzător cu duhul. Cărți apărute la Editura BABEL Părintele Justin Pârvu. Cuvintele înțeleptului-I.R. Acatistul sfinților din închisori Acatistul mărturisitorului Valeriu Gafencu Ilie Lăcătușu. Viața, minunile, acatistul Minunea pogorârii Sfintei lumini la Mormântul Domnului de la Ierusalim-T. Zugrav Pr. Arsenie Boca, un sfânt al zilelor noastre-Dan Lucinescu Nostalgia paradisului-Nechifor Crainic Muntele sfânt (Athos)-Mihai Stere Dredena Scurt pomelnic cu numele martirilor neamului sacrificați de dict. com. din România-Monah Teodor
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
au tipărit foarte după dumnezăiasca plăceare, carele în zilele ceale veselitoare cântându-se, bucurie mare aduci noao, și având zilele învierii Domnului au înviiat noao gândul, și ne face mai sârguitori la dumnezăiasca slavoslavie. Și sfârșindu-se cartea aciasta la pogorârea sfântului Duh, părtaș cu adevărat face pre toți pravoslavnicii dumnezăescului Duh".85 În finalul acestui portret al creștinului ideal, remarcăm, din nou, raportarea la cărțile "mai denainte" (așa cum va fi receptată și mai târziu, de Iacov, Mitropolitul Moldovei, în scrisoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
absolut etern”). Cel de-al zecelea guru va da divinității o „conotație războinică și justițiară...”. Dumnezeul credincioșilor sikh se va numi Sarab Loh, adică „Oțelul”. Simbolul său va fi sabia. b) refuză ideea hindusă de întrupare și pe cea de pogorâre divină a unei ființe celeste, așa cum apare ea în islam, de exemplu. c) DIVinul se revelează ca nume, cuvânt originar, sunet fundamental sau ca voce a unui guru. d) Salvarea din samsăra (ciclul nesfârșit al nașterilor și al morților) se
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
uman, iar aceste imagini evocă atitudini și experiențe care sunt adecvate meditației asupra misterului sursei propriei tale ființe, mai spune autorul. ibidem, p. 207. În aceeași notă lirică, mai adaugă: "mitul inspiră realizarea posibilității perfecțiunii tale, deplinătatea puterii tale și pogorârea luminii solare asupra lumii", miturile fiind infinite prin revelația lor. Ibid., p. 183. Nu e de mirare că Robert Segal îl numea "cel mai mare evanghelist al mitului", predicând aneantizarea omului în eventualitatea pierderii dimensiunii mitice (sensurile mitului rămân aceleași
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
1944 nu ca pe un semi-trecut, ci de-a dreptul ca pe un prezent continuu, considerând-o ca o epocă definitiv încheiată. Ceea ce necesită din partea maghiarimii noi strategii de adaptare și o nouă formare a identității - nu se poate aștepta pogorârea din nou a "micului univers ungar"; trebuie începută o viață nouă, proprie. În timp ce îmi strângeam documentația pentru cartea mea, mi-am dat seama că istoria Transilvaniei de Nord nu este numai istoria transilvană; ea este și istoria noastră. În copilărie
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
lui David în Psalmi, de însuși Mesia în Grădina Ghetsimani? Tradiția n-a vorbit decât într-un sens metaforic despre „moartea-și-învierea lui Dumnezeu”5, preferând mai degrabă să aleagă limbajul despre „moartea și învierea lui Hristos”. După Învierea Domnului și pogorârea Duhului, ochii credinței - care practică obligatoriu „ateismul” conceptual în rugăciune (refuzând identificarea lui Dumnezeu cu orice concept sau imagine) - pot percepe absența lui Dumnezeu doar ca retragere și niciodată ca dispariție. Pentru a folosi o imagine din Sf. Maxim Mărturisitorul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pentru a putea vorbi despre miracolul reconcilierii? Poate înlocui simpla luciditate - chiar lipsită de resentiment - instanța transcendentă a iertării și păcii veșnice? Dacă „războiul este tatăl tuturor”, cât timp vom mai recunoaște sensul imediat al fraternității trăind pe acest pământ? Pogorârea la iadtc "Pogorârea la iad" În fața permanentei dispersări pe orizontală a cunoașterii istorice și a acutei crize de care suferă noțiunea seculară de responsabilitate morală, recursul la intuițiile primordiale ale teologiei creștine este inevitabil. Arta memoriei de tip umanist nu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
vorbi despre miracolul reconcilierii? Poate înlocui simpla luciditate - chiar lipsită de resentiment - instanța transcendentă a iertării și păcii veșnice? Dacă „războiul este tatăl tuturor”, cât timp vom mai recunoaște sensul imediat al fraternității trăind pe acest pământ? Pogorârea la iadtc "Pogorârea la iad" În fața permanentei dispersări pe orizontală a cunoașterii istorice și a acutei crize de care suferă noțiunea seculară de responsabilitate morală, recursul la intuițiile primordiale ale teologiei creștine este inevitabil. Arta memoriei de tip umanist nu are suficiente resurse
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
