527 matches
-
doctorat, susținută la Budapesta, în 1895, fiind o lucrare de pionierat; înaltul prelat s-a ilustrat, de asemenea, în publicistică și în folcloristică, în oratoria de amvon și în cea politică. Ș. dă măsura calităților sale de evocator și de polemist în reportajele, portretele și articolele reunite în volumele Sub cumpăna veacului și Oameni și locuri din Călimani (2000). În prima culegere autorul realizează o adevărată reconstituire epică a episodului trecerii Carpaților, în zona Bilbor-Toplița, de către armata română, angajată în 1916
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289461_a_290790]
-
confunzi cu opera oric? rei alte pene�63. �n 1899, �L�Ind�pendance Roumaine� a publicat articolele lui Iorga despre via? a intelectual? �n Rom�nia; �n aceste articole el nu mai era istoricul ? i criticul literar relativ timid, transform�ndu? se �ntr? un polemist de temut. �n 1903 a �nceput s? colaboreze la �S? m?n? torul�; ulterior, va prelua practic publică? ia. Nu este u? or s? colaborezi cu Iorga. Avea un ego extraordinar, iar firea lui �i cerea s? devin? �primul printre (�n nici un caz) egali�. De
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s�nt Am Kodesh (�Poporul sf�nt� sau �Poporul c? r? îi�), numindu? i �n schimb Am Kodosh (am codo? � �o Na? iune de codo? i�)? 66 Iorga nu ? i?a exprimat niciodat? opinia cu calm �n nici o problem?; el sus? inea c? �un polemist convins este un soldat; un polemist corupt este un acolit; iar un polemist diletant este un pervers�67. Cu toate acestea, �Neamul rom�nesc� p? rea s? fie rezervat �n compară? ie cu presa de circulă? ie �n mas? asociat? cu Strada
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
t� sau �Poporul c? r? îi�), numindu? i �n schimb Am Kodosh (am codo? � �o Na? iune de codo? i�)? 66 Iorga nu ? i?a exprimat niciodat? opinia cu calm �n nici o problem?; el sus? inea c? �un polemist convins este un soldat; un polemist corupt este un acolit; iar un polemist diletant este un pervers�67. Cu toate acestea, �Neamul rom�nesc� p? rea s? fie rezervat �n compară? ie cu presa de circulă? ie �n mas? asociat? cu Strada S? rindarilor (un fel de Fleet
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i �n schimb Am Kodosh (am codo? � �o Na? iune de codo? i�)? 66 Iorga nu ? i?a exprimat niciodat? opinia cu calm �n nici o problem?; el sus? inea c? �un polemist convins este un soldat; un polemist corupt este un acolit; iar un polemist diletant este un pervers�67. Cu toate acestea, �Neamul rom�nesc� p? rea s? fie rezervat �n compară? ie cu presa de circulă? ie �n mas? asociat? cu Strada S? rindarilor (un fel de Fleet Street a Bucure? tilor). Presă rom�neasc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
urmat contra? atacurile. Iorga a replicat printr? o serie de articole: �Opiniile primejdioase ale unui r? u patriot�131. Era ceva tipic pentru �superioritatea� jurnalistic? a lui Iorga. �ncepuse b? ț? lia. Metamorfozarea unui istoric ? i critic literar �ntr? un polemist f? r? team? era deja un fapt �mplinit. A continuat s? predea, dob�ndind sprijinul studen? ilor. Rom�nia era o ? ar? apar? în�nd Lumii a Treia. Universit?? ile erau acolo un forum important pentru discu? iile politice. ?i? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui G. Călinescu. Se pare că F. a contribuit efectiv la redactarea memoriilor și a altor lucrări ale lui Iosif Constantin Drăgan. În țară editează lucrarea postumă a lui Petru Comarnescu Chipurile și priveliștile Europei (1980) și se manifestă ca polemist virulent în paginile gazetelor „Săptămâna” și „Luceafărul”, o parte din articole fiind reunite în volumul Falsificatorii de imagini (1979). Deși începe să scrie de pe băncile liceului, F. ajunge să publice proză relativ târziu, prea devreme totuși pentru a nu plăti
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
construcțiilor gigantice e în mare măsură contrabalansat de realismul relatării vieții muncitorilor de pe șantiere. În Diluviul sau Apele lui Saturn, acțiunile celor cu „responsabilități” pălesc în fața spectacolului grandios și tragic al naturii dezlănțuite și al înfruntării ei de către omul obișnuit. Polemist acerb, F. a combătut sub flamurile gazetelor „Săptămâna” și „Luceafărul”. Puține dintre articolele adunate în Falsificatorii de imagini se situează, cum s-ar crede, pe platforma „protocronismului”. Cel mai adesea polemistul e animat de resentimente personale, de nemulțumirile scriitorului în fața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
naturii dezlănțuite și al înfruntării ei de către omul obișnuit. Polemist acerb, F. a combătut sub flamurile gazetelor „Săptămâna” și „Luceafărul”. Puține dintre articolele adunate în Falsificatorii de imagini se situează, cum s-ar crede, pe platforma „protocronismului”. Cel mai adesea polemistul e animat de resentimente personale, de nemulțumirile scriitorului în fața criticii, acuzată, partizan și nedrept, de narcisism, de formalism, de subiectivitate, ori în fața unor colegi supraapreciați („oniriștii”). Actuale sunt doar pledoariile în favoarea lui G. Călinescu ori a lui Mihail Sadoveanu, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
tradiții ș.a.), schițează o viziune extatică asupra istoriei și spiritualității românești. Tot la „Dacia”, începe o polemică acerbă cu Lucian Blaga, căruia îi contestă apoi, în „Timpul” și „Sfarmă-Piatră”, prioritatea ideilor din Spațiul mioritic. În broșura Cazul Blaga (1941), aprigul polemist va strânge tot dosarul acestei dispute. Orgolios și himeric, el lansează în „Duminica” din 1943 un atac dur, rămas fără replică, și împotriva lui Camil Petrescu. Colaborările din 1943 la „Tribuna tineretului” și „Vestul” încheie o etapă, urmată, după război
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
Ofir, Ha-shir sau Benjamin) tălmăcește din poeți de limbă idiș și redactează articole pe teme iudaice și sioniste în „Hatikvah”, „Hasmonaea”, „Bar Kochba”, „Lumea evree”, „Mântuirea”. Rod dintâi al entuziasmului pentru literatura franceză, dar și al unei viziuni vitriolante, de polemist, volumul Imagini și cărți din Franța reunește, în 1922, o parte din eseurile lui F. Prefața, unde se afirmă violent aservirea literaturii române față de cea franceză, va trezi reacția lui E. Lovinescu, care se va disocia ferm de exagerările fostului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
Scrierile teoretice ale lui Alecu Russo sintetizează, în spiritul Daciei literare și al Propășirii, ideile generației sale despre necesitatea unei literaturi inspirate din realitățile naționale, despre valoarea estetică și documentară a folclorului. Alecu Russo s-a făcut cunoscut și ca polemist împotriva exagerărilor curentului latinist. Dintre scrierile sale, cel mai mare ecou în epocă l-a avut datorită semnificației sale patriotice și revoluționare, poemul în proză Cântarea României. Evocare a istoriei patriei, poemul afirmă ideea demnității naționale, protestează violent împotriva asupririi
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
bine și e asemănător cu al lui Rosetti, pe care Eminescu nu-l iartă nici în poeziile sale ("bulbucații ochi de broască" aparțin, vai!, lui Rosetti, în viziunea eminescului), cel al lui V.A Urechia, în disputa cu un alt polemist de clasă, apropiat de Eminescu. Vezi, Istoria face uneori (din păcate, doar uneori!, să nu ne facem prea mari iluzii) dreptate chiar și articlerilor de ziar. S-ar putea, totuși, să nu fi greșit, atunci când m-am oprit să mai
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
în credință. S-a spus îndelung că Pinter e profund de stânga, ceea ce ar implica în cele din urmă și ateismul, nevoia de a fi mai puternic decât Dumnezeu. Un poem ca cel ce urmează ne dezvăluie fața ascunsă a polemistului și iconoclastului: Dumnezeu a căutat în străfundul sufletului lui o vorbă Să binecuvânteze viețuitoarele de sub el. Dar oricât a căutat Cerând duhurilor să trăiască iar Nici o muzică în odaie Și cu aprigă arzătoare durere a aflat Nu avea vorbe de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
1996, devine și șef de catedră. Debutează la „Luceafărul” în 1962 și mai este prezent în „Romanoslavica” (unde face parte din redacție), „Gazeta literară”, „România literară”, „Argeș”, „Ateneu”, „Scânteia”, „Scânteia tineretului”, „Flacăra”, „Săptămâna” ș.a. În calitate de publicist și cronicar literar, Z., polemist redutabil, adeseori incomod prin subiectivitatea și retorica agresivă a intervențiilor, se va opri la ceea ce crede că ilustrează relația dintre specificul național românesc, ortodoxie și militantismul cultural, dar va semna și numeroase pagini de circumstanță, oportuniste, într-un stil grandilocvent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
ceva mai îngăduitor a fost cu Ronetti-Roman, al cărui poem Radu îi ocazionează sfaturi literare pline de bun-simț. Adversar al efuziunilor stilistice, C. a folosit atât ironia, cât și sarcasmul, mânuite cu o artă care a făcut din el un polemist de temut. A tradus din Shakespeare piesele Macbeth și Othello, ajutându-se, uneori, și de tălmăcirea germană a soților Dorotheea și Ludwig Tieck. Transpunerile sale au numeroase imperfecțiuni prozodice, care împiedică fluența lecturii, cu toate că, pe alocuri, fraza păstrează o parte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286121_a_287450]
-