funeste ale cotidianității. Într-un ceas de profundă neliniște sau îndoială, toți aceștia contemplă melancolic lumea în totalitatea ei. Pentru sfinții ancorați într-o perspectivă liturgică și eshatologică, întâlnirea cu lumea ca totalitate nu este melancolică, ci pascală. Ea necesită „pogorârea la iad”. Contemplarea infernului atinge, în chip nevăzut, proporții cosmice. Compasiunea universală pentru întreaga creație este rezultatul trecerii (Pascha) iubirii lui Dumnezeu prin inima purificată de gândurile pătimașe ori egoiste. Acest veritabil Paște lăuntric impus de solidaritatea ontologică cu soarta
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
al credinței în constituirea unei panorame a deșertăciunilor lumii este indispensabil. Memoria suferințeitc "Memoria suferinței" Interesul pentru istorie - slujit atât de bine în teologia ortodoxă de autori ca George Florovsky (1893-1979) sau John Meyendorff (1926-1992) - nu reprezintă doar prilejul unei „pogorâri la iad” din care putem desprinde mai bune temeiuri pentru smerenie. Asceza lecturii este întotdeauna un test al integrității conștiinței noastre morale. Cititul impune uitarea de sine și virtutea monastică a ascultării celuilalt. N-am putea face cu adevărat un
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
vedere conceptual din primul capitol („Principiul ipostatic și realizarea lui în viața omului”). La fel, de înțelegerea sensului cuprinzător al pocăinței depinde și dezbaterea asupra dinamicii vieții spirituale în teologia starețului Sofronie (cap. III, IV), prezentarea vieții în Hristos ca pogorâre întru iadul smereniei ascetice (cap. II), a căii monahale și a modurilor rugăciunii (cap. V, VI, VIII). Ar fi cu neputință ca într-un singur articol să facem dreptate bogăției de teme și profunzimii cu care această carte ne surprinde
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
coborârea în iad. Punctul maxim al acestui avans în sfera nevăzutului este atins de icoana Învierii Domnului, ai cărei martori de primă instanță sunt doar Tatăl, mormântul gol și giulgiul cu miresme. Icoana clasică a Învierii este de fapt icoana pogorârii în iad, ce păstrează câteva elemente esențiale din reprezentarea răstignirii (îngerii revin cu glas de bucurie, iar Crucea este orizontală și apasă, tot la „locul Căpățânii”, peste împărăția morții). Pe scurt, atât imnografia, cât și iconografia Învierii confirmă, în tradiția
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Pentru o poetică liturgică 213 Pentru buna folosire a maladiilor istorice 216 Timpul perfect 216 Un destin comun 218 Istorie și universalitate 219 Spirala istoriei sacre 220 Totalizarea mistică 223 Revelațiile orizontalei geografice 225 Limitele reprezentării 228 Ireductibilul poetic 230 Pogorârea la iad 233 Co-naissance 235 Memoria suferinței 237 Recapitulatio 240 Revelațiile fenomenologiei 242 Paradoxul paradoxurilor 242 Mărturii biblice 243 Neutralitatea modernă 245 Moștenirea postkantiană 247 Debutul fenomenologiei 248 Turnura franceză 249 Deschideri suplimentare 251 Metafora vieții și complexul ludicității 252
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ci mai ales la „comoara”(Matei 13, 44) vieții ascunsă în viața Sa ca într-o „țarină”, dar vădităca „aur lămurit în foc” (Apocalipsa 3, 18). Ei vedeau, astfel, această „comoară în vase de lut” (2 Corinteni 4, 7). Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt după Înălțarea Domnului este precedată de Duminica a 7-adupă Paști în care se proclamă învățătura adevărată a credinței ca ocondiție esențială a invocării și primirii Duhului Sfânt. Acest lucruera motivat de faptul că Duhul sfințește Biserica, a cărei
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
în amintirea rugăciunii tâlharului din dreapta Mântuitorului: „Pomenește-mă Doamne, când vei veni întru Împărăția Ta”,la care răspunsul Mântuitorului a fost: „Adevărat grăiesc ție, astăzivei fi cu Mine în rai!” (Luca 23, 42 43). Evenimentele Patimilor sfințitoare se continuă cu pogorârea Mântuitorului de pe Cruce dupămoartea Sa și punerea în mormânt cu semnificația atingerii stânciide piatră cu toiagul pentru a curge din ea apă (Ieșire 17, 6). Inimilese deschid, se dezleagă, zidul înalt al egoismului cade, ca și zidurile Ierihonului urmare a
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
prin prooroci”se arată lucrarea Sfântului Duh în lume și mai ales în Biserică, aspect despre care se vorbește foarte concis în articolul următor.Prin aceste formule Simbolul nu se referă numai la Dumnezeu,ci prin Întruparea lui Hristos și pogorârea Duhului Sfânt în Biserică este inclusă și învățătura despre om: „Dacă lumea nu e privităca o realitate prin sine, ci ca o creație a lui Dumnezeu, în mod specialomul nu e privit în sine. Omul e văzut ca o ființă
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
a acoperit Moise fața sa, că se temea să privească pe Dumnezeu" (Ieșirea 3, 6). 66 Aici, într-adevăr, "Înaltul este un cifru esențial al transcendenței", căci, pe de o parte, "Înălțimea lui Dumnezeu se manifestă cel mai bine prin pogorârea sa în care El rămâne totuși Înaltul-Desăvârșit" iar, pe de altă parte, "doar înălțimea lui Dumnezeu poate "garanta" că înălțarea creaturii nu se preschimbă în disoluție" (Miklos Vetö, Philosophie et religion, L'Harmattan, Paris, 2006, pp. 114, 81, 87). 67
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]