divină exemplară, care este evocată și actualizată ritual, astfel Încât să-i ofere credinciosului „buna speranță” că va putea obține și el binefaceri pentru viața prezentă și, În mod verosimil, și pentru viața viitoare. O faimoasă formulă invocată de un tardiv polemist creștin poate servi ca expresie emblematică a așteptărilor și emoțiilor trăite În interiorul unei practici cultuale misterice. Firmicus Maternus, descriind riturile secrete cu caracter funerar celebrate În sanctuarul unui zeu neidentificat (Attisxe "Attis", Osirisxe "Osiris"?), dezvăluie vestirea plină de bucurie pe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Editura Humanitas începe publicarea unei serii din operele sale. Ciclul este inaugurat cu două reeditări: Fenomenul Pitești (1990, apărut la Madrid în 1981) și Românește (1991, apărut la Paris în 1964). A doua dintre ele pune în valoare talentul de polemist al autorului. În paginile cărții este etalată o scară sui-generis a „supușeniei” intelectualului față de putere, de la oportunismul profesionist la umilința sfioasă sau cinică, de la birocratismul pur la inerția revoluționară. Pe temeliile unei asemenea „sociologii a supușeniei” (cum o numește undeva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
prozator și eseist. Este fiul unui învățător. Își începe învățătura în satul natal, apoi urmează Liceul „Traian” din Turnu Severin. Colaborator apropiat al lui Nae Ionescu la „Cuvântul”, director al revistei de teologie „Predania”, R. se distinge ca un incisiv polemist încă de la începutul activității sale. Prieten al lui Mircea Eliade, apreciat în mod deosebit de Mircea Vulcănescu, intră în polemică deschisă cu aceștia în 1935, cu ocazia apariției romanului De două mii de ani de Mihail Sebastian, în care el însuși s-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
să o confunzi cu opera oricărei alte pene"63. În 1899, "L'Indépendance Roumaine" a publicat articolele lui Iorga despre viața intelectuală în România; în aceste articole el nu mai era istoricul și criticul literar relativ timid, transformîndu-se într-un polemist de temut. În 1903 a început să colaboreze la "Sămănătorul"; ulterior, va prelua practic publicația. Nu este ușor să colaborezi cu Iorga. Avea un ego extraordinar, iar firea lui îi cerea să devină "primul printre (în nici un caz) egali". De
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pretenția evreilor că sînt Am Kodesh ("Poporul sfînt" sau "Poporul cărții"), numindu-i în schimb Am Kodosh (am codoș "o Națiune de codoși")?66 Iorga nu și-a exprimat niciodată opinia cu calm în nici o problemă; el susținea că "un polemist convins este un soldat; un polemist corupt este un acolit; iar un polemist diletant este un pervers"67. Cu toate acestea, "Neamul românesc" părea să fie rezervat în comparație cu presa de circulație în masă asociată cu Strada Sărindarilor (un fel de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Poporul sfînt" sau "Poporul cărții"), numindu-i în schimb Am Kodosh (am codoș "o Națiune de codoși")?66 Iorga nu și-a exprimat niciodată opinia cu calm în nici o problemă; el susținea că "un polemist convins este un soldat; un polemist corupt este un acolit; iar un polemist diletant este un pervers"67. Cu toate acestea, "Neamul românesc" părea să fie rezervat în comparație cu presa de circulație în masă asociată cu Strada Sărindarilor (un fel de Fleet Street a Bucureștilor). Presa românească
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în schimb Am Kodosh (am codoș "o Națiune de codoși")?66 Iorga nu și-a exprimat niciodată opinia cu calm în nici o problemă; el susținea că "un polemist convins este un soldat; un polemist corupt este un acolit; iar un polemist diletant este un pervers"67. Cu toate acestea, "Neamul românesc" părea să fie rezervat în comparație cu presa de circulație în masă asociată cu Strada Sărindarilor (un fel de Fleet Street a Bucureștilor). Presa românească (în timpul "perioadei constituționale" a domniei lui Carol
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu ascund nimic". Au urmat contra-atacurile. Iorga a replicat printr-o serie de articole: "Opiniile primejdioase ale unui rău patriot"131. Era ceva tipic pentru "superioritatea" jurnalistică a lui Iorga. Începuse bătălia. Metamorfozarea unui istoric și critic literar într-un polemist fără teamă era deja un fapt împlinit. A continuat să predea, dobîndind sprijinul studenților. România era o țară aparținînd Lumii a Treia. Universitățile erau acolo un forum important pentru discuțiile politice. Și-a continuat și cercetările peste hotare în Olanda
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Printemps, un Studiu de cap, "desemn original în conté" de Gh.D. Mirea și o litografie originală de Constantin Artachino a lui Anton Bacalbașa, căruia îi este dedicat și un eseu de către George Ranetti. Inventatorul lui Moș Teacă era un fin polemist al vremii, astfel că apropierea de I.L. Caragiale, cu care colaborează la Moftul român, nu era întâmplătoare, iar gazetarul înființează propria sa gazetă, Adevărul literar. Sunt reproduse un portret al lui Etienne Azambre, autoportretul în profil al lui C. Artachino
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]